ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1658/2010

Deliberând asupra

recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 607 din 28 aprilie 2009,

pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 1440/104/2009 s-a anulat ca

insuficient timbrată cererea formulată de

reclamanta SC P.H. SRL în

contradictoriu cu SC A.L.I. SA

Giurgiu.

Pentru

a hotărî astfel, instanța a constatat că prin rezoluția din 1 aprilie 2009

a pus în vedere

reclamantei să achite până la primul termen de judecată diferența de taxă

judiciară de timbru în cuantum de 593

lei

aferentă cererii de constatare a nulității pentru un număr de 51 bilete la

ordin și

cererii de restituire a

acestora, obligație ce nu a fost îndeplinită, deși a fost citată

cu

această mențiune și a avut cunoștință despre termenul fixat conform dovezii de

îndeplinire a procedurii de citare și cererii de amânare depuse.

Întrucât reclamanta

nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a

achitat diferența de taxă de timbru stabilită, instanța în temeiul art.

20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 a anulat cererea ca insuficient

timbrată.

Cu privire la cererea

de amânare formulată de reclamantă în vederea angajării unui apărător, instanța

a constatat că nu se mai impune analizarea acesteia, neputându-se pune în

discuția părților alte probleme legate de

judecarea

cauzei, înainte de a fi plătite taxele judiciare de timbru, achitarea taxei

de timbru în cuantumul legal primând față de orice

altă cerere, inclusiv cea de

amânare a judecării cauzei.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta SC P.H. SRL Slatina

, criticând-o ca

netemeinică și nelegală,

susținând că pentru

termenul de judecată

din

28

aprilie

2009, citarea s-a efectuat

prin afișare pe ușa imobilului, încălcându-se

astfel dispozițiile art. 92

1

C. proc. civ.

Prin Decizia comercială

nr. 176 din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova

, secția comercială,

a fost respins ca nefondat apelul reclamantei reținându-se în considerentele

deciziei că

așa

cum rezultă din procesul - verbal de la fila 19 dosar fond, apelanta-reclamantă

a fost citată cu mențiunea depunerii taxei judiciare de timbru în

valoare de 593 lei,

pentru termenul din 28 aprilie 2009.

Cum la termenul

pentru care reclamanta a fost citată cu mențiunea timbrării

nu a îndeplinit această obligație, în mod corect

judecătorul fondului a apreciat că

nu este investit cu o acțiune care să

îndeplinească condițiile prevăzute de lege (respectiv timbrată) pentru a pune

în discuție cererea de amânare în vederea

angajării

unui apărător și acordării unui termen în acest sens.

În

apel i s-a pus în

vedere

apelantei să facă dovada timbrării acțiunii la data soluționării acesteia, însă

a depus o chitanță având data de 29 septembrie 2009, ulterior pronunțării

sentinței tribunalului.

Împotriva

acestei decizii reclamanta a declarat recurs reiterând aceleași motiv ca și în

apel vizând încălcarea dreptului la apărare și faptul că hotărârea este dată cu

încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancțiunea nulității prevăzută

de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Recursul

este nefondat.

În mod corect

instanța de fond a anulat ca insuficient timbrată acțiunea reclamantei,

întrucât conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997

republicată, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform aceluiași

articol alin. (3) din aceeași lege neîndeplinirea obligației de plată până la

termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.

Textul de lege

enunțat cuprinde o normă imperativă care impune o obligație la plată a taxei

judiciare de timbru, de la care nu se admite nicio abatere, nesocotirea acesteia

conducând la sancțiunea nulității absolute a cererii și/sau căii de atac

exercitate de parte.

Prin

urmare, atâta timp cât reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală de

timbrare, deși a fost citată cu această mențiune, în mod legal nu a analizat

cererea de amânarea judecării cauzei.

Că

este așa rezultă și din textul de lege enunțat potrivit căruia taxa judiciară

de timbru trebuie achitată la termen, or, reclamanta în loc să se conformeze

obligației legale de timbrare a formulat o cerere pentru lipsă de apărare.

În

ceea ce privește nelegala citare a societății reclamante prin afișare, de

asemenea este nefondată, întrucât potrivit dispozițiilor legale vizând citarea

părților, persoanele fizice și juridice pot fi citate prin afișare în

condițiile prevăzute de art. 91

1

C. proc. civ.

În consecință, Înalta Curte, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă ca nefondat

recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta SC P.H. SRL Slatina împotriva Deciziei nr. 176

din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 mai 2010.