ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei civile
de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 747 din 17
septembrie 2010, Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale
pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de Întreținere și
Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii
Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de
Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA. A fost admisă în parte
acțiunea civilă formulată de reclamanta F.D.M., împotriva pârâților Societatea
Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice
"E.T.N." SA, Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii
Energetice "E.S." SA - Sucursala de Întreținere și Servicii
Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de
Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, în temeiul Legii nr.
10/2001, și în consecință: a fost anulată Decizia nr. 334 din 21 noiembrie
2005, emisă de Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a
Energiei Electrice "E.T.N." SA, s-a stabilit dreptul reclamantei la
despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul
stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,
cu privire la terenul în suprafață de 5.000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din
imobilul teren situat în mun. Dej, str. C., înscris în CF nr. x Dej cu nr. top.
yyy/1 și yyy/3, a fost respinsă cererea având ca obiect restituirea în natură a
unei părți din terenul descris, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă
în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul local Dej, Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind înaintată
împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a fost respinsă
cererea de intervenție în interes propriu formulată de P.O.M., O.A.E. prin
tutore D.M. și B.I.T., au fost compensate cheltuielile de judecată până la
concurența sumei de 2360 RON și a obligat, în solidar, pârâtele Societatea
Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice
"E.T.N." S.A., Societatea Comercială Filiala de Întreținere și
Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii
Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială Filiala de
Întreținere și Servicii Energetice "E.S." S.A., să plătească în
favoarea reclamantei suma de 440 RON.
Pentru a pronunța
această sentință, tribunalul a reținut că prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie
2005, emisă de pârâta SC Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei
Electrice "E.T.N." S.A., a fost respinsă notificarea formulată de
reclamanta F.D.M. având ca obiect restituirea în natură sau despăgubiri bănești
pentru imobilul teren situat în localitatea Dej, str. Crângului nr. 4, înscris
în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, cu suprafața de 6353 mp, ca fiind
terenul aferent Centrului de Exploatare și Mentenanță Dej, pentru cota parte
din imobil deținută de către SC "E.T.N." S.A, întrucât reclamanta nu
face dovada calității de persoană îndreptățită conform art. 3 din Legea nr.
10/2001, reclamanta fiind la acea dată proprietara unui alt teren, situat în
Dej, str. Văii.
Tribunalul a reținut
că, potrivit înscrierilor din C.F. nr. x Dej, proprietarii tabulari ai
imobilelor cu nr. top. yyy/1 și yyy/3, teren în suprafață de 6353 mp, pe care
este edificat Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej, sunt: P.O.M. -
cota de 54/216 parte; F.D.M. - cota de 54/216 parte; O.A.E. - cota de 54/216
parte; B.I. - cota de 54/216 parte din cota de 3177/6353 parte de proprietate
asupra terenului și Statul Român având cota de 3176/6353 parte drept de
proprietate asupra terenului. Este intabulat de asemenea dreptul de
administrare în favoarea Filialei de rețele Electrice Cluj asupra cotei de 5000/6353
parte teren și dreptul de proprietate asupra construcției. După preluarea
terenului înscris în cartea funciară menționată, statul nu și-a intabulat
dreptul de proprietate, existând astfel posibilitatea intabulării
certificatelor de moștenitor succesive, așa cum rezultă din foaia de
proprietate a cărții funciare.
A reieșit din cele
expuse și limitele în care instanța a fost învestită, respectiv cu privire la
terenul în suprafață de 5000 mp, societățile pârâte, în calitate de succesoare
în drepturi a Filialei de Rețele Electrice Cluj, având calitatea de unități
deținătoare cu privire la această suprafață și nu cu privire la întregul teren
de 6353 mp. Constatarea s-a impus deoarece instanța a fost învestită în
condițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, cu verificarea modului în care a fost
soluționată notificarea reclamantei F.D.M. Pentru diferența de suprafață, de
1353 mp, societățile pârâte nu au calitatea menționată.
Din probațiunea administrată
în cauză a rezultat și faptul că schimbul de teren la care se face trimitere în
considerentele deciziei nu a fost finalizat prin încheierea contractului de
schimb. Astfel, din adeverința din 31 decembrie 1988 a reieșit că numita F.D.
și coproprietarii terenului înscris în C.F. nr. x Dej cu nr. top. yyy/1 și
yyy/3, în suprafață de 6353 mp, au primit în schimb o suprafață echivalentă în
Dej, str. Văii, identificată prin numerele topografice a/1, b/3 și c/3/1, teren
situat în afara perimetrului construibil. Schimbul de teren a fost aprobat prin
Decizia nr. 284 din 11 octombrie 1988 a Consiliului Popular al județului Cluj,
dar ulterior nu a fost încheiat contractul, neoperând transferul dreptului de
proprietate în privința celor două terenuri descrise. În aceste condiții,
reclamanta și ceilalți coproprietari, în ipoteza în care ar fi formulat
notificare în termenul și cu respectarea procedurii prevăzute de lege, au
calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul înscris
în C.F. nr. x Dej, în suprafață totală de 6353 mp. De altfel, reclamanta a
susținut că terenul care urma să fie atribuit în schimb a fost atribuit în
temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea foștilor proprietari tabulari.
Din actele dosarului
a rezultat că reclamanta F.D.M. este singura care a formulat notificare cu
privire la terenul în litigiu, astfel încât, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.
În ceea ce privește
situația juridică a imobilului teren și construcție, așa cum s-a arătat în
decizia contestată și, ulterior, în cuprinsul întâmpinării formulate de pârâta
SC FDEE "E.T.N." SA, atât terenul cât și construcția edificată pe
acesta (aflată în proprietatea societății pârâte) sunt deținute în cote părți
indivize de către SC "E.T.N." SA și SC "E.S." SA - SISE
E.T.N., astfel: 1) din suprafața totală de 5197 mp de teren aferent sediului
CEMD Dej, societatea pârâtă deține 52,28%, SISE "E.T.N." SA deține
33,29%, iar suprafața de teren reprezentând 14,43% din total este parte comună;
2) construcțiile sunt deținute astfel: subsol, parter și etaj I din clădire
CEMD Dej aparțin societății emitente a deciziei; etaj II din clădirea CEMD Dej,
Ateliere și garaje, parcare acoperită și magazie aparțin SISE
"E.T.N." SA.
Construcția a fost
edificată în baza Acordului unic nr. 86 din 13 martie 1988 și nr. 232 din 15
iunie 1989, eliberate de Consiliul Popular al județului Cluj, Comitetul
Executiv, pentru edificarea Centrului de Exploatare a rețelelor Electrice în
municipiul Dej str. C., și autorizației de executare lucrări din 03 noiembrie
La dosarul cauzei a fost depus și procesul-verbal de recepție.
Conform raportului de
expertiză tehnică judiciară întocmit de experții judiciari G.T. și M.M.,
Centrul de Exploatare Mentenanță Distribuție Dej (CEMD Dej) ocupă suprafața de
5035 mp, pe acest teren fiind edificate următoarele construcții și amenajări:
clădire sediu, 2 magazii, ateliere; clădire trafo; țarc pentru materiale; 1
rampă auto; platformă betonată și o copertină pe structură metalică cu
destinația de garaj.
Reclamanta a
solicitat crearea unui lot de teren din nr. top. yyy aflat în incinta SC E. SA
- CEMD Dej, în partea de nord a acestei incinte, lot care ar include câteva din
construcțiile existente și anume: copertină pe structură metalică cu destinația
de garaj (parcare auto); magazia, țarc de materiale și rampă auto. Experții au
creat lotul menționat conform planului configurat în anexa nr. 2 la raportul de
expertiză, în suprafață de 2966 mp cu intrarea din strada C.
Instanța a
încuviințat și efectuarea unei expertize în specialitatea construcții pentru
identificarea construcțiilor cu privire la reclamanta susține că au un caracter
provizoriu. Raportul de expertiză întocmit de ing. B.M. a concluzionat în
sensul că sediul administrativ, respectiv construcția principală, a fost
edificată între anii 1990 - 1995 și reprezintă o construcție S+P+2E. Magazia
metalică, platforma betonată acoperită cu copertină, țarcul de materiale, rampa
auto și centrala termică constituie construcții industriale anexe, care în
opinia expertului pot fi demolate, iar materialele rezultate în urma demolării
ar putea fi refolosite în aceleași scopuri în alte locații.
Construcția ateliere
și garaje, realizată pe fundații din beton și zidărie b.c.a., acoperiș
șarpantă, conform aceleiași expertize, reprezintă o construcție neunitară
arhitectural, compusă din 2 tronsoane distincte.
Tribunalul a apreciat
însă că nu pot fi ignorate susținerile pârâtei SC FDEE "E.D.T.N." SA,
în sensul că întregul ansamblu de construcții a fost realizat în anul 1988
tocmai pentru comasarea activității de distribuție a CEMJT Dej. În același
timp, având în vedere specificul activității desfășurate de societățile pârâte,
depozitarea și manevrarea stâlpilor și a transformatoarelor necesită
autoutilaje de capacitate mare pentru accesul în curte, iar manevrele care se
fac implică spații corespunzătoare.
În consecință, având
în vedere cele expuse, conținutul rapoartelor de expertiză efectuate în cauză
și răspunsul expertului constructor la obiecțiunile formulate, terenul
solicitat a fi restituit în natură este destinat unei activități de utilitate
publică, motiv pentru care, s-a impus soluția acordării măsurilor reparatorii
prin echivalent și nu restituirea în natură.
În ceea ce privește
Notificarea nr. 316 din 30 ianuarie 2010 formulată de reclamanta, pârâta SC
Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA a arătat că
nu a soluționat notificarea pentru cotele ce îi revin din terenul aflat în
administrare și din construcția cu privire la care este intabulat dreptul de
proprietate. Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005 a fost emisă de pârâta SC
E.T.N. SA pentru cotele ce le deține această societate.
Tribunalul a
apreciat, că în lumina celor statuate de Înalta Curte de casație și Justiție
prin Decizia nr. XX/2007, instanța are obligația de a soluționa pe fond
notificarea cu privire la întreaga suprafața de teren de 5000 mp, inclusiv pentru
cotele deținute de cele două societăți care încă nu au emis decizia de
soluționare a notificării. Relevant în cauză este și aspectul învederat de
emitenta deciziei în sensul că cele trei societăți dețin cote părți indivize de
teren și, prin urmare, au calitatea de unități deținătoare în aceste limite,
chiar dacă una dintre societăți nu a soluționat încă notificarea iar celeilalte
nu i s-a înaintat de către pârâta SC FDEEE "E.T.N." SA, pentru a se
pronunța în limita cotei de teren deținute.
Pentru considerentele
expuse, acțiunea reclamantei F.D.M. a fost apreciată ca fiind întemeiată în
parte, fiind astfel admisă în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus anularea
Deciziei nr. 334 din 21 noiembrie 2005, emisă de Societatea Comercială Filiala
de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E.T.N." SA, și s-a
stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile Titlului VII din
Legea nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv, cu privire la terenul în suprafață de 5.000
mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în mun. Dej, str. C.,
înscris în CF nr. 8 Dej cu nr. top. yyy/1 și yyy/3.
Excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâților Societatea Comercială Filiala de
Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA Sucursala de Întreținere
și Servicii Energetice Electrice "E.T.N." SA și Societatea Comercială
Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, a fost
apreciată ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă. Tribunalul a avut în vedere
faptul că Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice
"E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice
"E.T.N." SA este sucursală cu organe proprii de conducere, are
delegări de competență și în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (2) C.
proc. civ., poate să stea în judecată în calitate de pârâtă, având astfel
calitate procesuală pasivă. În același timp, societatea deține în cote părți
indivize, imobilul a cărui restituire s-a solicitat.
În privința pârâtei
Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice
"E.S." S.A., instanța a constatat că pârâta este o societate
comercială cu personalitate juridică care deține în cotă parte indiviză
imobilul.
În cursul
soluționării cauzei, instanța s-a pronunțat în sensul admiterii excepției
lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a
Statului Român prin Consiliul local al municipiului Dej. Referitor la prima
pârâtă soluția se impune deoarece, în conformitate cu dispozițiile Titlului VII
din Legea nr. 247/2005 și Normelor metodologice de punere în aplicare - pct.
16.5 -, "deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor
administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16-1 - 16.3, obiect al unor
litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi predate după
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești".
Instanța a admis și
excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul
Finanțelor Publice, în condițiile în care instituția menționată nu are
atribuții în cadrul procedurilor reglementate de Legea nr. 10/2001 și Titlul
VII din Legea nr. 247/2005, cum de altfel nu are nici Consiliul local al
municipiului Dej în calitate de reprezentant al Statului Român.
Cererile de
intervenție formulate de P.O.M., O.A.E. prin tutore D.M. și B.I.T., au fost
respinse, dat fiind faptul că intervenienții nu au formulat notificare în
temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului în litigiu.
Soluționând apelurile
declarate în cauză, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
I. Apelul reclamantei.
Notificarea formulată
de reclamantă vizează terenul situat în Dej str. C. înscris în CF nr. x cu nr.
top yyy/1 și yyy/3 în suprafață de 653 mp, reclamanta solicitând o altă
suprafață de teren situat în intravilan sau despăgubiri bănești.
Prin motivarea notificării
reclamanta a arătat că în 1988 în urma Deciziei Consiliului Popular Cluj nr.
284 din 11 octombrie 1988 au fost obligați să schimbe terenul mai sus solicitat
cu un alt teren în aceeași suprafață, situat Ocna Dej str. V. cu nr. top a/1,
b/3, c/1, teren care nu a fost intabulat niciodată în favoarea reclamantei și
care a fost restituit în 1991 în temeiul Legii nr. 18/1991 foștilor proprietari
tabulari.
Această notificare a
fost respinsă prin Decizia nr. 334 din 21 noiembrie 2005, susținându-se că reclamanta
nu a făcut dovada de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de
Legea nr. 10/2001.
Curtea constată că în
mod corect tribunalul a reținut că reclamanta are calitate de persoană
îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, împrejurare
necontestată în apel de către pârâtele intimate.
Din CF x Dej rezultă
că proprietarii imobilului cu nr. top yyy/1 și yyy/3 sunt P.O.M. în cotă de
54/216 parte; F.D.M. în cotă de 54/216 parte, O.A.E. în cotă de 54/216 parte,
B.I. în cotă de 54/216 parte, din cota de 3177/6353 parte de proprietate asupra
terenului și Statul Român având cota de proprietate 3176/6353 parte drept de
proprietate asupra terenului. În cartea funciară asupra cotei de 5000/6353
parte teren este înscris dreptul de administrare asupra terenului și dreptul de
proprietate asupra construcțiilor în favoarea Filialei de Rețele Electrice
Cluj.
SC Filiala de
Întreținere și Servicii Energetice E.S. SA a arătat că terenul în litigiu are
suprafața de 5197 mp și este folosit de Centrul de Exploatare și Mentenanță
Dej, deținut în părți indivize de către pârâta SC FGTEF E.T.N. SA în cotă de
52,28%, SC E.S. SA - SISE E.T.N. în cotă de 32,29%, iar 14,43% reprezintă parte
indiviză comună.
Acest Centru de
Mentenanță a fost edificat în baza acordului unic din 13 martie 1998 și nr. 232
din 15 iunie 1998 eliberată de Consiliul popular al județului Cluj pentru
edificarea "Centrului de Exploatare a Rețelelor Electrice" în
municipiul Dej, potrivit autorizației de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie
1988.
Din raportul de
expertiză efectuat în cauză de către dl. expert M.T. și d-na expertă G.T. s-a
constatat că terenul înscris în CF x Dej nr. top yyy a avut inițial suprafața
de 10.611 mp, din care a fost expropriat inițial, în temeiul Decretului nr.
341/1977, suprafața de 3918 mp, parcela cu nr. top yyy/2, transcris în CF q
Dej, în favoarea Statului Român.
Ulterior dezmembrării
nr. top 1947 nr. top yyy/1 și yyy/3 au fost comasate, s-a schimbat categoria de
folosință și a fost modificată suprafața de la 6693 mp la 6353 mp, suprafață
înscrisă și în prezent, însă la efectuarea acestor operațiuni nu s-au menționat
actele justificative.
Pentru suprafața de
3176 mp din nr. top yyy/1, yyy/3 a operat un schimb între Consiliul Popular al
județului Cluj și proprietarii tabulari în baza Deciziei nr. 294/1988, însă
acest schimb nu s-a perfectat, iar terenul promis antecesorilor reclamantei nu
a intrat în patrimoniul acestora.
Analizând întreaga
suprafață de 10611 mp, aferentă nr. top yyy, în raportul de expertiză s-a
constatat că suprafața de 4054 mp este ocupată de blocurile de pe str. C.,
spații verzi și trotuare aferente acestora; suprafața de 745 m este ocupată de
către consiliul local, fiind menționate garajele, aleea și taluz; suprafața de
777 mp este ocupată de proprietari particulari desprinși din SC A. SA, iar
suprafața de 5035 mp este ocupată de SC E. SA - Centru de Mentenanță.
Pe acest teren se
află edificate următoarele construcții: clădire sediu, 2 magazii, ateliere,
clădire trafo, un țarc pentru materiale, o rampă auto, platformă betonată și o
copertină pe strictură metalică cu destinația de garaj.
Raportat la această
stare de fapt, instanța de fond trebuia să verifice dacă pârâtele au soluționat
notificarea pentru întreaga suprafață de teren notificată de către reclamantă;
dacă terenul solicitat de reclamantă se află în totalitate în posesia pârâtelor
și dacă acest teren poate fi restituit în natură.
Notificarea viza
suprafața de 6353 mp, iar pârâtele trebuiau să o soluționeze în limitele învestirii.
În același sens, trebuia să procedeze și instanța de fond învestită să verifice
legalitatea deciziei emisă de pârâte în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001.
Cu toate acestea, instanța de fond a verificat legalitatea deciziei,
raportându-se numai la suprafața de 5000 mp, reținând că instanța este
învestită numai cu privire la terenul de 5000 mp, referitor la care pârâtele,
în calitate de succesoare în drepturi ale Filialei de rețele Electrice au
calitate de unitate deținătoare.
Într-adevăr, pentru
suprafața de 1353 mp, societățile pârâte nu au calitate procesuală pasivă,
întrucât nu dețin și acest teren, însă în situația în care imobilul este
deținut de mai multe unități deținătoare, în temeiul dispozițiilor art. 27
alin. (2) din Legea nr. 10/2001, pârâtele erau obligate să comunice
deținătorilor terenului în suprafață de 1353 mp, notificarea și actele anexe
depuse de reclamantă.
Așadar, critica
reclamantei potrivit căreia nu a fost soluționată notificarea pentru întreaga
suprafață de teren este fondată și, din această perspectivă a fost admis în
parte apelul reclamantei.
Din raportul de
expertiză mai sus arătat, curtea a constatat că terenul în suprafață de 745 mp
și terenul în suprafață de 777 mp se află în proprietatea municipiului Dej, sau
a fost înstrăinat unor terțe persoane, astfel că Primarul municipiului Dej este
persoana îndreptățită să soluționeze notificarea reclamantei pentru aceste
suprafețe de teren.
Celelalte critici
formulate de reclamantă în memoriul de apel s-a reținut a nu fi fondate.
Terenul în suprafață de 5000 mp pe care sunt edificate construcțiile aflate în
proprietatea pârâtelor, nu poate fi restituit în natură, întrucât în primul
rând reclamanta nu a solicitat prin notificare restituirea în natură a acestui
teren, ci "restituirea unui alt teren în intravilan, sau despăgubiri în
bani". În notificare reclamanta arată că pe acest teren a fost construită
clădirea Renel.
Criticile recurentei
tind să demonstreze că doar sediul central a fost edificat în baza autorizației
de construire nr. 20/4810 din 3 noiembrie 1988, celelalte edificate enumerate
în raportul de expertiză ar fi fost edificate fără autorizație de construire.
Această critică nu a fost primită, întrucât prin Sentința civilă nr. 125 din 24
ianuarie 2001 pronunțată în Dosar nr. 1939/2001 al Judecătoriei Dej, s-a
constatat dreptul de proprietate al reclamantei SC E. SA asupra construcției
edificate pe terenul înscris în Cf x Dej și menționat sub denumirea Centrul de
Distribuție a Energiei Electrice Dej și s-a dispus înscrierea acestui drept în
cartea funciară. În această cauză a fost parte și reclamanta F.D.M., sentința
fiindu-i opozabilă. Faptul că au fost exercitate de către reclamantă căile de
atac fără succes, nu o îndreptățesc pe aceasta să repună în discuție edificarea
acestor construcții.
Din sentința civilă
mai sus arătată a rezultat că Centrul de Distribuție a Energiei Electrice Dej a
fost pus în funcțiune în data de 9 decembrie 1991, cu mult înainte de intrarea
în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Împrejurarea că o
parte din construcțiile Centrului de Distribuție a Energiei Electrice Dej au
fost edificate cu sau fără autorizație de construire, putea fi valorificată în
acțiunea în care antecesoarea pârâtelor și-a intabulat dreptul de proprietate
asupra construcțiilor, în care a fost parte și reclamanta.
Acreditarea ideii
potrivit căreia edificatele pe terenul în suprafață de 5000 mp sunt construcții
demontabile, edificate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 este fără
suport probator.
Prin urmare, curtea a
constatat că în mod legal s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în
condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 cu privire la terenul în
suprafață de 5000 mp, respectiv cota de 5000/6353 din imobilul teren situat în
municipiul Dej, str. C., înscris în Cf x Dej.
Reclamanta a criticat
raportul de expertiză topografică, învederând instanței că nu au fost
delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3 și nu au fost comunicate obiecțiunile la
raportul de expertiză. În apel au fost comunicate obiecțiunile la raportul de
expertiză și s-a răspuns la aceste obiecțiuni, arătându-se că nu au putut fi
delimitate nr. top yyy/1, yyy/2, yyy/3, deoarece între schițele puse la
dispoziția experților au existat neconcordanțe în ceea ce privește poziționarea
loturilor dezmembrate din imobilul inițial 1947, motiv pentru care au fost
identificate ansamblul limitelor inițiale ale nr. top yyy, care conține
loturile ulterior dezmembrate. Indiferent de modul în care au fost poziționate
nr. top rezultate prin dezmembrare din imobilul inițial cu nr. top yyy,
experții au menționat situația actuală a fiecărei porțiuni din conturul
inițial, ceea ce s-a reținut ca suficient pentru soluționarea notificării
reclamantei.
Solicitarea
reclamantei de a se casa sentința și a se trimite cauza spre rejudecare
tribunalului în vederea acordării posibilității de a-și extinde cadrul
procesual față de persoanele deținătoare ale terenului în suprafață de 1353 mp,
nu a fost primită. Potrivit principiului disponibilității, partea are
posibilitatea să stabilească cadrul procesual: părțile cu care înțelege să se
judece și obiectul cauzei.
Dispozițiile art. 297
C. proc. civ., care reglementează soluția casării sentinței și trimiterii
cauzei spre rejudecare nu reglementează și teza invocată de reclamantă,
potrivit căreia ar putea fi casată sentința pentru extinderea cadrului
procesual.
Apelanta a arătat că
în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a Statului
Român prin Consiliul Local reprezentat de Primarul municipiului Dej, însă
verificând acțiunea formulată de reclamantă, curtea a constatat că statul român
a fost citat prin Consiliul Local Dej, care, potrivit dispozițiilor art. 36 din
Legea nr. 215/2001 nu are calitate procesuală pasivă, întrucât consiliul local
este organ deliberativ care nu are atribuții potrivit Legea nr. 10/2001.
Unitatea
administrativ-teritorială, municipiul Dej sau primarul, care au atribuții în
procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu au fost chemați în judecată, motiv
pentru care, corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive
a Consiliului Local Dej.
În memoriul de apel
reclamanta a arătat că a chemat în judecată Consiliul reprezentat de Primarul
municipiului Dej, însă această susținere s-a reținut a nu fi confirmată de
acțiunea înregistrată în 3 ianuarie 2006.
Ca urmare, prin
Decizia civilă nr. 300A din 26 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția I
civilă a admis în parte apelul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva
Sentinței civile numărul 747 din 17 septembrie 2010 a Tribunalului Cluj, care a
fost schimbată în parte.
Au fost obligate
pârâtele SC Filiala de Distribuție a Energiei Electrice - "E.D.T.N."
SA, SC Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA -
Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice "E.T.N." SA și SC
Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "E.S." SA, să trimită
notificarea și actele anexe depuse de reclamanta F.D.M., Primarului
municipiului Dej pentru a se soluționa cererea reclamantei aferentă terenului
în suprafață de 745 metri pătrați, între punctele H-J-D-H și terenului în
suprafață de 777 metri pătrați aflat între punctele:
75-76-76a-77-F-A-K-39-70-75, identificat potrivit raportului de expertiză
efectuat de experți M.M.T. și G.T.
Au fost menținute
celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a constatat că pârâta
SC "E.S." SA Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice
Transilvania Nord Cluj-Napoca a renunțat la apel.
Împotriva
sus-menționatei hotărâri, a declarat recurs reclamanta F.D.M., criticând-o
pentru nelegalitate, sens în care a susținut următoarele:
Deși atât notificarea
cât și evidențele de carte funciară relevă că întinderea suprafeței de teren
solicitată este de 6353 mp, teren ocupat după anul 2001 în totalitate, instanța
de apel în mod greșit nu o are în vedere, deși lucrarea de expertiză efectuată
în cauză nu delimitează cele 3 topografice yyy/1; yyy/2 și yyy/3, cu toate că
actele dosarului impuneau lămurirea acestei chestiuni.
Deși a făcut
precizări/extindere de acțiuni, instanța de apel i-a respins solicitarea
menționată.
Din acest motiv (al
nedelimitării topograficelor menționate), este imposibilă punerea în executare
a dispoziției privind soluționarea notificării reclamantei pentru terenul de
777 mp, respectiv 745 mp.
Deși experții topo au
identificat o suprafață de 2966 mp cu intrare din str. C., care putea fi
retrocedată în natură, instanțele au refuzat să dispună în acest sens.
Expertiza B.M. a
relevat că mai multe construcții, astfel cum au fost indicate în memoriul de
recurs, sunt construite fără autorizație de construcție, putând fi demolate,
iar terenul restituit în natură.
Actele depuse de
pârâte nu indică numărul topografic al terenului pe care urma să fie edificată
construcția, numele proprietarului terenului.
Dimpotrivă, actele pe
care reclamanta le-a depus la dosar relevă că, pe terenul în litigiu, SC E. a
construit abuziv pe terenul unui proprietar, fără a respecta normele de
disciplină în construcții și fără autorizații.
Terenul în litigiu a
fost transferat în parte statului român, respectiv suprafețele de 3176/6353 în
20 ianuarie 2004, iar diferența a rămas în proprietate particulară, astfel
încât, deși au reținut că este îndreptățită să primească suprafața de 5000 mp,
în realitate a fost deposedată de acest drept.
În raport de
dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 a solicitat restituirea
terenului pe care sunt amplasate construcțiile neautorizate, respectiv cele
ușoare sau demontabile.
Ca urmare, a
solicitat admiterea recursului, anularea celor două hotărâri judecătorești
pronunțate în cauză și, în principal, restituirea în natură a întregii
suprafețe de teren notificate, ori casarea deciziei și trimiterea cauzei spre
rejudecare.
Recursul nu este
fondat.
Deși nu și-a
întemeiat criticile sale pe unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de
art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., recursul reclamantei, în raport de criticile
dezvoltate, poate fi încadrat, în conformitate cu prevederile art. 306 alin.
(3) C. proc. civ., în cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ.
Astfel, reclamanta a
susținut că pe terenul notificat se află construcții neautorizate sau ușoare
care, astfel, permit restituirea terenului solicitat în natură.
Or, probațiunea
cauzei a confirmat existența pe terenul menționat a unor construcții cu privire
la care, irevocabil, s-a constatat dreptul pârâtei de proprietate (Sentința
civilă nr. 125 din 24 ianuarie 2001), ocazie cu care s-a statuat în sensul
punerii în funcțiune a centrului de distribuție a energiei electrice în anul
1991, aspect necombătut de reclamantă în acea cauză, în care, de asemenea, a
avut calitate de parte și care, astfel, se impune într-o nouă judecată privind
chestiunile puse în dezbatere. Împrejurarea că alăturat construcției
menționate, se afla și altele edificate, ce pot fi demontate, nu are relevanță
sub aspectul soluției pronunțate în cauza de față, întrucât toate acestea se
constituie într-un tot unitar necesar bunei funcționări a obiectivului edificat
pe terenul preluat de la reclamantă.
În acest context, se
constată că, în mod legal, s-a constatat dreptul reclamantei la măsuri
reparatorii prin echivalent pentru terenul de 5000 mp solicitat prin
notificare, motiv pentru care se vădește a nu fi fondată critica privind
încălcarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Critica privind
efectuarea defectuoasă a lucrării de expertiză dispusă în cauză, în sensul
nedezmembrării topurilor yyy/1, yyy/2, yyy/3, nu poate constitui obiect de
analiză în recurs, dat fiind structura actuală a prezentei căi de atac care nu
mai permite, după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 C. proc. civ., decât
analiza criticilor de nelegalitate, iar nu de netemeinicie.
Este nefondată și
critica constând în neacordarea dreptului la măsuri reparatorii prin echivalent
pentru terenul de 1353 mp, atâta vreme cât devoluțiunea în apelul cauzei a
privit tocmai această chestiune, în sensul recunoașterii îndreptățirii
reclamantei și la despăgubiri pentru acest teren.
Cu privire la
notificarea reclamantei, aceasta a fost înaintată în conformitate cu
prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001 unității deținătoare, primăria
localității, obligație ce incumba pârâtelor în conformitate cu prevederile art.
27 din aceeași lege și care a fost respectată.
Ca urmare, față de
cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul dedus judecății va fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamanta F.D.M. împotriva Deciziei nr. 300A
din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și
asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 octombrie 2012.
Procesat
de GGC - NN