ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 962/2010

HOTĂRÂRE
16.02.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 962/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ.,

asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin

Decizia civilă nr. 84/A din 28 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a

IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a respins ca

nefondat apelul declarat de pârâta SC D.S. SRL

Pentru a decide astfel instanța a reținut că în

ceea ce privește modalitatea de

determinare a bazei de calcul și a sumei

datorate de către apelantă la efectuarea raportului de expertiză, expertul a

avut în vedere precizările pârâtei în sensul că ar

realiza venituri și din alte obiecte de activitate decât retransmiterea

programelor T.V.,

precum și

înscrisurile pe care aceasta i le-a pus la dispoziție. în apel, la termenul la

care

s-au discutat probele, apelanta nu a cerut decât administrarea probei

cu înscrisuri și,

deși i s-a acordat un

termen în acest sens, nu și-a îndeplinit obligația de a atașa la dosar

alte

acte decât cele care erau deja depuse odată cu apelul.

Pârâta nu a formulat

obiecțiuni la raportul de expertiză până la primul termen ce

a urmat

comunicării raportului de expertiză.

Este legală obligarea

pârâtei la plata T.V.A.-ului iar penalitățile de întârziere și

cheltuielile

de judecată nu au fost raportate la T.V.A.

A fost considerat nefondat și motivul de apel prin care s-a

susținut că în mod

eronat au fost obligați

la remiterea către reclamantă a raportului privind numărul de abonați deoarece SC

D.S. SRL a fost înstrăinată la 10 ianuarie

2007 o altă societate

comercială iar prima instanță a obligat pârâta să comunice reclamantei raportul

cuprinzând lista serviciilor de programe retransmise prin cablu, numărul

abonaților și valoarea abonamentului pentru perioada mai 2005 - decembrie 2006

iar nu după data de 10 ianuarie 2007.

2.1.

Motive

Apelanta pârâtă a

declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9

C.

proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:

La al doilea termen de judecată recurenta a solicitat

amânarea cauzei în mod

legal pentru a-și

susține apărarea apelului și a-l dovedi cu acte, iar nejustificat instanța

a rămas în pronunțare privând recurenta de dreptul

constituțional la apărare.

De asemenea, „invocăm aceleași argumente ca și în apel în

susținerea prezentului recurs".

2.2.

Analiza făcută de instanța de recurs

Recursul este nefondat, și va fi respins în consecință,

pentru următoarele considerente:

Conform art. 156 C. proc. civ., instanța va putea da un

singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.

Cererea depusă la 30

martie 2009 de către avocat P.M., prin care a arătat faptul că nu se poate

prezenta la termenul din 7 aprilie 2009, motivat de faptul că

ar avea dosare la alte instanțe, nu a fost

însoțită de dovezi din care să rezulte aspectele

invocate, astfel încât

în mod corect judecătorii apelului au considerat că nu este

întemeiată. în egală măsură, avocatul aflat în

imposibilitate de prezentare are obligația

asigurării substituirii.

Cât privește faptul că în

cererea de recurs se arată că partea „invocă aceleași

argumente ca și în apel în susținerea prezentului

recurs", Înalta Curte a considerat că nu

se poate socoti învestită cu analiza vreunei critici, motivele de

nelegalitate a hotărârii

date în apel trebuind să fie prezentate

explicit prin cererea de recurs, așa cum rezultă din art. 303 alin. (1) C.

proc. civ.

În etapa recursului, cale extraordinară de atac, nu

sunt incidente prevederi

precum cele

înscrise în art. 292 alin. (2) C. proc. civ., conform cu care în cazul în care

apelul

nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive,

mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de

apel se va pronunța, în fond, numai pe

baza celor invocate la prima

instanță.

Având în vedere cele mai sus arătate, criticile formulate nu

întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ. - față de faptul că singurul

motiv de recurs este în legătură cu nesocotirea unor dispoziții procedurale.

În temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

Întrucât recurenta se află

în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ. va

fi obligată la

plata cheltuielilor de judecată.

Respinge ca nefondat

recursul formulat de pârâta SC D.S. SRL

împotriva Deciziei nr. 84/A din

data de 28 aprilie 2009 a Curții de Apel

București,

secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Obligă pe recurentă la 1075 lei cheltuieli de judecată

către intimata U.C.M.R. - A.D.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 februarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1066/2010
data de 31 martie 2008, respingând cererea de obligare a paratei la plata TVA ca neîntemeiata. Cat privește capătul de cerere prin care reclamanta solicita obligarea paratei să depună la sediul U.C.M.R. – A.D.A. raportul cuprinzând lista se
ÎCCJ 2010-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2554/2010
ținut că obligația decurge și din Protocolul privind utilizarea de retransmitere prin cablu, publica prin Decizia O.R.D.A. nr. 124/2005. Acest act normativ a fost menționat și în Licența neexclusivă încheiată între părțile din cauză prin ca
ÎCCJ 2010-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 294/2010
te conform contractului încheiat de părți, pe perioada mai 2005 - decembrie 2007, fiind în suma de 74.891,53 lei. Având în vedere ca pârâta nu a achitat obligațiile ce-i reveneau conform contractului încheiat cu reclamanta, tribunalul în te
ÎCCJ 2010-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2557/2010
Asupra recursului civil de față; Prin Sentința civilă nr. 1264 din 4 iulie 2008 Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 22.500 RON remunerații datorate pent
ÎCCJ 2009-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8342/2009
Deliberând asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 713 din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-a admis în parte acțiunea fo
Sursă