ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 962/2010

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin Decizia civilă nr. 84/A din 28 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC D.S. SRL Pentru a decide astfel instanța a reținut că în ceea ce privește modalitatea de determinare a bazei de calcul și a sumei datorate de către apelantă la efectuarea raportului de expertiză, expertul a avut în vedere precizările pârâtei în sensul că ar realiza venituri și din alte obiecte de activitate decât retransmiterea programelor T.V., precum și înscrisurile pe care aceasta i le-a pus la dispoziție.

în apel, la termenul la care s-au discutat probele, apelanta nu a cerut decât administrarea probei cu înscrisuri și, deși i s-a acordat un termen în acest sens, nu și-a îndeplinit obligația de a atașa la dosar alte acte decât cele care erau deja depuse odată cu apelul. Pârâta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză până la primul termen ce a urmat comunicării raportului de expertiză. Este legală obligarea pârâtei la plata T.V.A.-ului iar penalitățile de întârziere și cheltuielile de judecată nu au fost raportate la T.V.A. A fost considerat nefondat și motivul de apel prin care s-a susținut că în mod eronat au fost obligați la remiterea către reclamantă a raportului privind numărul de abonați deoarece SC D.S.

SRL a fost înstrăinată la 10 ianuarie 2007 o altă societate comercială iar prima instanță a obligat pârâta să comunice reclamantei raportul cuprinzând lista serviciilor de programe retransmise prin cablu, numărul abonaților și valoarea abonamentului pentru perioada mai 2005 - decembrie 2006 iar nu după data de 10 ianuarie 2007. 2. Recursul 2.1. Motive Apelanta pârâtă a declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte: La al doilea termen de judecată recurenta a solicitat amânarea cauzei în mod legal pentru a-și susține apărarea apelului și a-l dovedi cu acte, iar nejustificat instanța a rămas în pronunțare privând recurenta de dreptul constituțional la apărare.

De asemenea, „invocăm aceleași argumente ca și în apel în susținerea prezentului recurs". 2.2. Analiza făcută de instanța de recurs Recursul este nefondat, și va fi respins în consecință, pentru următoarele considerente: Conform art. 156 C. proc. civ., instanța va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată. Cererea depusă la 30 martie 2009 de către avocat P.M., prin care a arătat faptul că nu se poate prezenta la termenul din 7 aprilie 2009, motivat de faptul că ar avea dosare la alte instanțe, nu a fost însoțită de dovezi din care să rezulte aspectele invocate, astfel încât în mod corect judecătorii apelului au considerat că nu este întemeiată. în egală măsură, avocatul aflat în imposibilitate de prezentare are obligația asigurării substituirii.

Cât privește faptul că în cererea de recurs se arată că partea „invocă aceleași argumente ca și în apel în susținerea prezentului recurs", Înalta Curte a considerat că nu se poate socoti învestită cu analiza vreunei critici, motivele de nelegalitate a hotărârii date în apel trebuind să fie prezentate explicit prin cererea de recurs, așa cum rezultă din art. 303 alin. (1) C. proc. civ. În etapa recursului, cale extraordinară de atac, nu sunt incidente prevederi precum cele înscrise în art. 292 alin. (2) C. proc. civ., conform cu care în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.

Având în vedere cele mai sus arătate, criticile formulate nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ. - față de faptul că singurul motiv de recurs este în legătură cu nesocotirea unor dispoziții procedurale. În temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat. Întrucât recurenta se află în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC D.S. SRL împotriva Deciziei nr. 84/A din data de 28 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Obligă pe recurentă la 1075 lei cheltuieli de judecată către intimata U.C.M.R. - A.D.A. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2010.