ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4644/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul B.A., a

solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției (Direcția

cetățenie), și Autoritatea Națională pentru Cetățenie, obligarea pârâtului

Ministerul Justiției, prin Comisia pentru cetățenie, să soluționeze cererea

acestuia de redobândire a cetățeniei romane în termenul legal de 5 luni de la

înregistrare, obligarea Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie să

emită ordinele de acordare a cetățeniei romane, în vederea comunicării într-un

termen ce nu va depăși 30 de zile de la avizarea dosarelor de către Comisia pentru

cetățenie, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare,

reclamantul a învederat faptul că în martie 2010 a depus cererea de redobândire

a cetățeniei române la Direcția Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției

formându-se Dosarul nr. 6486/2010 petent, B.A.

La data de 3

februarie 2010 a solicitat informații cu privire la termenul stabilit la

Comisia pentru cetățenie [potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 21/1991] și

dacă este necesară completarea acestora, ocazie cu care a aflat că nu a fost

stabilită data la care Comisia pentru cetățenie urmează să analizeze dosarul

reclamantului

Având în vedere și dispozițiile

Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum

a fost formulată deoarece Legea nr. 21/1991, stabilește un termen de 5 luni de soluționare

a cererilor de către Comisia pentru cetățenie și înaintarea de îndată în vederea

emiterii ordinului de acordare a cetățeniei române, apreciind că prezenta cauză

poate rămâne fără obiect numai atunci când ordinul sus-menționat a fost emis și

comunicat.

Pârâtul Ministerul Justiției

a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată împotriva

acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Autoritatea Națională

pentru Cetățenie a formulat de asemenea întâmpinare, solicitând respingerea cererii

pe cale excepție ca fiind prematur introdusă, iar, în subsidiar, pe fondul cauzei

ca fiind neîntemeiată.

Prin sentința civilă

nr. 100 din 12 ianuarie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului

Justiției și a respins acțiunea formulată de în contradictoriu cu acesta pentru

lipsa calității procesuale pasive, a respins excepția prematurității ca neîntemeiată,

a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.A., în contradictoriu cu pârâtele

Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Președintele Autorității Naționale pentru

Cetățenie, a obligat pârâții Autoritatea Naționala pentru Cetățenie și Președintele

Autorității Naționale pentru Cetățenie să soluționeze cererea de redobândire a cetățeniei

române și să emită ordin în acest sens, în vederea comunicării și a respins ca prematur

formulată acțiunea privind acordarea cetățeniei române.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 2 alin. (1)

lit. h) și lit. i), precum și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, republicată,

astfel încă s-a constatat că nici la data pronunțării hotărâri cererea formulată

de către reclamant nu a primit o soluționare conform procedurii menționată anterior,

fiind irelevant numărul mare de dosare având același obiect cu care se confruntă

autoritățile pârâte, faptul că s-ar fi constatat lipsa de la dosar a unor relații

de la alte autorități sau petenți, având în vedere că aceste susțineri nu au fost

dovedite de către pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Totodată a fost respinsă

excepția prematurității invocată de către pârâta Autoritatea Națională pentru

Cetățenie, avându-se în vedere faptul că a fost depășit termenul de 5 luni pentru

soluționarea cererii formulată de către reclamant, fără a se pronunța asupra acesteia,

astfel încât orice susținere în sensul prematurității a fost înlăturată.

A fost respins ca prematur

formulat capătul de cerere vizând emiterea unui ordin de acordare a cetățeniei având

în vedere stadiul procedurii și posibilitatea reclamantului ca în ipoteza în care

va fi emis un ordin de respingere acesta să își exercite dreptul de a ataca acest

act administrativ la instanța competentă, nefiind admisibilă analizarea îndeplinirii

de către reclamant în acest moment procesual a condițiilor prevăzute de Legea

nr. 21/1991, republicată pentru recunoașterea calității de cetățean român al acestuia.

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, instanța de

fond a reținut că pretențiile reclamantului și față de procedura de soluționare

a cererilor privind acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei

române, așa cum a fost stabilită prin Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Justiției nu poate avea nici

o răspundere, atribuțiile și răspunderea privind soluționarea cererilor privind

acordarea, redobândirea, renunțarea sau retragerea cetățeniei române revenind Autorității

Naționale pentru Cetățenie.

Totodată, lipsa calității

procesuale pasive a Ministerului Justiției rezultă cu claritate și din dispozițiile

art. 9 din O.U.G. nr. 5/2010, care stabilește atribuțiile președintelui autorității.

Lipsa calității procesuale

pasive a Ministerului Justiției se desprinde fără echivoc și din dispozițiile

art. 14 al O.U.G. nr. 5/2010, care modifică Legea nr. 21/1991.

Împotriva hotărârii instanței

de fond pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie a declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Ulterior, la data de 10

octombrie 2011, recurenta Autoritatea Națională pentru Cetățenie a depus la dosar

Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 276/P/2011 și extras

din lista la anexa nr. 1 din care rezultă că a fost aprobată cererea reclamantului-reclamant

de redobândire a cetățeniei.

Înainte de a analiza motivele

de recurs invocate, în cauză, având în vedere înscrisurile depuse în fața instanței

de recurs, Înalta Curte va respinge recursul de față ca fiind lipsit de interes.

Pentru a ajunge la această

soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Deși, C. proc. civ. nu

definește această condiție de exercițiu a acțiunii, în doctrină s-a arătat că prin

interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea

civilă.

Pornind de la aceste premise

teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate

obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material

sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.

Alături de afirmarea unui

drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative

de exercițiu ale acțiunii civile este existența unui interes în promovarea cererii

de chemare în judecată.

Activitatea judiciară

nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Interesul reprezintă folosul

practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de

judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Literatura de specialitate

și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce

trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit

nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei

cauze.

Or, în cauză, recurenta

a depus ordinul prin care a fost aprobată cererea reclamantului de redobândire a

cetățeniei române.

Prin urmare, Înalta Curte

constată că recursul este lipsit de interes.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr. 100 din

12 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2011.