ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 362/2010

Deliberând

asupra recursului civil de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin dispoziția emisă la 22 iulie

2004 de primarul comunei Răchitoasa s-a respins cererea de restituire în natură

a clădirilor și a terenului ce au aparținut defunctului A.N., situate în comuna

Răchitoasa, Județul Bacău, cu motivarea că terenul este ocupat de clădirea

scolii din comună, iar construcțiile au fost demolate.

Prin aceeași

dispoziție s-a stabilit o valoare a despăgubirilor de 150.000.000 lei, ca

măsură reparatorie pentru bunurile ce nu mai pot fi restituite în natură.

Reclamanții au

formulat contestație împotriva dispoziției, arătând că valoarea despăgubirilor

este inferioară celei reale, iar la termenul din 26 aprilie 2006, și-au majorat

câtimea pretențiilor la 3 miliarde lei vechi, despăgubiri civile și 2 miliarde

lei vechi, daune morale, la care solicită a fi obligat Statul Român.

Prin sentința

civilă nr. 763/ D din 28 iunie 2006, Tribunalul Bacău a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a Statului Român, prin M.F.P. și a respins

contestația, astfel cum a fost precizată.

Curtea de Apel

Bacău, prin Decizia civilă nr. 364 din 14 noiembrie 2007 a admis apelul

reclamanților, a desființat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare,

aceleiași instanțe.

În rejudecare,

pricina a fost înregistrată sub nr. 61/110/2008.

Prin sentința

civilă nr. 419/D din 28 mai 2008, Tribunalul Bacău a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a Statului Român prin M.F.P. și a respins

contestația în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei

persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis în

parte, contestația formulată de contestatorii A.P., A.N., A.V. și A.A. în

contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Răchițoasa.

A anulat în

parte dispoziția din 22 iulie 2004 emisă de primarul comunei Răchițoasa, doar

cu privire la cuantumul despăgubirilor.

A stabilit

cuantumul despăgubirilor la 11.617,32 lei pentru imobilul teren și, la

22.347,49 lei pentru imobilul construcție, acestea urmând a fi acordate în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin Decizia nr.

173 din 15 decembrie 2008, Curtea de Apel Bacău, secția civilă pentru cauze cu

minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, a menținut soluția

tribunalului, prin respingerea, ca nefondat a apelului declarat de reclamanți

împotriva sentinței nr. 419/D din 28 mai 2008.

Împotriva

deciziei Curții de Apel Bacău au declarat recurs reclamanții A.P., A.V., A.A.,

fără însă a motiva în drept și a încadra criticile formulate, critici ce țin de

stabilirea stării de fapt, în raport de aprecierea probatoriilor de către

instanța de apel și care vizează motive de netemeinicie, și nu de nelegalitate,

cu privire la hotărârea atacată.

Susținerile de

fapte și afirmații, din cuprinsul recursului, nu sunt structurate din punct de

vedere juridic, și, în modalitatea în care sunt descrise, acestea nu îmbracă

caracterul unor critici de nelegalitate, asftel că nu se pot reține, cel puțin

din oficiu,critici susceptibile de a fi încadrate în cazurile de casare și

modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora să se poată

exercita controlul judiciar.

Recursul este

nul.

Conform art. 3021

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor.

Fără să se

conformeze obligației de a formula cererea de recurs cu respectarea exigențelor

procedurale menționate, recurenții-reclamanți s-au limitat la a arăta și

descrie chestiuni legate de aprecierea eronată a probelor, motiv de

netemeinicie, ce nu poate fi analizat din perspectiva verificării legalității

deciziei atacate.

Ca atare, a

motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin

indicarea unuia dintre cele 9 pct. reglementate de art. 304 C. proc. civ., iar,

pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici

privind modul de judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la

motivul de recurs inovocat.

Cum aceste

exigențe nu au fost îndeplinite în cauză, deși pârâta a declarat recurs în termenul

prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să poată face posibilă

încadrarea în textele invocate, văzând dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. c)

și art 306 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere că, în speță nu au fost

identificate motive de ordine publică, în sensul art. 306 alin. (2) din același

cod.Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul

recursul declarat de reclamanții A.P., A.V., A.A. împotriva Deciziei nr. 173 din

15 decembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze cu minori și

familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.