ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4644/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4644/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul B.A., a
solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției (Direcția
cetățenie), și Autoritatea Națională pentru Cetățenie, obligarea pârâtului
Ministerul Justiției, prin Comisia pentru cetățenie, să soluționeze cererea
acestuia de redobândire a cetățeniei romane în termenul legal de 5 luni de la
înregistrare, obligarea Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie să
emită ordinele de acordare a cetățeniei romane, în vederea comunicării într-un
termen ce nu va depăși 30 de zile de la avizarea dosarelor de către Comisia pentru
cetățenie, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare,
reclamantul a învederat faptul că în martie 2010 a depus cererea de redobândire
a cetățeniei române la Direcția Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției
formându-se Dosarul nr. 6486/2010 petent, B.A.
La data de 3
februarie 2010 a solicitat informații cu privire la termenul stabilit la
Comisia pentru cetățenie [potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 21/1991] și
dacă este necesară completarea acestora, ocazie cu care a aflat că nu a fost
stabilită data la care Comisia pentru cetățenie urmează să analizeze dosarul
reclamantului
Având în vedere și dispozițiile
Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum
a fost formulată deoarece Legea nr. 21/1991, stabilește un termen de 5 luni de soluționare
a cererilor de către Comisia pentru cetățenie și înaintarea de îndată în vederea
emiterii ordinului de acordare a cetățeniei române, apreciind că prezenta cauză
poate rămâne fără obiect numai atunci când ordinul sus-menționat a fost emis și
comunicat.
Pârâtul Ministerul Justiției
a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată împotriva
acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Autoritatea Națională
pentru Cetățenie a formulat de asemenea întâmpinare, solicitând respingerea cererii
pe cale excepție ca fiind prematur introdusă, iar, în subsidiar, pe fondul cauzei
ca fiind neîntemeiată.
Prin sentința civilă
nr. 100 din 12 ianuarie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului
Justiției și a respins acțiunea formulată de în contradictoriu cu acesta pentru
lipsa calității procesuale pasive, a respins excepția prematurității ca neîntemeiată,
a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.A., în contradictoriu cu pârâtele
Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Președintele Autorității Naționale pentru
Cetățenie, a obligat pârâții Autoritatea Naționala pentru Cetățenie și Președintele
Autorității Naționale pentru Cetățenie să soluționeze cererea de redobândire a cetățeniei
române și să emită ordin în acest sens, în vederea comunicării și a respins ca prematur
formulată acțiunea privind acordarea cetățeniei române.
Pentru a pronunța această
soluție instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 2 alin. (1)
lit. h) și lit. i), precum și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, republicată,
astfel încă s-a constatat că nici la data pronunțării hotărâri cererea formulată
de către reclamant nu a primit o soluționare conform procedurii menționată anterior,
fiind irelevant numărul mare de dosare având același obiect cu care se confruntă
autoritățile pârâte, faptul că s-ar fi constatat lipsa de la dosar a unor relații
de la alte autorități sau petenți, având în vedere că aceste susțineri nu au fost
dovedite de către pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Totodată a fost respinsă
excepția prematurității invocată de către pârâta Autoritatea Națională pentru
Cetățenie, avându-se în vedere faptul că a fost depășit termenul de 5 luni pentru
soluționarea cererii formulată de către reclamant, fără a se pronunța asupra acesteia,
astfel încât orice susținere în sensul prematurității a fost înlăturată.
A fost respins ca prematur
formulat capătul de cerere vizând emiterea unui ordin de acordare a cetățeniei având
în vedere stadiul procedurii și posibilitatea reclamantului ca în ipoteza în care
va fi emis un ordin de respingere acesta să își exercite dreptul de a ataca acest
act administrativ la instanța competentă, nefiind admisibilă analizarea îndeplinirii
de către reclamant în acest moment procesual a condițiilor prevăzute de Legea
nr. 21/1991, republicată pentru recunoașterea calității de cetățean român al acestuia.
Cu privire la excepția
lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, instanța de
fond a reținut că pretențiile reclamantului și față de procedura de soluționare
a cererilor privind acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei
române, așa cum a fost stabilită prin Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Justiției nu poate avea nici
o răspundere, atribuțiile și răspunderea privind soluționarea cererilor privind
acordarea, redobândirea, renunțarea sau retragerea cetățeniei române revenind Autorității
Naționale pentru Cetățenie.
Totodată, lipsa calității
procesuale pasive a Ministerului Justiției rezultă cu claritate și din dispozițiile
art. 9 din O.U.G. nr. 5/2010, care stabilește atribuțiile președintelui autorității.
Lipsa calității procesuale
pasive a Ministerului Justiției se desprinde fără echivoc și din dispozițiile
art. 14 al O.U.G. nr. 5/2010, care modifică Legea nr. 21/1991.
Împotriva hotărârii instanței
de fond pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie a declarat recurs, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ulterior, la data de 10
octombrie 2011, recurenta Autoritatea Națională pentru Cetățenie a depus la dosar
Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 276/P/2011 și extras
din lista la anexa nr. 1 din care rezultă că a fost aprobată cererea reclamantului-reclamant
de redobândire a cetățeniei.
Înainte de a analiza motivele
de recurs invocate, în cauză, având în vedere înscrisurile depuse în fața instanței
de recurs, Înalta Curte va respinge recursul de față ca fiind lipsit de interes.
Pentru a ajunge la această
soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Deși, C. proc. civ. nu
definește această condiție de exercițiu a acțiunii, în doctrină s-a arătat că prin
interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea
civilă.
Pornind de la aceste premise
teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate
obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material
sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.
Alături de afirmarea unui
drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative
de exercițiu ale acțiunii civile este existența unui interes în promovarea cererii
de chemare în judecată.
Activitatea judiciară
nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.
Interesul reprezintă folosul
practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de
judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.
Literatura de specialitate
și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce
trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit
nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei
cauze.
Or, în cauză, recurenta
a depus ordinul prin care a fost aprobată cererea reclamantului de redobândire a
cetățeniei române.
Prin urmare, Înalta Curte
constată că recursul este lipsit de interes.
În consecință, pentru
considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr. 100 din
12 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, ca lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 11 octombrie 2011.