ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1834/2014

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul

Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, reclamanta SC T.T. SRL, prin administrator judiciar SCPI U. SPRL, în

contradictoriu cu pârâta A.K. Gmbh a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei

de 62.140 euro cu titlu de preț contract neachitat și actualizare a sumei în

baza art. 43 C. com. și art. 4 din O.G. nr. 9/2000.

Prin Sentința civilă

nr. 2067 din 4 decembrie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC T.T. SRL, prin administrator

judiciar SCPI U. SPRL, în contradictoriu cu pârâtul A.K. Gmbh.

A fost obligată

reclamanta SC T.T. SRL, prin administrator judiciar SCPI U. SPRL, să plătească

pârâtei suma de 16.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de

reclamanta SC T.T. SRL, prin administrator judiciar SCPI U. SPRL, împotriva

acestei sentințe a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, secția a

II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia civilă nr.

102/2013 din 9 septembrie 2013.

Împotriva acestei

decizii reclamanta SC T.T. SRL, prin administrator judiciar SCPI U. SPRL, a

declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C.

proc. civ.

În susținerea cererii

de recurs recurenta a arătat, în esență, că prin decizia pronunțată instanța de

apel nu a argumentat înlăturarea art. 969 C. civ. și nu au existat motive de

anulare a contractului de comision întrucât nu este obligatorie semnătura pe

fiecare pagină, cu atât mai mult cu cât contractul în cauză are o formă

specială.

Recurenta susține că

în mod eronat a reținut instanța de apel că de la R. s-au achiziționat 150 -

180 de animale, acesta fiind echivalentul maxim al unui singur camion și acela

de structură mică, cele două instanțe înțelegând eronat noțiunea de protocoale

de agreere, a căror necesitate nu este prevăzută expres în regulamentele ce

condiționează exportul de animale vii.

Totodată, recurenta

susține că ambele instanțe au trecut sub tăcere lipsa înscrisului provenind de

la finanțele germane solicitat de către reclamantă, care să demonstreze că

factura reclamantei nu a fost contabilizată de către A.K.

În continuarea

motivării recurenta prezintă în detaliu situația de fapt cu referiri la factura

fiscală emisă de către reclamant și la modalitatea în care a fost comunicată

pârâtei, a mărturiilor martorilor privind activitățile desfășurate de către

reclamantă și la actele de export că nu poartă amprenta intermediarului, ci

doar a firmei exportatoare.

Pentru aceste motive

recurenta a solicitat admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii

atacate în sensul admiterii acțiunii introductive.

Prin concluziile

depuse la dosar intimata-pârâtă SC A.K. Gmbh a solicitat respingerea

recursului.

Înalta Curte, în

conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 302

1

lit.

c) C. proc. civ., a luat în examinare excepția nulității recursului.

Recurenta a invocat

în drept dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., dar decizia atacată

este o hotărâre pronunțată în apel, prin urmare, susceptibilă de apel, ce nu

poate fi examinată din perspectiva acestui text legal.

Potrivit art. 304 C.

proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru

motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la pct. 1 -

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar dezvoltarea criticilor formulate de

aceasta nici nu a făcut posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele

prevăzute procedural de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

Recursul fiind un

mijloc procedural prin care se realizează un examen al deciziei atacate, sub

aspectul legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de

atac verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea

dispozițiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării

motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile mai sus menționate,

obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac

promovate.

Prin criticile

invocate în cererea de recurs recurenta și-a exprimat nemulțumirea privind

modul de interpretare al probelor administrate, dezvoltarea acestora

nepermițând încadrarea în niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute

art. 304 C. proc. civ. și analizarea lor în consecință, motiv pentru care nu

pot fi reținute de către instanță ca și critici de nelegalitate.

Astfel, în calea

extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare

a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecății fiind exclusiv

legalitatea hotărârii pronunțate în apel.

Simpla nemulțumire a

părții, cu privire la aspectele care au format convingerea instanței de apel,

fără precizarea relevanței pe care acestea le au față de fondul pricinii,

referirile la semnarea contractului pe fiecare pagină, la factura fiscală, la

mărturiile martorilor, la actele de export, nu pot face obiectul analizei

instanței de recurs, în raport de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și de

dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului

recursului.

Indicarea de către

recurentă a unor dispoziții legale nu atrage automat cerința motivării

recursului în conformitate cu dispozițiile aplicabile în materia recursului,

cererea de recurs fiind supusă unor cerințe de formă diferite de cele

instituite pentru cererea de apel, cerințe impuse de caracterul nedevolutiv al

acestei căi de atac.

În alți termeni față

de considerentele precedente, se poate reține că accesul la justiție presupune respectarea

cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac,

motiv pentru care, Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii de recurs

în conformitate cu dispozițiile art. 302

1

lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

cererii de recurs formulată de reclamanta SC T.T. SRL prin lichidator judiciar

SCPI U. SPRL împotriva Deciziei civile nr. 102/2013 din 9 septembrie 2013 a

Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 22 mai 2014.

Procesat

de GGC - AZ