ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2144/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2144/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22
ianuarie 2014, petenta SC I.I. SRL Râmnicu Vâlcea, a solicitat suspendarea
executării sentinței nr. 5802 din 17 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul
Vâlcea, secția a II-a civilă, în temeiul art. 280 și art. 403 vechiul C. proc.
civ.
În motivarea cererii,
a susținut că prin sentința menționată, a fost obligată să plătească intimatei
suma de aproximativ 640.000 RON reprezentând 14.150 euro și respectiv 128.036,2
euro, împotriva acesteia exercitând calea de atac a apelului.
Executarea sentinței până
la soluționarea apelului, i-ar provoca însă un dezechilibru major în activitatea
sa comercială, iar paguba pe care ar încerca-o ar fi imposibil de reparat ulterior,
conducând la intrarea societății în insolvență.
Intimata a invocat excepția
lipsei de obiect a cererii de suspendare formulată, susținând că potrivit art. 3
din Legea nr. 76/2012: „Dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și
executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, iar potrivit
art. 5 din același act normativ: „Dispozițiile C. proc. civ. privitoare la titlurile
executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate
ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a C. proc. civ. (...)”.
Așa fiind, a apreciat
că, chiar dacă prin sentința în discuție s-a finalizat un litigiu început sub regimul
vechiului C. proc. civ., executarea acestuia este supusă prevederilor art. 632
alin. (2) din noul C. proc. civ., care conferă calitatea de titlu executoriu, hotărârilor
executorii, hotărârilor definitive precum și oricăror alte hotărâri sau înscrisuri
care potrivit legii pot fi puse în executare.
Prin
încheierea
din 18 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, s-a r
espins excepția lipsei de obiect a cererii de
suspendare; s-a admis cererea de suspendare
formulată de petenta SC I.I. SRL privind suspendarea
executării sentinței nr. 5802 din 17 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Vâlcea,
secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata SC R.G. SA Borsec.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 3 din Legea
nr. 76/2012, dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor
silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
În cauză, procesul a început
în anul 2011, anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., la data de 15
februarie 2013.
Așa fiind, hotărârea în
discuție dată într-un proces început înainte de intrarea în vigoare a noului C.
proc. civ., este executorie, astfel că obiectul învestirii instanței nu lipsește
așa cum s-a susținut.
Pe fond instanța a reținut
în principiu că apelul este nesuspensiv de executare, art. 720
8
C. proc.
civ. dispunând „exercitarea apelului nu suspendă de drept executare”, însă legiuitorul
îngăduie în afara cazurilor anume prevăzute de lege, suspendarea hotărârii apelate,
la cerere, motivat. Examinând susținerile petentei în raport de înscrisurile depuse
la dosar Curtea a constatat că motivele invocate sunt de natură să convingă instanța
că măsura suspendării executării sentinței, derogatorie de la caracterul nesuspensiv
al căii de atac se impune cu necesitate.
Împotriva
încheierii
din 18 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal,
a declarat recurs
SC R.G. SA
arătând că hotărârea
instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, conform
art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor
de recurs, recurenta a arătat că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile
art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru că deși procesul s-a judecat sub imperiul vechiului
C. proc. civ., executarea sentinței civile nr. 5802 din 17 octombrie 2013 este supusă
prevederilor noului C. proc. civ. față de dispozițiile art. 632 alin. (2).
Analizând actele și lucrările
dosarului în funcție de criticile recurentei încadrate în dispozițiile art. 304
pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Procesul civil a fost
declanșat prin introducerea cererii de chemare în judecată înregistrată sub nr.
6001/90/2011 la Tribunalul Vâlcea, adică anterior intrării în vigoare a noului C.
proc. civ., la data de 15 februarie 2013.
Sentința civilă nr. 5802
din 17 octombrie 2013 a fost pronunțată după intrarea în vigoare a noului C. proc.
civ., astfel încât executarea acesteia este supusă noilor prevederi privind procedura
civilă pentru că art. 5 din Legea nr. 76/2012 prevede că dispozițiile C. proc. civ.
privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor
înscrisuri pronunțate, ori după caz întocmite înainte de intrarea în vigoare a C.
proc. civ.
Este adevărat că art.
3 din Legea nr. 76/2012 prevede că dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor
și executărilor silite după intrarea acestuia în vigoare, însă art. 5 așa cum am
arătat deja, prevede că dispozițiile C. proc. civilă privitoare la titlurile executorii
se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate, ori după
caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a C. proc. civ.
Față de cele arătate,
Înalta Curte reține că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 3 din
Legea nr. 76/2012, fără a avea în vedere dispozițiile art. 5 pentru că, deși procesul
s-a declanșat sub imperiul vechiului C. proc. civ., executarea sentinței civile
nr. 5802 din 17 octombrie 2013 este supusă prevederilor noului C. proc. civ.
Chiar dacă potrivit
art. 720
8
din vechiul C. proc. civ. sub imperiul căruia s-a declanșat
procesul civil și s-a pronunțat sentința civilă în cauză era executorie, având în
vedere prevederile noului C. proc. civ., rezultă că sentința civilă nr. 5802 din
17 octombrie 2013 a Tribunalului Vâlcea este supusă prevederilor noului cod. Așadar,
sentința civilă nr. 5802 din 17 octombrie 2013 nu este o hotărâre executorie față
de dispozițiile art. 632 și dispozițiile art. 633 C. proc. civ.
Nu este lipsit de relevanță
de a sublinia faptul că prin încheierea din 18 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria
sector 3 București s-a respins cererea formulată de
SC R.G. SA
(recurenta) de încuviințare a executării silite împotriva SC I.I. SRL (intimata)
în baza sentinței civile nr. 5802 din 17 octombrie 2013 față de dispozițiile
art. 632, art. 665 alin. (5) pct. 2 C. proc. civ.
Având în vedere
considerentele arătate
Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. va
admite recursul declarat de recurenta SC R.G.
SA împotriva încheierii din 18 februarie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a
II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și va modifica încheierea recurată
în sensul că va respinge cererea de suspendare formulată de petenta SC I.I. SRL
privind suspendarea executării sentinței nr. 5802 din 17 octombrie 2013, pronunțată
de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 6001/90/2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D
E
Admite recursul
declarat de recurenta SC R.G. SA împotriva încheierii din 18 februarie 2014 a Curții
de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică încheierea
recurată în sensul că respinge cererea de suspendare formulată de petenta SC I.I.
SRL privind suspendarea executării sentinței nr. 5802 din 17 octombrie 2013, pronunțată
de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 6001/90/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
11 iunie 2014.