ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2012

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 747 din 17 septembrie 2010, Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta F.D.M., împotriva pârâților Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." SA, Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, în temeiul Legii nr. 10/2001, și în consecință: a fost anulată Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005, emisă de Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." SA, s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, cu privire la terenul în suprafață de 5.000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în mun.

Dej, str. C., înscris în CF nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, a fost respinsă cererea având ca obiect restituirea în natură a unei părți din terenul descris, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul local Dej, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de P.O.M., O.A.E. prin tutore D.M.

și B.I.T., au fost compensate cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 2360 RON și a obligat, în solidar, pârâtele Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." S.A., Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." S.A., să plătească în favoarea reclamantei suma de 440 RON. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005, emisă de pârâta SC Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." S.A., a fost respinsă notificarea formulată de reclamanta F.D.M.

având ca obiect restituirea în natură sau despăgubiri bănești pentru imobilul teren situat în localitatea Dej, str. Crângului nr. 4, înscris în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, cu suprafața de 6353 mp, ca fiind terenul aferent Centrului de Exploatare și Mentenanță Dej, pentru cota parte din imobil deținută de către SC "E.T.N." S.A, întrucât reclamanta nu face dovada calității de persoană îndreptățită conform art. 3 din Legea nr. 10/2001, reclamanta fiind la acea dată proprietara unui alt teren, situat în Dej, str. Văii. Tribunalul a reținut că, potrivit înscrierilor din C.F. nr. x Dej, proprietarii tabulari ai imobilelor cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, teren în suprafață de 6353 mp, pe care este edificat Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej, sunt: P.O.M.

- cota de 54/216 parte; F.D.M. - cota de 54/216 parte; O.A.E. - cota de 54/216 parte; B.I. - cota de 54/216 parte din cota de 3177/6353 parte de proprietate asupra terenului și Statul Român având cota de 3176/6353 parte drept de proprietate asupra terenului. Este intabulat de asemenea dreptul de administrare în favoarea Filialei de rețele Electrice Cluj asupra cotei de 5000/6353 parte teren și dreptul de proprietate asupra construcției. După preluarea terenului înscris în cartea funciară menționată, statul nu și-a intabulat dreptul de proprietate, existând astfel posibilitatea intabulării certificatelor de moștenitor succesive, așa cum rezultă din foaia de proprietate a cărții funciare.

A reieșit din cele expuse și limitele în care instanța a fost învestită, respectiv cu privire la terenul în suprafață de 5000 mp, societățile pârâte, în calitate de succesoare în drepturi a Filialei de Rețele Electrice Cluj, având calitatea de unități deținătoare cu privire la această suprafață și nu cu privire la întregul teren de 6353 mp. Constatarea s-a impus deoarece instanța a fost învestită în condițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu verificarea modului în care a fost soluționată notificarea reclamantei F.D.M. Pentru diferența de suprafață, de 1353 mp, societățile pârâte nu au calitatea menționată. Din probațiunea administrată în cauză a rezultat și faptul că schimbul de teren la care se face trimitere în considerentele deciziei nu a fost finalizat prin încheierea contractului de schimb.

Astfel, din adeverința din 31 decembrie 1988 a reieșit că numita F.D. și coproprietarii terenului înscris în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, în suprafață de 6353 mp, au primit în schimb o suprafață echivalentă în Dej, str. Văii, identificată prin numerele topografice a/1, b/3 și c/3/1, teren situat în afara perimetrului construibil. Schimbul de teren a fost aprobat prin Decizia nr. 284 din 11 octombrie 1988 a Consiliului Popular al județului Cluj, dar ulterior nu a fost încheiat contractul, neoperând transferul dreptului de proprietate în privința celor două terenuri descrise. În aceste condiții, reclamanta și ceilalți coproprietari, în ipoteza în care ar fi formulat notificare în termenul și cu respectarea procedurii prevăzute de lege, au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul înscris în C.F.

nr. x Dej, în suprafață totală de 6353 mp. De altfel, reclamanta a susținut că terenul care urma să fie atribuit în schimb a fost atribuit în temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea foștilor proprietari tabulari. Din actele dosarului a rezultat că reclamanta F.D.M. este singura care a formulat notificare cu privire la terenul în litigiu, astfel încât, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.

În ceea ce privește situația juridică a imobilului teren și construcție, așa cum s-a arătat în decizia contestată și, ulterior, în cuprinsul întâmpinării formulate de pârâta SC FDEE "E.T.N." SA, atât terenul cât și construcția edificată pe acesta (aflată în proprietatea societății pârâte) sunt deținute în cote părți indivize de către SC "E.T.N." SA și SC "E.S." SA - SISE E.T.N., astfel: 1) din suprafața totală de 5197 mp de teren aferent sediului CEMD Dej, societatea pârâtă deține 52,28%, SISE "E.T.N." SA deține 33,29%, iar suprafața de teren reprezentând 14,43% din total este parte comună; 2) construcțiile sunt deținute astfel: subsol, parter și etaj I din clădire CEMD Dej aparțin societății emitente a deciziei; etaj II din clădirea CEMD Dej, Ateliere și garaje, parcare acoperită și magazie aparțin SISE "E.T.N." SA.

Construcția a fost edificată în baza Acordului unic nr. 86 din 13 martie 1988 și nr. 232 din 15 iunie 1989, eliberate de Consiliul Popular al județului Cluj, Comitetul Executiv, pentru edificarea Centrului de Exploatare a rețelelor Electrice în municipiul Dej str. C., și autorizației de executare lucrări din 03 noiembrie 1988. La dosarul cauzei a fost depus și procesul-verbal de recepție. Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de experții judiciari G.T. și M.M., Centrul de Exploatare Mentenanță Distribuție Dej (CEMD Dej) ocupă suprafața de 5035 mp, pe acest teren fiind edificate următoarele construcții și amenajări: clădire sediu, 2 magazii, ateliere; clădire trafo; țarc pentru materiale; 1 rampă auto; platformă betonată și o copertină pe structură metalică cu destinația de garaj.

Reclamanta a solicitat crearea unui lot de teren din nr. top. yyy aflat în incinta SC E. SA - CEMD Dej, în partea de nord a acestei incinte, lot care ar include câteva din construcțiile existente și anume: copertină pe structură metalică cu destinația de garaj (parcare auto); magazia, țarc de materiale și rampă auto. Experții au creat lotul menționat conform planului configurat în anexa nr. 2 la raportul de expertiză, în suprafață de 2966 mp cu intrarea din strada C. Instanța a încuviințat și efectuarea unei expertize în specialitatea construcții pentru identificarea construcțiilor cu privire la reclamanta susține că au un caracter provizoriu. Raportul de expertiză întocmit de ing. B.M. a concluzionat în sensul că sediul administrativ, respectiv construcția principală, a fost edificată între anii 1990 - 1995 și reprezintă o construcție S+P+2E.

Magazia metalică, platforma betonată acoperită cu copertină, țarcul de materiale, rampa auto și centrala termică constituie construcții industriale anexe, care în opinia expertului pot fi demolate, iar materialele rezultate în urma demolării ar putea fi refolosite în aceleași scopuri în alte locații. Construcția ateliere și garaje, realizată pe fundații din beton și zidărie b.c.a., acoperiș șarpantă, conform aceleiași expertize, reprezintă o construcție neunitară arhitectural, compusă din 2 tronsoane distincte. Tribunalul a apreciat însă că nu pot fi ignorate susținerile pârâtei SC FDEE "E.D.T.N." SA, în sensul că întregul ansamblu de construcții a fost realizat în anul 1988 tocmai pentru comasarea activității de distribuție a CEMJT Dej.

În același timp, având în vedere specificul activității desfășurate de societățile pârâte, depozitarea și manevrarea stâlpilor și a transformatoarelor necesită autoutilaje de capacitate mare pentru accesul în curte, iar manevrele care se fac implică spații corespunzătoare. În consecință, având în vedere cele expuse, conținutul rapoartelor de expertiză efectuate în cauză și răspunsul expertului constructor la obiecțiunile formulate, terenul solicitat a fi restituit în natură este destinat unei activități de utilitate publică, motiv pentru care, s-a impus soluția acordării măsurilor reparatorii prin echivalent și nu restituirea în natură. În ceea ce privește Notificarea nr. 316 din 30 ianuarie 2010 formulată de reclamanta, pârâta SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA a arătat că nu a soluționat notificarea pentru cotele ce îi revin din terenul aflat în administrare și din construcția cu privire la care este intabulat dreptul de proprietate.

Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005 a fost emisă de pârâta SC E.T.N. SA pentru cotele ce le deține această societate. Tribunalul a apreciat, că în lumina celor statuate de Înalta Curte de casație și Justiție prin Decizia nr. XX/2007, instanța are obligația de a soluționa pe fond notificarea cu privire la întreaga suprafața de teren de 5000 mp, inclusiv pentru cotele deținute de cele două societăți care încă nu au emis decizia de soluționare a notificării. Relevant în cauză este și aspectul învederat de emitenta deciziei în sensul că cele trei societăți dețin cote părți indivize de teren și, prin urmare, au calitatea de unități deținătoare în aceste limite, chiar dacă una dintre societăți nu a soluționat încă notificarea iar celeilalte nu i s-a înaintat de către pârâta SC FDEEE "E.T.N." SA, pentru a se pronunța în limita cotei de teren deținute.

Pentru considerentele expuse, acțiunea reclamantei F.D.M. a fost apreciată ca fiind întemeiată în parte, fiind astfel admisă în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus anularea Deciziei nr. 334 din 21 noiembrie 2005, emisă de Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." SA, și s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, cu privire la terenul în suprafață de 5.000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în mun.

Dej, str. C., înscris în CF nr. 8 Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3. Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, a fost apreciată ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă. Tribunalul a avut în vedere faptul că Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA este sucursală cu organe proprii de conducere, are delegări de competență și în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc.

civ., poate să stea în judecată în calitate de pârâtă, având astfel calitate procesuală pasivă. În același timp, societatea deține în cote părți indivize, imobilul a cărui restituire s-a solicitat. În privința pârâtei Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." S.A., instanța a constatat că pârâta este o societate comercială cu personalitate juridică care deține în cotă parte indiviză imobilul. În cursul soluționării cauzei, instanța s-a pronunțat în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a Statului Român prin Consiliul local al municipiului Dej.

Referitor la prima pârâtă soluția se impune deoarece, în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și Normelor metodologice de punere în aplicare - pct. 16.5 -, "deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16-1 - 16.3, obiect al unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi predate după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești". Instanța a admis și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care instituția menționată nu are atribuții în cadrul procedurilor reglementate de Legea nr. 10/2001 și Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cum de altfel nu are nici Consiliul local al municipiului Dej în calitate de reprezentant al Statului Român.

Cererile de intervenție formulate de P.O.M., O.A.E. prin tutore D.M. și B.I.T., au fost respinse, dat fiind faptul că intervenienții nu au formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului în litigiu. Soluționând apelurile declarate în cauză, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: I. Apelul reclamantei. Notificarea formulată de reclamantă vizează terenul situat în Dej str. C. înscris în CF nr. x cu nr. top yyy/1 și yyy/3 în suprafață de 653 mp, reclamanta solicitând o altă suprafață de teren situat în intravilan sau despăgubiri bănești.

Prin motivarea notificării reclamanta a arătat că în 1988 în urma Deciziei Consiliului Popular Cluj nr. 284 din 11 octombrie 1988 au fost obligați să schimbe terenul mai sus solicitat cu un alt teren în aceeași suprafață, situat Ocna Dej str. V. cu nr. top a/1, b/3, c/1, teren care nu a fost intabulat niciodată în favoarea reclamantei și care a fost restituit în 1991 în temeiul Legii nr. 18/1991 foștilor proprietari tabulari. Această notificare a fost respinsă prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005, susținându-se că reclamanta nu a făcut dovada de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001. Curtea constată că în mod corect tribunalul a reținut că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, împrejurare necontestată în apel de către pârâtele intimate.

Din CF x Dej rezultă că proprietarii imobilului cu nr. top yyy/1 și yyy/3 sunt P.O.M. în cotă de 54/216 parte; F.D.M. în cotă de 54/216 parte, O.A.E. în cotă de 54/216 parte, B.I. în cotă de 54/216 parte, din cota de 3177/6353 parte de proprietate asupra terenului și Statul Român având cota de proprietate 3176/6353 parte drept de proprietate asupra terenului. În cartea funciară asupra cotei de 5000/6353 parte teren este înscris dreptul de administrare asupra terenului și dreptul de proprietate asupra construcțiilor în favoarea Filialei de Rețele Electrice Cluj. SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice E.S. SA a arătat că terenul în litigiu are suprafața de 5197 mp și este folosit de Centrul de Exploatare și Mentenanță Dej, deținut în părți indivize de către pârâta SC FGTEF E.T.N.

SA în cotă de 52,28%, SC E.S. SA - SISE E.T.N. în cotă de 32,29%, iar 14,43% reprezintă parte indiviză comună. Acest Centru de Mentenanță a fost edificat în baza acordului unic din 13 martie 1998 și nr. 232 din 15 iunie 1998 eliberată de Consiliul popular al județului Cluj pentru edificarea "Centrului de Exploatare a Rețelelor Electrice" în municipiul Dej, potrivit autorizației de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie 1988. Din raportul de expertiză efectuat în cauză de către dl. expert M.T. și d-na expertă G.T. s-a constatat că terenul înscris în CF x Dej nr. top yyy a avut inițial suprafața de 10.611 mp, din care a fost expropriat inițial, în temeiul Decretului nr. 341/1977, suprafața de 3918 mp, parcela cu nr. top yyy/2, transcris în CF q Dej, în favoarea Statului Român.

Ulterior dezmembrării nr. top 1947 nr. top yyy/1 și yyy/3 au fost comasate, s-a schimbat categoria de folosință și a fost modificată suprafața de la 6693 mp la 6353 mp, suprafață înscrisă și în prezent, însă la efectuarea acestor operațiuni nu s-au menționat actele justificative. Pentru suprafața de 3176 mp din nr. top yyy/1, yyy/3 a operat un schimb între Consiliul Popular al județului Cluj și proprietarii tabulari în baza Deciziei nr. 294/1988, însă acest schimb nu s-a perfectat, iar terenul promis antecesorilor reclamantei nu a intrat în patrimoniul acestora.

Analizând întreaga suprafață de 10611 mp, aferentă nr. top yyy, în raportul de expertiză s-a constatat că suprafața de 4054 mp este ocupată de blocurile de pe str. C., spații verzi și trotuare aferente acestora; suprafața de 745 m este ocupată de către consiliul local, fiind menționate garajele, aleea și taluz; suprafața de 777 mp este ocupată de proprietari particulari desprinși din SC A. SA, iar suprafața de 5035 mp este ocupată de SC E. SA - Centru de Mentenanță. Pe acest teren se află edificate următoarele construcții: clădire sediu, 2 magazii, ateliere, clădire trafo, un țarc pentru materiale, o rampă auto, platformă betonată și o copertină pe strictură metalică cu destinația de garaj.

Raportat la această stare de fapt, instanța de fond trebuia să verifice dacă pârâtele au soluționat notificarea pentru întreaga suprafață de teren notificată de către reclamantă; dacă terenul solicitat de reclamantă se află în totalitate în posesia pârâtelor și dacă acest teren poate fi restituit în natură. Notificarea viza suprafața de 6353 mp, iar pârâtele trebuiau să o soluționeze în limitele învestirii. În același sens, trebuia să procedeze și instanța de fond învestită să verifice legalitatea deciziei emisă de pârâte în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001. Cu toate acestea, instanța de fond a verificat legalitatea deciziei, raportându-se numai la suprafața de 5000 mp, reținând că instanța este învestită numai cu privire la terenul de 5000 mp, referitor la care pârâtele, în calitate de succesoare în drepturi ale Filialei de rețele Electrice au calitate de unitate deținătoare.

Într-adevăr, pentru suprafața de 1353 mp, societățile pârâte nu au calitate procesuală pasivă, întrucât nu dețin și acest teren, însă în situația în care imobilul este deținut de mai multe unități deținătoare, în temeiul dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, pârâtele erau obligate să comunice deținătorilor terenului în suprafață de 1353 mp, notificarea și actele anexe depuse de reclamantă. Așadar, critica reclamantei potrivit căreia nu a fost soluționată notificarea pentru întreaga suprafață de teren este fondată și, din această perspectivă a fost admis în parte apelul reclamantei. Din raportul de expertiză mai sus arătat, curtea a constatat că terenul în suprafață de 745 mp și terenul în suprafață de 777 mp se află în proprietatea municipiului Dej, sau a fost înstrăinat unor terțe persoane, astfel că Primarul municipiului Dej este persoana îndreptățită să soluționeze notificarea reclamantei pentru aceste suprafețe de teren.

Celelalte critici formulate de reclamantă în memoriul de apel s-a reținut a nu fi fondate. Terenul în suprafață de 5000 mp pe care sunt edificate construcțiile aflate în proprietatea pârâtelor, nu poate fi restituit în natură, întrucât în primul rând reclamanta nu a solicitat prin notificare restituirea în natură a acestui teren, ci "restituirea unui alt teren în intravilan, sau despăgubiri în bani". În notificare reclamanta arată că pe acest teren a fost construită clădirea Renel. Criticile recurentei tind să demonstreze că doar sediul central a fost edificat în baza autorizației de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie 1988, celelalte edificate enumerate în raportul de expertiză ar fi fost edificate fără autorizație de construire.

Această critică nu a fost primită, întrucât prin Sentința civilă nr. 125 din 24 ianuarie 2001 pronunțată în Dosar nr. 1939/2001 al Judecătoriei Dej, s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei SC E. SA asupra construcției edificate pe terenul înscris în Cf x Dej și menționat sub denumirea Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej și s-a dispus înscrierea acestui drept în cartea funciară. În această cauză a fost parte și reclamanta F.D.M., sentința fiindu-i opozabilă. Faptul că au fost exercitate de către reclamantă căile de atac fără succes, nu o îndreptățesc pe aceasta să repună în discuție edificarea acestor construcții. Din sentința civilă mai sus arătată a rezultat că Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej a fost pus în funcțiune în data de 9 decembrie 1991, cu mult înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Împrejurarea că o parte din construcțiile Centrului de Distribuție a Energiei Electrice Dej au fost edificate cu sau fără autorizație de construire, putea fi valorificată în acțiunea în care antecesoarea pârâtelor și-a intabulat dreptul de proprietate asupra construcțiilor, în care a fost parte și reclamanta. Acreditarea ideii potrivit căreia edificatele pe terenul în suprafață de 5000 mp sunt construcții demontabile, edificate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 este fără suport probator. Prin urmare, curtea a constatat că în mod legal s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 cu privire la terenul în suprafață de 5000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în municipiul Dej, str. C., înscris în Cf x Dej.

Reclamanta a criticat raportul de expertiză topografică, învederând instanței că nu au fost delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3 și nu au fost comunicate obiecțiunile la raportul de expertiză. În apel au fost comunicate obiecțiunile la raportul de expertiză și s-a răspuns la aceste obiecțiuni, arătându-se că nu au putut fi delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3, deoarece între schițele puse la dispoziția experților au existat neconcordanțe în ceea ce privește poziționarea loturilor dezmembrate din imobilul inițial 1947, motiv pentru care au fost identificate ansamblul limitelor inițiale ale nr. top yyy, care conține loturile ulterior dezmembrate. Indiferent de modul în care au fost poziționate nr. top rezultate prin dezmembrare din imobilul inițial cu nr. top yyy, experții au menționat situația actuală a fiecărei porțiuni din conturul inițial, ceea ce s-a reținut ca suficient pentru soluționarea notificării reclamantei.

Solicitarea reclamantei de a se casa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare tribunalului în vederea acordării posibilității de a-și extinde cadrul procesual față de persoanele deținătoare ale terenului în suprafață de 1353 mp, nu a fost primită. Potrivit principiului disponibilității, partea are posibilitatea să stabilească cadrul procesual: părțile cu care înțelege să se judece și obiectul cauzei. Dispozițiile art. 297 C. proc. civ., care reglementează soluția casării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare nu reglementează și teza invocată de reclamantă, potrivit căreia ar putea fi casată sentința pentru extinderea cadrului procesual.

Apelanta a arătat că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a Statului Român prin Consiliul Local reprezentat de Primarul municipiului Dej, însă verificând acțiunea formulată de reclamantă, curtea a constatat că statul român a fost citat prin Consiliul Local Dej, care, potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu are calitate procesuală pasivă, întrucât consiliul local este organ deliberativ care nu are atribuții potrivit Legea nr. 10/2001. Unitatea administrativ-teritorială, municipiul Dej sau primarul, care au atribuții în procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu au fost chemați în judecată, motiv pentru care, corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local Dej.

În memoriul de apel reclamanta a arătat că a chemat în judecată Consiliul reprezentat de Primarul municipiului Dej, însă această susținere s-a reținut a nu fi confirmată de acțiunea înregistrată în 3 ianuarie 2006. Ca urmare, prin Decizia civilă nr. 300A din 26 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis în parte apelul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva Sentinței civile numărul 747 din 17 septembrie 2010 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată în parte.

Au fost obligate pârâtele SC Filiala de Distribuție a Energiei Electrice - "E.D.T.N." SA, SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice "E.T.N." SA și SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, să trimită notificarea și actele anexe depuse de reclamanta F.D.M., Primarului municipiului Dej pentru a se soluționa cererea reclamantei aferentă terenului în suprafață de 745 metri pătrați, între punctele H-J-D-H și terenului în suprafață de 777 metri pătrați aflat între punctele: 75-76-76a-77-F-A-K-39-70-75, identificat potrivit raportului de expertiză efectuat de experți M.M.T. și G.T. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a constatat că pârâta SC "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Transilvania Nord Cluj-Napoca a renunțat la apel. Împotriva sus-menționatei hotărâri, a declarat recurs reclamanta F.D.M., criticând-o pentru nelegalitate, sens în care a susținut următoarele: Deși atât notificarea cât și evidențele de carte funciară relevă că întinderea suprafeței de teren solicitată este de 6353 mp, teren ocupat după anul 2001 în totalitate, instanța de apel în mod greșit nu o are în vedere, deși lucrarea de expertiză efectuată în cauză nu delimitează cele 3 topografice yyy/1; yyy/2 și yyy/3, cu toate că actele dosarului impuneau lămurirea acestei chestiuni. Deși a făcut precizări/extindere de acțiuni, instanța de apel i-a respins solicitarea menționată.

Din acest motiv (al nedelimitării topograficelor menționate), este imposibilă punerea în executare a dispoziției privind soluționarea notificării reclamantei pentru terenul de 777 mp, respectiv 745 mp. Deși experții topo au identificat o suprafață de 2966 mp cu intrare din str. C., care putea fi retrocedată în natură, instanțele au refuzat să dispună în acest sens. Expertiza B.M. a relevat că mai multe construcții, astfel cum au fost indicate în memoriul de recurs, sunt construite fără autorizație de construcție, putând fi demolate, iar terenul restituit în natură. Actele depuse de pârâte nu indică numărul topografic al terenului pe care urma să fie edificată construcția, numele proprietarului terenului.

Dimpotrivă, actele pe care reclamanta le-a depus la dosar relevă că, pe terenul în litigiu, SC E. a construit abuziv pe terenul unui proprietar, fără a respecta normele de disciplină în construcții și fără autorizații. Terenul în litigiu a fost transferat în parte statului român, respectiv suprafețele de 3176/6353 în 20 ianuarie 2004, iar diferența a rămas în proprietate particulară, astfel încât, deși au reținut că este îndreptățită să primească suprafața de 5000 mp, în realitate a fost deposedată de acest drept. În raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 a solicitat restituirea terenului pe care sunt amplasate construcțiile neautorizate, respectiv cele ușoare sau demontabile.

Ca urmare, a solicitat admiterea recursului, anularea celor două hotărâri judecătorești pronunțate în cauză și, în principal, restituirea în natură a întregii suprafețe de teren notificate, ori casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recursul nu este fondat. Deși nu și-a întemeiat criticile sale pe unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., recursul reclamantei, în raport de criticile dezvoltate, poate fi încadrat, în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Astfel, reclamanta a susținut că pe terenul notificat se află construcții neautorizate sau ușoare care, astfel, permit restituirea terenului solicitat în natură.

Or, probațiunea cauzei a confirmat existența pe terenul menționat a unor construcții cu privire la care, irevocabil, s-a constatat dreptul pârâtei de proprietate (Sentința civilă nr. 125 din 24 ianuarie 2001), ocazie cu care s-a statuat în sensul punerii în funcțiune a centrului de distribuție a energiei electrice în anul 1991, aspect necombătut de reclamantă în acea cauză, în care, de asemenea, a avut calitate de parte și care, astfel, se impune într-o nouă judecată privind chestiunile puse în dezbatere. Împrejurarea că alăturat construcției menționate, se afla și altele edificate, ce pot fi demontate, nu are relevanță sub aspectul soluției pronunțate în cauza de față, întrucât toate acestea se constituie într-un tot unitar necesar bunei funcționări a obiectivului edificat pe terenul preluat de la reclamantă.

În acest context, se constată că, în mod legal, s-a constatat dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul de 5000 mp solicitat prin notificare, motiv pentru care se vădește a nu fi fondată critica privind încălcarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Critica privind efectuarea defectuoasă a lucrării de expertiză dispusă în cauză, în sensul nedezmembrării topurilor yyy/1, yyy/2, yyy/3, nu poate constitui obiect de analiză în recurs, dat fiind structura actuală a prezentei căi de atac care nu mai permite, după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 C. proc. civ., decât analiza criticilor de nelegalitate, iar nu de netemeinicie. Este nefondată și critica constând în neacordarea dreptului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul de 1353 mp, atâta vreme cât devoluțiunea în apelul cauzei a privit tocmai această chestiune, în sensul recunoașterii îndreptățirii reclamantei și la despăgubiri pentru acest teren.

Cu privire la notificarea reclamantei, aceasta a fost înaintată în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001 unității deținătoare, primăria localității, obligație ce incumba pârâtelor în conformitate cu prevederile art. 27 din aceeași lege și care a fost respectată. Ca urmare, față de cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva Deciziei nr. 300A din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2012. Procesat de GGC - NN