ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 267/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 267/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 55 din 26 februarie 2009, Tribunalul Mehedinți, secția civilă.
a admis în parte cererea formulată de reclamanta A.E., în contradictoriu cu
pârâta C.N.A.D.N. - D.R.D.P.
A respins cererea de intervenție în interes propriu
formulată de intervenienta P.A.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de
8.400 euro, reprezentând despăgubiri pentru suprafața de teren expropriat de
800 mp, situat în extravilanul comunei Șimian, sat Dudași, jud. Mehedinți.
A obligat pârâta să plătească reclamantei 1.000 lei
cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a
reținut că pentru terenul în suprafață de 800 mp, extravilan, expropriat din
proprietatea reclamantei A.E. se cuvin despăgubiri în sumă de 8.800 euro sau
32.280 lei, respectiv 10,50 euro/mp sau 40,35 lei/mp, la stabilirea acestor
despăgubiri avându-se în vedere dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
S-a mai reținut că susținerile reclamantei făcute prin
cererea de chemare în judecată, potrivit căreia prețul de circulație al
terenului expropriat este de 80-100 euro/mp, și prin obiecțiunile la raportul
de expertiză, în sensul că prețul este de 27-30 euro/mp, nu sunt întemeiate,
câtă vreme comisia de experți, constituită conform dispozițiilor art. 25 din
Legea nr. 33/1994, a stabilit cuantumul real al despăgubirilor prin metoda
comparației directe, care este stabilită de Standardul Internațional de
Practică în Evaluare G.N.1 - Evaluarea proprietăților imobiliare ediția a opta,
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare - I.V.S.C.,
valabil din ianuarie 2007.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 176
din 2 iunie 2009, a respins apelul declarat de reclamantă împotriva acestei
sentințe, reținând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor
art. 26 din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora comisia de experți desemnată în
condițiile art. 25 din acest act normativ stabilește despăgubirile cuvenite
expropriatului, care se compun din valoarea reală a imobilului și prejudiciul
cauzat proprietarului.
La determinarea cuantumului despăgubirilor, atât
experții, cât și instanța, au ținut seama, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea
nr. 33/1994, de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel
în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de
expertiză.
La stabilirea prețului s-a avut în vedere că piața
imobiliară din zonă este activă, că există utilități, respectiv curent electric
și s-a ținut cont de împrejurarea că terenul este în prezent extravilan, propus
a fi introdus în viitor în intravilan.
Solicitarea reclamantei de a i se acorda un preț de 80
- 100 euro/mp nu este întemeiată, întrucât raportarea la prețurile stabilite
pentru alte terenuri din zonă, supuse exproprierii, nu este justificată,
deoarece există diferență de amplasament, terenul în litigiu fiind situat în
extravilan, la o distanță apreciabilă de Calea Jiului, de aproximativ 250 mp .
Cât privește pretinsul prejudiciu produs proprietății
reclamantei prin fărâmițarea terenului în două parcele de dimensiuni care nu
permit edificarea de construcții sau alte întrebuințări, prin răspunsul la
obiecțiuni, expertul a menționat că nu există un mod de calcul în acest sens,
iar reclamanta nu a făcut dovada celor susținute.
În ceea ce privește solicitarea de completare a
probatoriului cu o nouă expertiză făcută de reclamantă prin motivele de apel,
s-a constatat că această cerere nu a fost reiterată de apelanta - reclamantă,
iar în ședința publică din 2 iunie 2009 apărătorul acesteia a precizat în mod
expres că nu sunt alte cereri de formulat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta
care, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a arătat că în cauză nu s-a făcut
o justă despăgubire, deoarece prețul stabilit de comisia de experți este prea
mic, față de prețurile acordate în alte cauze, unor vecini, precum și față de
prețurile practicate în zonă de agențiile imobiliare.
De asemenea, nejusta despăgubire se referă și la
aspectul fărâmițării terenului prin expropriere, față de care experții au
susținut că nu au cum să evalueze lipsa de folosință.
Mai arată recurenta că instanțele nu au procedat
corect, deoarece au avut în vedere numai prețurile stabilite de comisia de
experți, neglijând în totalitate celelalte probe.
Recursul este nul, pentru considerentele la care ne
vom referi în continuare.
Conform art. 302
1
lit. c) C. proc. civ.,
cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor
fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C.
proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs,
motivele de recurs sunt prevăzute limitativ în art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ.,
iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a
fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2),
care se referă la motivele de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea
motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de
art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul
formulării unor critici privind modul de judecată al instanței care a pronunțat
hotărârea atacată, raportat la motivul de recurs invocat.
Față de faptul că nu constituie motiv de recurs orice
nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, instanța de recurs poate
examina numai criticile privitoare la hotărârea atacată care fac posibilă
încadrarea în art. 304 C. proc. civ.
În speță, deși s-a invocat art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., nu s-au formulat critici privind soluția respingerii apelului pronunțată
prin decizia recurată, care să facă posibilă încadrarea în acest text.
Dezvoltarea criticilor formulate de recurentă vizează
doar modul în care instanța de apel a făcut aprecierea probelor cu privire la
cuantumul despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat.
Or, modul în care instanța de judecată a făcut
aprecierea probelor nu reprezintă o critică de legalitate, iar aprecierea
probelor nu poate face obiect de analiză în recurs, deoarece pct. 11 al art. 304
C. proc. civ. a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000.
Față de cele expuse mai sus, conform art. 306 alin. (1)
C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamanta A.E.
împotriva Deciziei nr. 176 din 2 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie
2010.