ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 29 ianuarie 2010 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, plângerea formulată de petiționarii C.I., C.V., C.C.A., C.M.D., C.A.C., M.G. și M.M., împotriva ordonanței nr. 1219/P/2009 din 23 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, solicitând admiterea plângerii, trimiterea cauzei la parchet și începerea urmăririi penale față de magistrații procurori M.A. și V.E. sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu în formă agravantă, fals în înscrisuri și uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătorești, tăinuire a infracțiunii și favorizarea infractorilor.

Analizând actele și înscrisurile existente la dosar, reține Înalta Curte de Casație și Justiție că petiționarii au formulat plângere împotriva magistraților E.V., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și M.A., procuror general adjunct în cadrul aceluiași parchet fiind nemulțumiți de modul cum au soluționat rezoluțiile nr. 49/II/2/2009 și nr. 43/2/2/2009 și rezoluțiile nr. 707/P/ 2008 și nr. 37/P/2005. Prin rezoluția nr. 1219/F/2009 din 23 octombrie 2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimați, reținând că faptele reclamate de petiționari respectiv abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen.

și nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 alin. (1) C. pen. nu există în materialitatea lor. Plângerile petiționarilor formulate în condițiile art. 275-278 C. proc. pen. au fost respinse de procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale au formulat plângere petenții, ce formează obiectul cauzei deduse judecății. Înalta Curte apreciază că plângerile formulate de petiționari sunt inadmisibile urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează. Înalta Curte reține că petiționarii au mai formulat plângeri împotriva aceleiași rezoluții, iar prin sentința penală nr. 518 din 29 martie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 89/1/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins ca nefondate aceste plângeri împotriva ordonanței nr. 1219/P/2009 din 23 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca atare, rezultă din actele dosarului că petiționarii au beneficiat de dreptul lor de petiționare supunând controlului judecătoresc ordonanța de neîncepere a urmăririi penale. Faptul că dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. reglementează posibilitatea de a formula plângerea împotriva soluției de neurmărire penală, nu poate fi asimilată cu dreptul de a ataca în mod repetat o soluție de netrimitere în judecată. Întrucât ordonanța nr. 1219/P/2009 din 23 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a fost supusă controlului judecătorului Înalta Curte urmează ca în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. să respingă ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționari.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarii C.I., C.V., C.C.A., C.M.D., C.A.C., M.G. și M.M. împotriva ordonanței nr. 1219/P/2009 din 23 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarii la plata sumelor de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2010.