ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 747 din 17

septembrie 2010, Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de Întreținere și

Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii

Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de

Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA. A fost admisă în parte

acțiunea civilă formulată de reclamanta F.D.M., împotriva pârâților Societatea

Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice

"E.T.N." SA, Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii

Energetice "E.S." SA - Sucursala de Întreținere și Servicii

Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de

Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, în temeiul Legii nr.

10/2001, și în consecință: a fost anulată Decizia nr. 334 din 21 noiembrie

2005, emisă de Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a

Energiei Electrice "E.T.N." SA, s-a stabilit dreptul reclamantei la

despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul

stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,

cu privire la terenul în suprafață de 5.000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din

imobilul teren situat în mun. Dej, str. C., înscris în CF nr. x Dej cu nr. top.

yyy/1 și yyy/3, a fost respinsă cererea având ca obiect restituirea în natură a

unei părți din terenul descris, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă

în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul local Dej, Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind înaintată

împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a fost respinsă

cererea de intervenție în interes propriu formulată de P.O.M., O.A.E. prin

tutore D.M. și B.I.T., au fost compensate cheltuielile de judecată până la

concurența sumei de 2360 RON și a obligat, în solidar, pârâtele Societatea

Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice

"E.T.N." S.A., Societatea Comercială Filiala de Întreținere și

Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii

Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de

Întreținere și Servicii Energetice "E.S." S.A., să plătească în

favoarea reclamantei suma de 440 RON.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut că prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie

2005, emisă de pârâta SC Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei

Electrice "E.T.N." S.A., a fost respinsă notificarea formulată de

reclamanta F.D.M. având ca obiect restituirea în natură sau despăgubiri bănești

pentru imobilul teren situat în localitatea Dej, str. Crângului nr. 4, înscris

în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, cu suprafața de 6353 mp, ca fiind

terenul aferent Centrului de Exploatare și Mentenanță Dej, pentru cota parte

din imobil deținută de către SC "E.T.N." S.A, întrucât reclamanta nu

face dovada calității de persoană îndreptățită conform art. 3 din Legea nr.

10/2001, reclamanta fiind la acea dată proprietara unui alt teren, situat în

Dej, str. Văii.

Tribunalul a reținut

că, potrivit înscrierilor din C.F. nr. x Dej, proprietarii tabulari ai

imobilelor cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, teren în suprafață de 6353 mp, pe care

este edificat Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej, sunt: P.O.M. -

cota de 54/216 parte; F.D.M. - cota de 54/216 parte; O.A.E. - cota de 54/216

parte; B.I. - cota de 54/216 parte din cota de 3177/6353 parte de proprietate

asupra terenului și Statul Român având cota de 3176/6353 parte drept de

proprietate asupra terenului. Este intabulat de asemenea dreptul de

administrare în favoarea Filialei de rețele Electrice Cluj asupra cotei de 5000/6353

parte teren și dreptul de proprietate asupra construcției. După preluarea

terenului înscris în cartea funciară menționată, statul nu și-a intabulat

dreptul de proprietate, existând astfel posibilitatea intabulării

certificatelor de moștenitor succesive, așa cum rezultă din foaia de

proprietate a cărții funciare.

A reieșit din cele

expuse și limitele în care instanța a fost învestită, respectiv cu privire la

terenul în suprafață de 5000 mp, societățile pârâte, în calitate de succesoare

în drepturi a Filialei de Rețele Electrice Cluj, având calitatea de unități

deținătoare cu privire la această suprafață și nu cu privire la întregul teren

de 6353 mp. Constatarea s-a impus deoarece instanța a fost învestită în

condițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, cu verificarea modului în care a fost

soluționată notificarea reclamantei F.D.M. Pentru diferența de suprafață, de

1353 mp, societățile pârâte nu au calitatea menționată.

Din probațiunea administrată

în cauză a rezultat și faptul că schimbul de teren la care se face trimitere în

considerentele deciziei nu a fost finalizat prin încheierea contractului de

schimb. Astfel, din adeverința din 31 decembrie 1988 a reieșit că numita F.D.

și coproprietarii terenului înscris în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și

yyy/3, în suprafață de 6353 mp, au primit în schimb o suprafață echivalentă în

Dej, str. Văii, identificată prin numerele topografice a/1, b/3 și c/3/1, teren

situat în afara perimetrului construibil. Schimbul de teren a fost aprobat prin

Decizia nr. 284 din 11 octombrie 1988 a Consiliului Popular al județului Cluj,

dar ulterior nu a fost încheiat contractul, neoperând transferul dreptului de

proprietate în privința celor două terenuri descrise. În aceste condiții,

reclamanta și ceilalți coproprietari, în ipoteza în care ar fi formulat

notificare în termenul și cu respectarea procedurii prevăzute de lege, au

calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul înscris

în C.F. nr. x Dej, în suprafață totală de 6353 mp. De altfel, reclamanta a

susținut că terenul care urma să fie atribuit în schimb a fost atribuit în

temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea foștilor proprietari tabulari.

Din actele dosarului

a rezultat că reclamanta F.D.M. este singura care a formulat notificare cu

privire la terenul în litigiu, astfel încât, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.

În ceea ce privește

situația juridică a imobilului teren și construcție, așa cum s-a arătat în

decizia contestată și, ulterior, în cuprinsul întâmpinării formulate de pârâta

SC FDEE "E.T.N." SA, atât terenul cât și construcția edificată pe

acesta (aflată în proprietatea societății pârâte) sunt deținute în cote părți

indivize de către SC "E.T.N." SA și SC "E.S." SA - SISE

E.T.N., astfel: 1) din suprafața totală de 5197 mp de teren aferent sediului

CEMD Dej, societatea pârâtă deține 52,28%, SISE "E.T.N." SA deține

33,29%, iar suprafața de teren reprezentând 14,43% din total este parte comună;

2) construcțiile sunt deținute astfel: subsol, parter și etaj I din clădire

CEMD Dej aparțin societății emitente a deciziei; etaj II din clădirea CEMD Dej,

Ateliere și garaje, parcare acoperită și magazie aparțin SISE

"E.T.N." SA.

Construcția a fost

edificată în baza Acordului unic nr. 86 din 13 martie 1988 și nr. 232 din 15

iunie 1989, eliberate de Consiliul Popular al județului Cluj, Comitetul

Executiv, pentru edificarea Centrului de Exploatare a rețelelor Electrice în

municipiul Dej str. C., și autorizației de executare lucrări din 03 noiembrie

Conform raportului de

expertiză tehnică judiciară întocmit de experții judiciari G.T. și M.M.,

Centrul de Exploatare Mentenanță Distribuție Dej (CEMD Dej) ocupă suprafața de

5035 mp, pe acest teren fiind edificate următoarele construcții și amenajări:

clădire sediu, 2 magazii, ateliere; clădire trafo; țarc pentru materiale; 1

rampă auto; platformă betonată și o copertină pe structură metalică cu

destinația de garaj.

Reclamanta a

solicitat crearea unui lot de teren din nr. top. yyy aflat în incinta SC E. SA

- CEMD Dej, în partea de nord a acestei incinte, lot care ar include câteva din

construcțiile existente și anume: copertină pe structură metalică cu destinația

de garaj (parcare auto); magazia, țarc de materiale și rampă auto. Experții au

creat lotul menționat conform planului configurat în anexa nr. 2 la raportul de

expertiză, în suprafață de 2966 mp cu intrarea din strada C.

Instanța a

încuviințat și efectuarea unei expertize în specialitatea construcții pentru

identificarea construcțiilor cu privire la reclamanta susține că au un caracter

provizoriu. Raportul de expertiză întocmit de ing. B.M. a concluzionat în

sensul că sediul administrativ, respectiv construcția principală, a fost

edificată între anii 1990 - 1995 și reprezintă o construcție S+P+2E. Magazia

metalică, platforma betonată acoperită cu copertină, țarcul de materiale, rampa

auto și centrala termică constituie construcții industriale anexe, care în

opinia expertului pot fi demolate, iar materialele rezultate în urma demolării

ar putea fi refolosite în aceleași scopuri în alte locații.

Construcția ateliere

și garaje, realizată pe fundații din beton și zidărie b.c.a., acoperiș

șarpantă, conform aceleiași expertize, reprezintă o construcție neunitară

arhitectural, compusă din 2 tronsoane distincte.

Tribunalul a apreciat

însă că nu pot fi ignorate susținerile pârâtei SC FDEE "E.D.T.N." SA,

în sensul că întregul ansamblu de construcții a fost realizat în anul 1988

tocmai pentru comasarea activității de distribuție a CEMJT Dej. În același

timp, având în vedere specificul activității desfășurate de societățile pârâte,

depozitarea și manevrarea stâlpilor și a transformatoarelor necesită

autoutilaje de capacitate mare pentru accesul în curte, iar manevrele care se

fac implică spații corespunzătoare.

În consecință, având

în vedere cele expuse, conținutul rapoartelor de expertiză efectuate în cauză

și răspunsul expertului constructor la obiecțiunile formulate, terenul

solicitat a fi restituit în natură este destinat unei activități de utilitate

publică, motiv pentru care, s-a impus soluția acordării măsurilor reparatorii

prin echivalent și nu restituirea în natură.

În ceea ce privește

Notificarea nr. 316 din 30 ianuarie 2010 formulată de reclamanta, pârâta SC

Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA a arătat că

nu a soluționat notificarea pentru cotele ce îi revin din terenul aflat în

administrare și din construcția cu privire la care este intabulat dreptul de

proprietate. Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005 a fost emisă de pârâta SC

E.T.N. SA pentru cotele ce le deține această societate.

Tribunalul a

apreciat, că în lumina celor statuate de Înalta Curte de casație și Justiție

prin Decizia nr. XX/2007, instanța are obligația de a soluționa pe fond

notificarea cu privire la întreaga suprafața de teren de 5000 mp, inclusiv pentru

cotele deținute de cele două societăți care încă nu au emis decizia de

soluționare a notificării. Relevant în cauză este și aspectul învederat de

emitenta deciziei în sensul că cele trei societăți dețin cote părți indivize de

teren și, prin urmare, au calitatea de unități deținătoare în aceste limite,

chiar dacă una dintre societăți nu a soluționat încă notificarea iar celeilalte

nu i s-a înaintat de către pârâta SC FDEEE "E.T.N." SA, pentru a se

pronunța în limita cotei de teren deținute.

Pentru considerentele

expuse, acțiunea reclamantei F.D.M. a fost apreciată ca fiind întemeiată în

parte, fiind astfel admisă în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus anularea

Deciziei nr. 334 din 21 noiembrie 2005, emisă de Societatea Comercială Filiala

de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." SA, și s-a

stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile Titlului VII din

Legea nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente

imobilelor preluate în mod abuziv, cu privire la terenul în suprafață de 5.000

mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în mun. Dej, str. C.,

înscris în CF nr. 8 Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3.

Excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de

Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere

și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială

Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, a fost

apreciată ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă. Tribunalul a avut în vedere

faptul că Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice

"E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice

"E.T.N." SA este sucursală cu organe proprii de conducere, are

delegări de competență și în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) C.

proc. civ., poate să stea în judecată în calitate de pârâtă, având astfel

calitate procesuală pasivă. În același timp, societatea deține în cote părți

indivize, imobilul a cărui restituire s-a solicitat.

În privința pârâtei

Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice

"E.S." S.A., instanța a constatat că pârâta este o societate

comercială cu personalitate juridică care deține în cotă parte indiviză

imobilul.

În cursul

soluționării cauzei, instanța s-a pronunțat în sensul admiterii excepției

lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor, a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a

Statului Român prin Consiliul local al municipiului Dej. Referitor la prima

pârâtă soluția se impune deoarece, în conformitate cu dispozițiile Titlului VII

din Legea nr. 247/2005 și Normelor metodologice de punere în aplicare - pct.

16.5 -, "deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor

administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16-1 - 16.3, obiect al unor

litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi predate după

rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești".

Instanța a admis și

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, în condițiile în care instituția menționată nu are

atribuții în cadrul procedurilor reglementate de Legea nr. 10/2001 și Titlul

VII din Legea nr. 247/2005, cum de altfel nu are nici Consiliul local al

municipiului Dej în calitate de reprezentant al Statului Român.

Cererile de

intervenție formulate de P.O.M., O.A.E. prin tutore D.M. și B.I.T., au fost

respinse, dat fiind faptul că intervenienții nu au formulat notificare în

temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului în litigiu.

Soluționând apelurile

declarate în cauză, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

I. Apelul reclamantei.

Notificarea formulată

de reclamantă vizează terenul situat în Dej str. C. înscris în CF nr. x cu nr.

top yyy/1 și yyy/3 în suprafață de 653 mp, reclamanta solicitând o altă

suprafață de teren situat în intravilan sau despăgubiri bănești.

Prin motivarea notificării

reclamanta a arătat că în 1988 în urma Deciziei Consiliului Popular Cluj nr.

284 din 11 octombrie 1988 au fost obligați să schimbe terenul mai sus solicitat

cu un alt teren în aceeași suprafață, situat Ocna Dej str. V. cu nr. top a/1,

b/3, c/1, teren care nu a fost intabulat niciodată în favoarea reclamantei și

care a fost restituit în 1991 în temeiul Legii nr. 18/1991 foștilor proprietari

tabulari.

Această notificare a

fost respinsă prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005, susținându-se că reclamanta

nu a făcut dovada de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de

Legea nr. 10/2001.

Curtea constată că în

mod corect tribunalul a reținut că reclamanta are calitate de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, împrejurare

necontestată în apel de către pârâtele intimate.

Din CF x Dej rezultă

că proprietarii imobilului cu nr. top yyy/1 și yyy/3 sunt P.O.M. în cotă de

54/216 parte; F.D.M. în cotă de 54/216 parte, O.A.E. în cotă de 54/216 parte,

B.I. în cotă de 54/216 parte, din cota de 3177/6353 parte de proprietate asupra

terenului și Statul Român având cota de proprietate 3176/6353 parte drept de

proprietate asupra terenului. În cartea funciară asupra cotei de 5000/6353

parte teren este înscris dreptul de administrare asupra terenului și dreptul de

proprietate asupra construcțiilor în favoarea Filialei de Rețele Electrice

Cluj.

SC Filiala de

Întreținere și Servicii Energetice E.S. SA a arătat că terenul în litigiu are

suprafața de 5197 mp și este folosit de Centrul de Exploatare și Mentenanță

Dej, deținut în părți indivize de către pârâta SC FGTEF E.T.N. SA în cotă de

52,28%, SC E.S. SA - SISE E.T.N. în cotă de 32,29%, iar 14,43% reprezintă parte

indiviză comună.

Acest Centru de

Mentenanță a fost edificat în baza acordului unic din 13 martie 1998 și nr. 232

din 15 iunie 1998 eliberată de Consiliul popular al județului Cluj pentru

edificarea "Centrului de Exploatare a Rețelelor Electrice" în

municipiul Dej, potrivit autorizației de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie

1988.

Din raportul de

expertiză efectuat în cauză de către dl. expert M.T. și d-na expertă G.T. s-a

constatat că terenul înscris în CF x Dej nr. top yyy a avut inițial suprafața

de 10.611 mp, din care a fost expropriat inițial, în temeiul Decretului nr.

341/1977, suprafața de 3918 mp, parcela cu nr. top yyy/2, transcris în CF q

Dej, în favoarea Statului Român.

Ulterior dezmembrării

nr. top 1947 nr. top yyy/1 și yyy/3 au fost comasate, s-a schimbat categoria de

folosință și a fost modificată suprafața de la 6693 mp la 6353 mp, suprafață

înscrisă și în prezent, însă la efectuarea acestor operațiuni nu s-au menționat

actele justificative.

Pentru suprafața de

3176 mp din nr. top yyy/1, yyy/3 a operat un schimb între Consiliul Popular al

județului Cluj și proprietarii tabulari în baza Deciziei nr. 294/1988, însă

acest schimb nu s-a perfectat, iar terenul promis antecesorilor reclamantei nu

a intrat în patrimoniul acestora.

Analizând întreaga

suprafață de 10611 mp, aferentă nr. top yyy, în raportul de expertiză s-a

constatat că suprafața de 4054 mp este ocupată de blocurile de pe str. C.,

spații verzi și trotuare aferente acestora; suprafața de 745 m este ocupată de

către consiliul local, fiind menționate garajele, aleea și taluz; suprafața de

777 mp este ocupată de proprietari particulari desprinși din SC A. SA, iar

suprafața de 5035 mp este ocupată de SC E. SA - Centru de Mentenanță.

Pe acest teren se

află edificate următoarele construcții: clădire sediu, 2 magazii, ateliere,

clădire trafo, un țarc pentru materiale, o rampă auto, platformă betonată și o

copertină pe strictură metalică cu destinația de garaj.

Raportat la această

stare de fapt, instanța de fond trebuia să verifice dacă pârâtele au soluționat

notificarea pentru întreaga suprafață de teren notificată de către reclamantă;

dacă terenul solicitat de reclamantă se află în totalitate în posesia pârâtelor

și dacă acest teren poate fi restituit în natură.

Notificarea viza

suprafața de 6353 mp, iar pârâtele trebuiau să o soluționeze în limitele învestirii.

În același sens, trebuia să procedeze și instanța de fond învestită să verifice

legalitatea deciziei emisă de pârâte în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Cu toate acestea, instanța de fond a verificat legalitatea deciziei,

raportându-se numai la suprafața de 5000 mp, reținând că instanța este

învestită numai cu privire la terenul de 5000 mp, referitor la care pârâtele,

în calitate de succesoare în drepturi ale Filialei de rețele Electrice au

calitate de unitate deținătoare.

Într-adevăr, pentru

suprafața de 1353 mp, societățile pârâte nu au calitate procesuală pasivă,

întrucât nu dețin și acest teren, însă în situația în care imobilul este

deținut de mai multe unități deținătoare, în temeiul dispozițiilor art. 27

alin. (2) din Legea nr. 10/2001, pârâtele erau obligate să comunice

deținătorilor terenului în suprafață de 1353 mp, notificarea și actele anexe

depuse de reclamantă.

Așadar, critica

reclamantei potrivit căreia nu a fost soluționată notificarea pentru întreaga

suprafață de teren este fondată și, din această perspectivă a fost admis în

parte apelul reclamantei.

Din raportul de

expertiză mai sus arătat, curtea a constatat că terenul în suprafață de 745 mp

și terenul în suprafață de 777 mp se află în proprietatea municipiului Dej, sau

a fost înstrăinat unor terțe persoane, astfel că Primarul municipiului Dej este

persoana îndreptățită să soluționeze notificarea reclamantei pentru aceste

suprafețe de teren.

Celelalte critici

formulate de reclamantă în memoriul de apel s-a reținut a nu fi fondate.

Terenul în suprafață de 5000 mp pe care sunt edificate construcțiile aflate în

proprietatea pârâtelor, nu poate fi restituit în natură, întrucât în primul

rând reclamanta nu a solicitat prin notificare restituirea în natură a acestui

teren, ci "restituirea unui alt teren în intravilan, sau despăgubiri în

bani". În notificare reclamanta arată că pe acest teren a fost construită

clădirea Renel.

Criticile recurentei

tind să demonstreze că doar sediul central a fost edificat în baza autorizației

de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie 1988, celelalte edificate enumerate

în raportul de expertiză ar fi fost edificate fără autorizație de construire.

Această critică nu a fost primită, întrucât prin Sentința civilă nr. 125 din 24

ianuarie 2001 pronunțată în Dosar nr. 1939/2001 al Judecătoriei Dej, s-a

constatat dreptul de proprietate al reclamantei SC E. SA asupra construcției

edificate pe terenul înscris în Cf x Dej și menționat sub denumirea Centrul de

Distribuție a Energiei Electrice Dej și s-a dispus înscrierea acestui drept în

cartea funciară. În această cauză a fost parte și reclamanta F.D.M., sentința

fiindu-i opozabilă. Faptul că au fost exercitate de către reclamantă căile de

atac fără succes, nu o îndreptățesc pe aceasta să repună în discuție edificarea

acestor construcții.

Din sentința civilă

mai sus arătată a rezultat că Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej a

fost pus în funcțiune în data de 9 decembrie 1991, cu mult înainte de intrarea

în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Împrejurarea că o

parte din construcțiile Centrului de Distribuție a Energiei Electrice Dej au

fost edificate cu sau fără autorizație de construire, putea fi valorificată în

acțiunea în care antecesoarea pârâtelor și-a intabulat dreptul de proprietate

asupra construcțiilor, în care a fost parte și reclamanta.

Acreditarea ideii

potrivit căreia edificatele pe terenul în suprafață de 5000 mp sunt construcții

demontabile, edificate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 este fără

suport probator.

Prin urmare, curtea a

constatat că în mod legal s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 cu privire la terenul în

suprafață de 5000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în

municipiul Dej, str. C., înscris în Cf x Dej.

Reclamanta a criticat

raportul de expertiză topografică, învederând instanței că nu au fost

delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3 și nu au fost comunicate obiecțiunile la

raportul de expertiză. În apel au fost comunicate obiecțiunile la raportul de

expertiză și s-a răspuns la aceste obiecțiuni, arătându-se că nu au putut fi

delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3, deoarece între schițele puse la

dispoziția experților au existat neconcordanțe în ceea ce privește poziționarea

loturilor dezmembrate din imobilul inițial 1947, motiv pentru care au fost

identificate ansamblul limitelor inițiale ale nr. top yyy, care conține

loturile ulterior dezmembrate. Indiferent de modul în care au fost poziționate

nr. top rezultate prin dezmembrare din imobilul inițial cu nr. top yyy,

experții au menționat situația actuală a fiecărei porțiuni din conturul

inițial, ceea ce s-a reținut ca suficient pentru soluționarea notificării

reclamantei.

Solicitarea

reclamantei de a se casa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare

tribunalului în vederea acordării posibilității de a-și extinde cadrul

procesual față de persoanele deținătoare ale terenului în suprafață de 1353 mp,

nu a fost primită. Potrivit principiului disponibilității, partea are

posibilitatea să stabilească cadrul procesual: părțile cu care înțelege să se

judece și obiectul cauzei.

Dispozițiile art. 297

C. proc. civ., care reglementează soluția casării sentinței și trimiterii

cauzei spre rejudecare nu reglementează și teza invocată de reclamantă,

potrivit căreia ar putea fi casată sentința pentru extinderea cadrului

procesual.

Apelanta a arătat că

în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a Statului

Român prin Consiliul Local reprezentat de Primarul municipiului Dej, însă

verificând acțiunea formulată de reclamantă, curtea a constatat că statul român

a fost citat prin Consiliul Local Dej, care, potrivit dispozițiilor art. 36 din

Legea nr. 215/2001 nu are calitate procesuală pasivă, întrucât consiliul local

este organ deliberativ care nu are atribuții potrivit Legea nr. 10/2001.

Unitatea

administrativ-teritorială, municipiul Dej sau primarul, care au atribuții în

procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu au fost chemați în judecată, motiv

pentru care, corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive

a Consiliului Local Dej.

În memoriul de apel

reclamanta a arătat că a chemat în judecată Consiliul reprezentat de Primarul

municipiului Dej, însă această susținere s-a reținut a nu fi confirmată de

acțiunea înregistrată în 3 ianuarie 2006.

Ca urmare, prin

Decizia civilă nr. 300A din 26 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția I

civilă a admis în parte apelul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva

Sentinței civile numărul 747 din 17 septembrie 2010 a Tribunalului Cluj, care a

fost schimbată în parte.

Au fost obligate

pârâtele SC Filiala de Distribuție a Energiei Electrice - "E.D.T.N."

SA, SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA -

Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice "E.T.N." SA și SC

Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, să trimită

notificarea și actele anexe depuse de reclamanta F.D.M., Primarului

municipiului Dej pentru a se soluționa cererea reclamantei aferentă terenului

în suprafață de 745 metri pătrați, între punctele H-J-D-H și terenului în

suprafață de 777 metri pătrați aflat între punctele:

75-76-76a-77-F-A-K-39-70-75, identificat potrivit raportului de expertiză

efectuat de experți M.M.T. și G.T.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a constatat că pârâta

SC "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice

Transilvania Nord Cluj-Napoca a renunțat la apel.

Împotriva

sus-menționatei hotărâri, a declarat recurs reclamanta F.D.M., criticând-o

pentru nelegalitate, sens în care a susținut următoarele:

Deși atât notificarea

cât și evidențele de carte funciară relevă că întinderea suprafeței de teren

solicitată este de 6353 mp, teren ocupat după anul 2001 în totalitate, instanța

de apel în mod greșit nu o are în vedere, deși lucrarea de expertiză efectuată

în cauză nu delimitează cele 3 topografice yyy/1; yyy/2 și yyy/3, cu toate că

actele dosarului impuneau lămurirea acestei chestiuni.

Deși a făcut

precizări/extindere de acțiuni, instanța de apel i-a respins solicitarea

menționată.

Din acest motiv (al

nedelimitării topograficelor menționate), este imposibilă punerea în executare

a dispoziției privind soluționarea notificării reclamantei pentru terenul de

777 mp, respectiv 745 mp.

Deși experții topo au

identificat o suprafață de 2966 mp cu intrare din str. C., care putea fi

retrocedată în natură, instanțele au refuzat să dispună în acest sens.

Expertiza B.M. a

relevat că mai multe construcții, astfel cum au fost indicate în memoriul de

recurs, sunt construite fără autorizație de construcție, putând fi demolate,

iar terenul restituit în natură.

Actele depuse de

pârâte nu indică numărul topografic al terenului pe care urma să fie edificată

construcția, numele proprietarului terenului.

Dimpotrivă, actele pe

care reclamanta le-a depus la dosar relevă că, pe terenul în litigiu, SC E. a

construit abuziv pe terenul unui proprietar, fără a respecta normele de

disciplină în construcții și fără autorizații.

Terenul în litigiu a

fost transferat în parte statului român, respectiv suprafețele de 3176/6353 în

20 ianuarie 2004, iar diferența a rămas în proprietate particulară, astfel

încât, deși au reținut că este îndreptățită să primească suprafața de 5000 mp,

în realitate a fost deposedată de acest drept.

În raport de

dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 a solicitat restituirea

terenului pe care sunt amplasate construcțiile neautorizate, respectiv cele

ușoare sau demontabile.

Ca urmare, a

solicitat admiterea recursului, anularea celor două hotărâri judecătorești

pronunțate în cauză și, în principal, restituirea în natură a întregii

suprafețe de teren notificate, ori casarea deciziei și trimiterea cauzei spre

rejudecare.

Recursul nu este

fondat.

Deși nu și-a

întemeiat criticile sale pe unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de

art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., recursul reclamantei, în raport de criticile

dezvoltate, poate fi încadrat, în conformitate cu prevederile art. 306 alin.

(3) C. proc. civ., în cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Astfel, reclamanta a

susținut că pe terenul notificat se află construcții neautorizate sau ușoare

care, astfel, permit restituirea terenului solicitat în natură.

Or, probațiunea

cauzei a confirmat existența pe terenul menționat a unor construcții cu privire

la care, irevocabil, s-a constatat dreptul pârâtei de proprietate (Sentința

civilă nr. 125 din 24 ianuarie 2001), ocazie cu care s-a statuat în sensul

punerii în funcțiune a centrului de distribuție a energiei electrice în anul

1991, aspect necombătut de reclamantă în acea cauză, în care, de asemenea, a

avut calitate de parte și care, astfel, se impune într-o nouă judecată privind

chestiunile puse în dezbatere. Împrejurarea că alăturat construcției

menționate, se afla și altele edificate, ce pot fi demontate, nu are relevanță

sub aspectul soluției pronunțate în cauza de față, întrucât toate acestea se

constituie într-un tot unitar necesar bunei funcționări a obiectivului edificat

pe terenul preluat de la reclamantă.

În acest context, se

constată că, în mod legal, s-a constatat dreptul reclamantei la măsuri

reparatorii prin echivalent pentru terenul de 5000 mp solicitat prin

notificare, motiv pentru care se vădește a nu fi fondată critica privind

încălcarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Critica privind

efectuarea defectuoasă a lucrării de expertiză dispusă în cauză, în sensul

nedezmembrării topurilor yyy/1, yyy/2, yyy/3, nu poate constitui obiect de

analiză în recurs, dat fiind structura actuală a prezentei căi de atac care nu

mai permite, după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 C. proc. civ., decât

analiza criticilor de nelegalitate, iar nu de netemeinicie.

Este nefondată și

critica constând în neacordarea dreptului la măsuri reparatorii prin echivalent

pentru terenul de 1353 mp, atâta vreme cât devoluțiunea în apelul cauzei a

privit tocmai această chestiune, în sensul recunoașterii îndreptățirii

reclamantei și la despăgubiri pentru acest teren.

Cu privire la

notificarea reclamantei, aceasta a fost înaintată în conformitate cu

prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001 unității deținătoare, primăria

localității, obligație ce incumba pârâtelor în conformitate cu prevederile art.

27 din aceeași lege și care a fost respectată.

Ca urmare, față de

cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva Deciziei nr. 300A

din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - NN