ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1709/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1709/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamanții A.E., A.A., A.M., B.M., B.A.,

B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.E., C.M., C.G., C.D., C.E.T., C.C., C.E.,

D.R.I., D.Ș., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E., G.A., G.M., G.M.L., H.M.,

H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R., N.D.V., N.M.,

P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D., S. (Ș.) E., S.E.,

S.V., S.R., Ș.O., T.E., V.M., Z.E.I., H.M. au chemat în judecată pe pârâții

SC S.M. SA Suceava, SC

S.C. SRL Suceava și SC C.R. SRL Botoșani pentru ca prin hotărârea pe care o va

pronunța instanța să constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA

Suceava din 8 aprilie 2004 privind realegerea Consiliului de administrație al

societății, a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 16 mai 2005 privind

vânzarea imobilului situat în Suceava, str. Universității, compus din 1728 mp

teren clădire împreună cu activul compus din încăperile notate cu 1, 2/1, 3, 4,

5, 6, 7, 8 identică cu parcela înscrisă în CF a com. cad. S.I., a Hotărârii A.G.A.

- SC S.M. SA Suceava din 8 decembrie 2006 referitoare la vânzarea imobilului

situat în Suceava str. Universității, înscris în CF a com. cad. Sfântul Ilie

precum și nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare din 3 iunie

2005 încheiat între SC S.M. SA Suceava și SC S.C. SRL Suceava, din 19 decembrie

2006 încheiat între SC S.M. SA Suceava și SC C.R. SRL Botoșani și din 21

decembrie 2006 încheiat între SC S.M. SA Suceava și SC S.C. SRL Suceava pentru

lipsa consimțământului vânzătoarei, cu cheltuieli de judecată.

Au arătat în cererea lor că sunt

titulari de acțiuni nominative în cadrul SC S.M. SA Suceava, fiind inițial

membri PAS și că au subscris acțiuni pe care le-au achitat individual, prin

rețineri pe ștatele de plată și în numerar, că la nivelul SC S.M. SA Suceava s-a

constituit „Asociația salariaților și membrilor conducerii din cadrul SC S.M. SA

care se privatizează” al cărei statut a fost aprobat la 7 martie 1995, că

potrivit art. 4 durata asociației este convenită la zece ani, iar conform art. 39

lit. a) din statut, asociația se dizolvă când scopul pentru care a fost

constituită a fost realizat prin plata tuturor datoriilor și distribuirea

tuturor acțiunilor către membrii asociației și că opinia conducerii societății

este că au calitatea de acționari doar angajații societății care sunt membri P.A.S.,

astfel că organele de conducere ale societății nu au fost alese statutar iar

actele juridice consimțite de societate prin reprezentanții săi, cu privire la

înstrăinarea activelor sunt nule absolut pentru lipsa consimțământului

vânzătoarei și aceasta deoarece lipsa calității de mandatar legal al

persoanelor care pretind că au reprezentat SC S.M. SA Suceava echivalează cu

lipsa consimțământului persoanei juridice.

Au mai susținut că actele juridice

atacate încalcă dispozițiile legale deoarece nu a fost constituit valid

Consiliul de administrație privind componența acestuia, precum și pentru

neîndeplinirea condițiilor de cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea

31/1990.

La data de 3 aprilie

2008 a fost formulată cerere de intervenție în interesul reclamanților de către

intervenienții A.E., A.L., A.M.,

B.C., B.A., B.V., B.D., B.V., C.D., C.D., D.E.,

D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.M., H.E., I.H., M.C., M.S., N.M., N.T., P.F., P.M.,

P.R., P.T., R.A., R.V., R.D., S.E., S.V., Ș.O., T.M. și T.E.

Prin sentința nr. 531

din 22 decembrie 2008 Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins atât acțiunea reclamanților cât și cererea

intervenienților ca nefondată, obligându-i pe reclamanți să plătească pârâtei SC

S.M. SA Suceava cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța a reținut că la Adunările Generale din 8 aprilie

2004, din 16 mai 2005 și 8 decembrie 2006 au fost convocate statutar în sensul

că aplicarea dispozițiilor art. 115 din Legea nr. 31/1990 este înlăturată de

prevederile art. 15.1 și 18.1 din Statutul societății conform cărora adunările

generale se convoacă de consiliul de administrație iar pentru validitatea

deliberărilor la adunările generale ordinare este nevoie de prezența unui număr

de persoane care deține cel puțin jumătate din numărul total al acțiunilor, că

la această adunare generală au participat prin reprezentanții săi Asociația P.S.M.

Suceava care deținea un număr de 119.891 acțiuni din cele 187.330 acțiuni

astfel că a fost îndeplinită condiția de cvorum prevăzută de art. 15.1 din

statut, iar adunările generale ordinare ale acționarilor SC S.M. SA Suceava.

Cu privire la

nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare instanța de fond a reținut că în

conformitate cu art. 55 din Legea nr. 31/1990 în raporturile cu terții,

societatea pe acțiuni este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă

aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea

dovedește că terții cunoșteau sau trebuiau să cunoască depășirea acestuia iar

publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură dovada cunoașterii

și că limitarea puterilor conferite administratorilor prin art. 55 este

prevăzută de art. 146 din Legea nr. 31/1990 care stabilește că administratorii

pot să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să

închirieze, să schimbe sau să constituie în garanție bunuri aflate în

patrimoniul societății, a căror valoare depășește jumătate din valoarea contabilă

a activelor societății la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea

adunării generale extraordinare a acționarilor și cum reclamanții nu au făcut

dovada faptului că valoarea bunurilor vândute prin contractele de

vânzare-cumpărare contestate era mai mare decât jumătate din valoarea contabilă

a activelor societății în temeiul art. 169 C. civ. a constatat că nu există

motive de nulitate, urmând a se respinge acțiunea ca nefondată. Având în vedere

că pârâta SC S.M. SA Suceava a cerut cheltuieli de judecată, acestea au fost

acordate.

Pentru aceleași

motive a fost respinsă și cererea intervenienților.

Împotriva sentinței

instanței de fond reclamanții au declarat apel.

Prin Decizia nr. 71

din 18 mai 2009 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a admis apelurile formulate de reclamantele H.M. și H.M.,

a schimbat parțial sentința în sensul că a luat act că cele două reclamante au

renunțat la judecata acțiunii și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

De asemenea a respins ca nefondat apelul declarat de ceilalți reclamanți precum

și de intervenienți, obligându-i pe reclamanți și intervenienți să plătească în

solidar cheltuieli de judecată în sumă de 10.570 lei către SC S.M. SA Suceava și

10.000 lei către SC S.C. SRL Suceava.

Instanța de apel a

reținut că în conformitate cu art. 296 C. proc. civ. raportat la art. 246 C.

proc. civ. apelul reclamantelor H.M. și H.M. este fondat întrucât cele două

reclamante au renunțat la judecata acțiunii, astfel că hotărârea atacată a fost

schimbată în sensul de a se lua act de această renunțare.

În legătură cu apelul

reclamanților a reținut că Asociația P.A.S. avea o durată de funcționare de

zece ani, urmând, ca în conformitate cu art. 39 lit. a) din Legea nr. 77/1994

să se dizolve când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat prin

plata datoriilor și distribuirea acțiunilor către membrii săi și că durata a

fost prelungită sub aspectul funcționării prin procesul verbal din 8 aprilie

2004 al A.G.A. consfințită prin încheierea Judecătoriei Suceava și o hotărâre

de dizolvare a acesteia și că organele de conducere ale societății au fost

valabil alese de A.G.A. inclusiv cu votul Asociației P.A.S. în 1999, astfel că

deciziile luate de consiliul de administrație sunt valabile, ele neputând fi

atacate în instanță de către acționari.

Împotriva acestei

decizii atât recurenții cât și intervenienții au declarat recurs invocând

dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și au solicitat admiterea

recursului, modificarea deciziei atacate în sensul de a admite apelul acestora,

de a schimba în totalitate sentința instanței de fond, cu consecința admiterii

acțiunii așa cum a fost formulată.

Este de precizat că

prin motivele de recurs recurenții au prezentat situația de fapt invocată în

acțiunea introductivă, motivarea recursului fiind aproape identică cu această

acțiune și cu motivele de apel și au arătat că în mod greșit s-a reținut că nu ar

exista o hotărâre de dizolvare a asociației adoptată de adunarea generală la

propunerea Consiliului de administrație deoarece SC P.S.M. SA Suceava s-a

dizolvat de drept la împlinirea termenului de zece ani prevăzut de art. 4 din

statut, modalitate de încetare care produce efecte indiferent de constatarea sa

printr-o hotărâre și cu atât mai mult a fost promovată o acțiune la Tribunalul

Suceava prin care s-a solicitat constatarea dizolvării P.A.S. potrivit art. 23 lit.

a) din O.U.G. nr. 88/1997 și că în mod greșit s-a constatat că a fost

îndeplinită condiția de cvorum cerută de validitatea adunărilor, aceasta

nefiind dovedită întrucât documentația depusă este incompletă, adunarea

generală din 8 aprilie 2004 nefiind convocată de Consiliul de administrație prin

decizie și cum aceste hotărâri sunt lovite de nulitate, tuturor contractelor de

vânzare-cumpărare le lipsește consimțământul societății vânzătoare, astfel că

în mod greșit au fost respinse acțiunile, lipsa consimțământului societății

vânzătoare derivând din lipsa calității de reprezentant legal al persoanelor

care au contractat în numele și pe seama societății.

Recurenții au atacat

nelegalitatea obligării lor la cheltuieli de judecată la fond, în condițiile în

care pârâții nu au declarat apel în cauză.

Conform art. 304 pct.

7 C. proc. civ. modificarea hotărârii atacate se poate face când aceasta nu

cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii

ori străine de natura pricinii.

Din dezvoltarea

motivelor invocate în recurs instanța constată că niciunul nu poate fi încadrat

în art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nerezultând din cererea de recurs dacă

motivarea este insuficientă sau nu corespunde tuturor cererilor sau criticilor

aduse hotărârii de primă instanță, care motive sunt contradictorii sau dacă

motivarea contrazice sau nu susține dispozitivul, dacă hotărârea cuprinde

motive străine de natura pricinii, sau dacă aceasta echivalează practic cu o

nemotivare, cu toate că în recursul lor recurenții au susținut că decizia este

nemotivată, în finalul cererii de recurs precizând că motivarea este

necorespunzătoare, toate aceste considerente conducând spre respingerea

recursului pentru motivele invocate în pct. 7 al art. 304 C. proc. civ., ca

nefondat.

Potrivit art. 304 pct.

9 C. proc. civ. hotărârea atacată poate fi modificată dacă este lipsită de

temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii,

împrejurare față de care Curtea constată că în acest punct este posibilă

încadrarea susținerilor recurenților referitoare la încălcarea art. 55, 112,

113, 117, 132, 146 din Legea nr. 31/1990 raportate la dispozițiile art. 39 lit.

a), 15.1 și 18.1 din Statutul societății, pe care analizându-le apreciază că în

mod legal instanța de apel a soluționat motivele pentru care a fost atacată

sentința instanței de fond și luându-le în discuție, corect a fost reținută

situația de fapt și raportată la temeiul de drept contestat a fi legal

interpretat și aplicat, împrejurare care determină respingerea recursului ca

nefondat și pentru aceste motive.

Astfel recurenții au

cerut să se constate nulitatea Hotărârilor SC A.S.M. SA din 8 aprilie 2004, din

16 mai 2005 și din 8 decembrie 2006 izvorâtă din împrejurarea că în mod greșit,

- potrivit procesului - verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. prin care s-a decis

prelungirea activității P.A.S. până la valorificarea pachetului de acțiuni de

36% din capitalul social aflat la dispoziția SC S.M. SA și în baza căruia s-a

adoptat actul adițional din 20 iunie 2006 precum și mențiunilor de la O.R.C.,

din structura acționariatului societății fac parte SC S.M. SA cu 36% din

acțiuni și SC P.S.M. SA cu 64% din acțiuni, conducerea societății consideră că

sunt acționari doar angajații societății care au calitatea de membri P.A.S.

astfel că organele de conducere ale societății nu au fost alese statutar,

lipsind mandatul legal al persoanelor care au pretins că reprezintă societatea

S.M., ceea ce echivalează cu lipsa consimțământului persoanei juridice. De

asemenea au invocat încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 în

condițiile în care convocarea adunărilor generale nu s-a făcut de jumătate din

numărul de administratori iar hotărârile adoptate au încălcat condițiile de

cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 raportate la art. 23.1

alin. (2) din Statut.

Față de aceste

susțineri ale recurenților din cererea introductivă, reiterate în apel și în

recurs și care au rămas la nivelul unor simple afirmații, se constată că în mod

corect instanța de apel a reținut că organele de conducere ale societății au

fost valabil alese de A.G.A. în condițiile în care s-a hotărât că prin procesul

verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. a fost prelungită funcționarea asociației,

hotărâre consfințită prin încheierea Judecătoriei Suceava din 22 iunie 2006

care nu a fost atacată, precum și în lipsa unei hotărâri de dizolvare a

respectivei asociații, situație în care deciziile consiliului de administrație

al societății sunt valabile și nu pot fi atacate în instanță de către

acționari, instanța reținând în același timp și motivarea corectă din sentința nr.

531 din 22 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava referitoare la legalitatea

celor trei hotărâri ale adunărilor generale atacate prin acțiunea de față,

condițiile de convocare a adunării generale și de validitate a deliberării

adunărilor generale fiind în concordanță cu dispozițiile art. 15.1 și 18.1 din

Statutul SC S.M. SA Suceava, astfel că odată ce hotărârile adunărilor generale

sunt legale și contractele de vânzare cumpărare încheiate conform acestora sunt

legale, administratorii nedepășindu-și limitele puterilor conferite de art. 55

raportat la art. 146 din Legea nr. 31/1990 în condițiile în care nu s-a

demonstrat că valoarea bunurilor înstrăinate era mai mare decât jumătate din

valoarea contabilă a activelor, ceea ce contrazice susținerea recurenților

referitoare la lipsa consimțământului.

În aceste împrejurări

se constată că instanța de apel a aplicat corect actele normative invocate de

recurenți, că hotărârea pronunțată nu a fost dată cu aplicarea greșită a legii

și că fiecare motiv de apel a fost analizat și motivat în baza temeiului legal

invocat, situație față de care recursul urmează a se respinge ca nefondat.

Se va respinge de

asemenea și motivul referitor la cheltuielile de judecată deoarece instanța de

apel a aplicat corect dispozițiile art. 274 C. proc. civ. potrivit căruia

„partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească

cheltuieli de judecată” și reținând că reclamanții au căzut în pretenții, față

de dispozițiile menționate mai sus, corect au fost obligați la plata

cheltuielilor de judecată.

Având în vedere că prin cererile formulate de

reclamanții C.E., S.

(Ș.) E. și H.M. aceștia au solicitat să se ia act de renunțarea la judecata

recursului, în temeiul art. 246 C. proc. civ. potrivit căruia „reclamantul

poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere

scrisă” Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile cerute de aceste

dispoziții legale pentru admiterea cererilor, urmând a se lua act de renunțarea

lor la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanții

A.E.,

A.A., A.M., B.M., B.A., B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.M., C.G., C.D.,

C.E.T., C.C., C.E., D.R.I., D.Ș., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E.,

G.A., G.M., G.M.L., H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R.,

N.D.V., N.M., P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D.,

S.E., S.V., S.R., Ș.O., T.E., V.M., Z.E.I., și intervenienții A.L., B.C., B.A.,

B.V., B.D., B.V., C.D., D.E., D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.E., I.H., M.C., M.S.,

N.M., N.T., P.F., P.M., P.R., P.T., R.A., R.V., S.E., T.M. și T.E.

împotriva deciziei nr.

71 din 18 mai 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal.

Ia act de renunțarea la judecata recursului

declarat de reclamanții C.E., S. (Ș.). E. și H.M., împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2010.