ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1913/2014

Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin Decizia nr. 366R din 11 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a hotărât următoarele: a respins cererea formulată de recurenta-reclamantă D.G. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 4, 33, 34 și 35 din Legea nr. 165/2013; a admis recursul formulat de recurenta-reclamantă D.G. împotriva Sentinței civile nr. 1549 din 13 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția V-a civilă; a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Împotriva Deciziei nr. 366R din 11 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta D.G.

a declarat recurs în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată. Recursul a fost înregistrat pe roiul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 21547/3/2012. La termenul de judecată de astăzi, 13 iunie 2014, Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la excepția nulității recursului, excepție de procedură ee va fi analizată cu prioritate în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. și care face de prisos expunerea și analiza criticilor formulate de recurentă cu privire la soluția pronunțată de instanță în privința cererii de sesizare a Curții Constituționale. Hotărârea atacată cu recurs, prin care instanța a pronunțat soluția de respingere a cererii formulate de reclamanta D.G.

privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. art 4, 33, 34 și 35 din Legea nr. 165/2013, face parte din categoria hotărârilor care, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, pot fi atacate numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de ia pronunțare. În ce privește depunerea motivelor de recurs, art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ. prevăd că "(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.

(2) Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte." În cauză, se constată că hotărârea recurată a fost pronunțată ia data 11 februarie 2014, iar recursul a fost declarat la data de 12 februarie 2014 (data predării cererii la registratură), așadar, cu respectarea termenului legal de 48 de ore de la pronunțare; pe de altă parte, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantei la data de 13 martie 2014 (data cererii de eliberare a unei copii de pe decizia recurată, formulată de recurentă - dosarul Curții de Apel București), iar motivele de recurs au fost depuse la data de 27 martie 2014. Așa fiind, Înalta Curte reține că recursul a fost motivat cu depășirea termenului legal de 48 de ore de la comunicare, astfel cum rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată și art. 303 alin. (1) și 2 C. proc.

civ. Conform art. 306 alin. (î) C. proc. civ., "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2)"; or, nici Înalta Curte nu a identificat motive de ordine publică și nici recurenta-reclamantă nu a invocat astfel de motive prin memoriul de motivare a recursului depus cu depășirea termenului legal. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nul recursul declarat de reclamanta D.G..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta D.G. împotriva Deciziei nr. 366R din 11 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 iunie 2014. Procesat de GGC - GV