ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1709/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1709/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanții A.E., A.A., A.M., B.M., B.A., B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.E., C.M., C.G., C.D., C.E.T., C.C., C.E., D.R.I., D.Ș., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E., G.A., G.M., G.M.L., H.M., H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R., N.D.V., N.M., P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D., S. (Ș.) E., S.E., S.V., S.R., Ș.O., T.E., V.M., Z.E.I., H.M. au chemat în judecată pe pârâții SC S.M. SA Suceava, SC S.C. SRL Suceava și SC C.R. SRL Botoșani pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.A. - SC S.M.
SA Suceava din 8 aprilie 2004 privind realegerea Consiliului de administrație al societății, a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 16 mai 2005 privind vânzarea imobilului situat în Suceava, str. Universității, compus din 1728 mp teren clădire împreună cu activul compus din încăperile notate cu 1, 2/1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 identică cu parcela înscrisă în CF a com. cad. S.I., a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 8 decembrie 2006 referitoare la vânzarea imobilului situat în Suceava str. Universității, înscris în CF a com. cad. Sfântul Ilie precum și nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare din 3 iunie 2005 încheiat între SC S.M. SA Suceava și SC S.C. SRL Suceava, din 19 decembrie 2006 încheiat între SC S.M.
SA Suceava și SC C.R. SRL Botoșani și din 21 decembrie 2006 încheiat între SC S.M. SA Suceava și SC S.C. SRL Suceava pentru lipsa consimțământului vânzătoarei, cu cheltuieli de judecată. Au arătat în cererea lor că sunt titulari de acțiuni nominative în cadrul SC S.M. SA Suceava, fiind inițial membri PAS și că au subscris acțiuni pe care le-au achitat individual, prin rețineri pe ștatele de plată și în numerar, că la nivelul SC S.M. SA Suceava s-a constituit „Asociația salariaților și membrilor conducerii din cadrul SC S.M.
SA care se privatizează” al cărei statut a fost aprobat la 7 martie 1995, că potrivit art. 4 durata asociației este convenită la zece ani, iar conform art. 39 lit. a) din statut, asociația se dizolvă când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat prin plata tuturor datoriilor și distribuirea tuturor acțiunilor către membrii asociației și că opinia conducerii societății este că au calitatea de acționari doar angajații societății care sunt membri P.A.S., astfel că organele de conducere ale societății nu au fost alese statutar iar actele juridice consimțite de societate prin reprezentanții săi, cu privire la înstrăinarea activelor sunt nule absolut pentru lipsa consimțământului vânzătoarei și aceasta deoarece lipsa calității de mandatar legal al persoanelor care pretind că au reprezentat SC S.M.
SA Suceava echivalează cu lipsa consimțământului persoanei juridice. Au mai susținut că actele juridice atacate încalcă dispozițiile legale deoarece nu a fost constituit valid Consiliul de administrație privind componența acestuia, precum și pentru neîndeplinirea condițiilor de cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea 31/1990. La data de 3 aprilie 2008 a fost formulată cerere de intervenție în interesul reclamanților de către intervenienții A.E., A.L., A.M., B.C., B.A., B.V., B.D., B.V., C.D., C.D., D.E., D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.M., H.E., I.H., M.C., M.S., N.M., N.T., P.F., P.M., P.R., P.T., R.A., R.V., R.D., S.E., S.V., Ș.O., T.M. și T.E. Prin sentința nr. 531 din 22 decembrie 2008 Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins atât acțiunea reclamanților cât și cererea intervenienților ca nefondată, obligându-i pe reclamanți să plătească pârâtei SC S.M.
SA Suceava cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că la Adunările Generale din 8 aprilie 2004, din 16 mai 2005 și 8 decembrie 2006 au fost convocate statutar în sensul că aplicarea dispozițiilor art. 115 din Legea nr. 31/1990 este înlăturată de prevederile art. 15.1 și 18.1 din Statutul societății conform cărora adunările generale se convoacă de consiliul de administrație iar pentru validitatea deliberărilor la adunările generale ordinare este nevoie de prezența unui număr de persoane care deține cel puțin jumătate din numărul total al acțiunilor, că la această adunare generală au participat prin reprezentanții săi Asociația P.S.M. Suceava care deținea un număr de 119.891 acțiuni din cele 187.330 acțiuni astfel că a fost îndeplinită condiția de cvorum prevăzută de art. 15.1 din statut, iar adunările generale ordinare ale acționarilor SC S.M.
SA Suceava.
Cu privire la nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare instanța de fond a reținut că în conformitate cu art. 55 din Legea nr. 31/1990 în raporturile cu terții, societatea pe acțiuni este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea dovedește că terții cunoșteau sau trebuiau să cunoască depășirea acestuia iar publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură dovada cunoașterii și că limitarea puterilor conferite administratorilor prin art. 55 este prevăzută de art. 146 din Legea nr. 31/1990 care stabilește că administratorii pot să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății, a căror valoare depășește jumătate din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a acționarilor și cum reclamanții nu au făcut dovada faptului că valoarea bunurilor vândute prin contractele de vânzare-cumpărare contestate era mai mare decât jumătate din valoarea contabilă a activelor societății în temeiul art. 169 C. civ.
a constatat că nu există motive de nulitate, urmând a se respinge acțiunea ca nefondată. Având în vedere că pârâta SC S.M. SA Suceava a cerut cheltuieli de judecată, acestea au fost acordate. Pentru aceleași motive a fost respinsă și cererea intervenienților. Împotriva sentinței instanței de fond reclamanții au declarat apel. Prin Decizia nr. 71 din 18 mai 2009 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis apelurile formulate de reclamantele H.M. și H.M., a schimbat parțial sentința în sensul că a luat act că cele două reclamante au renunțat la judecata acțiunii și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. De asemenea a respins ca nefondat apelul declarat de ceilalți reclamanți precum și de intervenienți, obligându-i pe reclamanți și intervenienți să plătească în solidar cheltuieli de judecată în sumă de 10.570 lei către SC S.M.
SA Suceava și 10.000 lei către SC S.C. SRL Suceava. Instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 296 C. proc. civ. raportat la art. 246 C. proc. civ. apelul reclamantelor H.M. și H.M. este fondat întrucât cele două reclamante au renunțat la judecata acțiunii, astfel că hotărârea atacată a fost schimbată în sensul de a se lua act de această renunțare. În legătură cu apelul reclamanților a reținut că Asociația P.A.S. avea o durată de funcționare de zece ani, urmând, ca în conformitate cu art. 39 lit. a) din Legea nr. 77/1994 să se dizolve când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat prin plata datoriilor și distribuirea acțiunilor către membrii săi și că durata a fost prelungită sub aspectul funcționării prin procesul verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A.
consfințită prin încheierea Judecătoriei Suceava și o hotărâre de dizolvare a acesteia și că organele de conducere ale societății au fost valabil alese de A.G.A. inclusiv cu votul Asociației P.A.S. în 1999, astfel că deciziile luate de consiliul de administrație sunt valabile, ele neputând fi atacate în instanță de către acționari. Împotriva acestei decizii atât recurenții cât și intervenienții au declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul de a admite apelul acestora, de a schimba în totalitate sentința instanței de fond, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Este de precizat că prin motivele de recurs recurenții au prezentat situația de fapt invocată în acțiunea introductivă, motivarea recursului fiind aproape identică cu această acțiune și cu motivele de apel și au arătat că în mod greșit s-a reținut că nu ar exista o hotărâre de dizolvare a asociației adoptată de adunarea generală la propunerea Consiliului de administrație deoarece SC P.S.M. SA Suceava s-a dizolvat de drept la împlinirea termenului de zece ani prevăzut de art. 4 din statut, modalitate de încetare care produce efecte indiferent de constatarea sa printr-o hotărâre și cu atât mai mult a fost promovată o acțiune la Tribunalul Suceava prin care s-a solicitat constatarea dizolvării P.A.S.
potrivit art. 23 lit. a) din O.U.G. nr. 88/1997 și că în mod greșit s-a constatat că a fost îndeplinită condiția de cvorum cerută de validitatea adunărilor, aceasta nefiind dovedită întrucât documentația depusă este incompletă, adunarea generală din 8 aprilie 2004 nefiind convocată de Consiliul de administrație prin decizie și cum aceste hotărâri sunt lovite de nulitate, tuturor contractelor de vânzare-cumpărare le lipsește consimțământul societății vânzătoare, astfel că în mod greșit au fost respinse acțiunile, lipsa consimțământului societății vânzătoare derivând din lipsa calității de reprezentant legal al persoanelor care au contractat în numele și pe seama societății. Recurenții au atacat nelegalitatea obligării lor la cheltuieli de judecată la fond, în condițiile în care pârâții nu au declarat apel în cauză.
Conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. modificarea hotărârii atacate se poate face când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Din dezvoltarea motivelor invocate în recurs instanța constată că niciunul nu poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nerezultând din cererea de recurs dacă motivarea este insuficientă sau nu corespunde tuturor cererilor sau criticilor aduse hotărârii de primă instanță, care motive sunt contradictorii sau dacă motivarea contrazice sau nu susține dispozitivul, dacă hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, sau dacă aceasta echivalează practic cu o nemotivare, cu toate că în recursul lor recurenții au susținut că decizia este nemotivată, în finalul cererii de recurs precizând că motivarea este necorespunzătoare, toate aceste considerente conducând spre respingerea recursului pentru motivele invocate în pct. 7 al art. 304 C. proc.
civ., ca nefondat. Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. hotărârea atacată poate fi modificată dacă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, împrejurare față de care Curtea constată că în acest punct este posibilă încadrarea susținerilor recurenților referitoare la încălcarea art. 55, 112, 113, 117, 132, 146 din Legea nr. 31/1990 raportate la dispozițiile art. 39 lit. a), 15.1 și 18.1 din Statutul societății, pe care analizându-le apreciază că în mod legal instanța de apel a soluționat motivele pentru care a fost atacată sentința instanței de fond și luându-le în discuție, corect a fost reținută situația de fapt și raportată la temeiul de drept contestat a fi legal interpretat și aplicat, împrejurare care determină respingerea recursului ca nefondat și pentru aceste motive.
Astfel recurenții au cerut să se constate nulitatea Hotărârilor SC A.S.M. SA din 8 aprilie 2004, din 16 mai 2005 și din 8 decembrie 2006 izvorâtă din împrejurarea că în mod greșit, - potrivit procesului - verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. prin care s-a decis prelungirea activității P.A.S. până la valorificarea pachetului de acțiuni de 36% din capitalul social aflat la dispoziția SC S.M. SA și în baza căruia s-a adoptat actul adițional din 20 iunie 2006 precum și mențiunilor de la O.R.C., din structura acționariatului societății fac parte SC S.M. SA cu 36% din acțiuni și SC P.S.M. SA cu 64% din acțiuni, conducerea societății consideră că sunt acționari doar angajații societății care au calitatea de membri P.A.S.
astfel că organele de conducere ale societății nu au fost alese statutar, lipsind mandatul legal al persoanelor care au pretins că reprezintă societatea S.M., ceea ce echivalează cu lipsa consimțământului persoanei juridice. De asemenea au invocat încălcarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 în condițiile în care convocarea adunărilor generale nu s-a făcut de jumătate din numărul de administratori iar hotărârile adoptate au încălcat condițiile de cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 raportate la art. 23.1 alin. (2) din Statut. Față de aceste susțineri ale recurenților din cererea introductivă, reiterate în apel și în recurs și care au rămas la nivelul unor simple afirmații, se constată că în mod corect instanța de apel a reținut că organele de conducere ale societății au fost valabil alese de A.G.A.
în condițiile în care s-a hotărât că prin procesul verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. a fost prelungită funcționarea asociației, hotărâre consfințită prin încheierea Judecătoriei Suceava din 22 iunie 2006 care nu a fost atacată, precum și în lipsa unei hotărâri de dizolvare a respectivei asociații, situație în care deciziile consiliului de administrație al societății sunt valabile și nu pot fi atacate în instanță de către acționari, instanța reținând în același timp și motivarea corectă din sentința nr. 531 din 22 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava referitoare la legalitatea celor trei hotărâri ale adunărilor generale atacate prin acțiunea de față, condițiile de convocare a adunării generale și de validitate a deliberării adunărilor generale fiind în concordanță cu dispozițiile art. 15.1 și 18.1 din Statutul SC S.M.
SA Suceava, astfel că odată ce hotărârile adunărilor generale sunt legale și contractele de vânzare cumpărare încheiate conform acestora sunt legale, administratorii nedepășindu-și limitele puterilor conferite de art. 55 raportat la art. 146 din Legea nr. 31/1990 în condițiile în care nu s-a demonstrat că valoarea bunurilor înstrăinate era mai mare decât jumătate din valoarea contabilă a activelor, ceea ce contrazice susținerea recurenților referitoare la lipsa consimțământului. În aceste împrejurări se constată că instanța de apel a aplicat corect actele normative invocate de recurenți, că hotărârea pronunțată nu a fost dată cu aplicarea greșită a legii și că fiecare motiv de apel a fost analizat și motivat în baza temeiului legal invocat, situație față de care recursul urmează a se respinge ca nefondat.
Se va respinge de asemenea și motivul referitor la cheltuielile de judecată deoarece instanța de apel a aplicat corect dispozițiile art. 274 C. proc. civ. potrivit căruia „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată” și reținând că reclamanții au căzut în pretenții, față de dispozițiile menționate mai sus, corect au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată. Având în vedere că prin cererile formulate de reclamanții C.E., S. (Ș.) E. și H.M. aceștia au solicitat să se ia act de renunțarea la judecata recursului, în temeiul art. 246 C. proc. civ. potrivit căruia „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă” Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile cerute de aceste dispoziții legale pentru admiterea cererilor, urmând a se lua act de renunțarea lor la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții A.E., A.A., A.M., B.M., B.A., B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.M., C.G., C.D., C.E.T., C.C., C.E., D.R.I., D.Ș., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E., G.A., G.M., G.M.L., H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R., N.D.V., N.M., P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D., S.E., S.V., S.R., Ș.O., T.E., V.M., Z.E.I., și intervenienții A.L., B.C., B.A., B.V., B.D., B.V., C.D., D.E., D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.E., I.H., M.C., M.S., N.M., N.T., P.F., P.M., P.R., P.T., R.A., R.V., S.E., T.M. și T.E. împotriva deciziei nr. 71 din 18 mai 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanții C.E., S. (Ș.). E. și H.M., împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.