ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3326/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 734/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 3618/107/2006 s-a respins cererea reclamantului G.F., în calitate de asociat al SC A.I. SRL, de constatare a nulității absolute a Hotărârii A.G.E.A. din data de 21 septembrie 2006 prin care s-a dispus vânzarea imobilului înscris în C.F. 32218 Alba Iulia, reprezentând sediul social al societății pârâte. Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamantul solicitând schimbarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Prin Decizia comercială nr. 9/A din 25 ianuarie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul și a schimbat hotărârea instanței de fond în sensul că a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a Hotărârii A.G.E.A.

a pârâtei din 21 septembrie 2006. Pentru a se pronunța astfel, curtea de apel a reținut fondată critica din apel privind nerespectarea legii în ceea ce privește convocarea asociaților, cu raportare la art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, R și art. 9 din cap. III din actul constitutiv, arătându-se că modalitățile de convocare reglementate presupun o luare efectivă la cunoștință care nu a fost realizată în cauză, convocarea prin scrisoare recomandată fără confirmare de primire neîndeplinind această cerință. Cu referire la celelalte critici a reținut că nu sunt fondate, instanța de fond dând o rezolvare corectă cauzei din acest punct de vedere. Ca urmare, pârâta a formulat, în termenul legal, recurs invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc.

civ. A arătat în cazul primului motiv de recurs că hotărârea este nelegală, deoarece apelul a fost soluționat în ședință publică și nu în camera de consiliu, încălcându-se astfel dispozițiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, R cu raportare la art. 108 alin. (1) și art. 106 C. proc. civ. În privința celui de-al doilea motiv de recurs a arătat că de vreme ce normele privind convocarea reținut a fi încălcate nu ocrotesc un interes de ordine publică și nu pot atrage sancțiunea nulității absolute, acțiunea apare lipsită de interes în condițiile în care nu s-au putut reține alte încălcări ale legii, iar potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, R hotărârile pot fi atacate în justiție numai dacă sunt contrare legii sau actului constitutiv.

Reclamanta a invocat propria culpă, refuzând sistematic să se prezinte la orice adunare generală, situație produsă și în cazul adunării generale ce face obiectul judecății, când a refuzat să semneze convocatorul, iar neconfirmarea scrisorii recomandate s-a produs datorită neinformării societății despre pretinsul fapt al schimbării domiciliului acestuia. Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat. Analizând recursul se găsește fondat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. În privința primului motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, R la care face trimitere recurentul - pârât are în vedere judecata în fond a cauzei fiind o normă specială derogatorie de la dreptul comun, de strictă interpretare și aplicare astfel că, judecata în apel, în ședință publică nu afectează de nelegalitate hotărârea din acest punct de vedere, dar și în această situație, anularea hotărârii nu s-ar fi putut dispune decât dacă s-ar fi produs o vătămare ce nu ar fi putut fi înlăturată decât prin desființarea hotărârii, ceea ce în cauză nu s-a dovedit, în sensul art. 105 C. proc. civ., vătămarea nefiind prezumată. Prin urmare, acest motiv nu este fondat. În privința celui de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., trebuie constatat în primul rând că instanța de apel a pronunțat hotărârea și a admis apelul având în vedere doar temeinicia criticii legată de convocarea părții, găsind nefondate celelalte critici legate de pretinsa nelegalitate a hotărârii. În privința convocării se constată, într-adevăr, că prin actul constitutiv s-a prevăzut convocarea prin modalitatea scrisorii recomandată cu confirmare de primire dar, la dosarul cauzei la filele 48, 49, se află dovada convocării, prin această modalitate, împrejurarea că nu s-a și putut proceda la predarea scrisorii fiind determinată doar de culpa intimatului - reclamant care nu a fost prezent la domiciliu, deși avizarea s-a făcut în mod repetat așa cum se atestă de agentul poștal.

Adresa la care s-a efectuat convocarea este cea comunicată de intimatul - reclamant, recurentei - pârâte orice comunicare ulterioară acestei proceduri neputând fi luată în considerare, astfel că intimatul -reclamantul nu se poate prevala de propria culpă și soluția instanței de apel este greșită din această perspectivă, convocarea fiind realizată, deci, cu respectarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, R cu raportare la art. 9 alin. (2) din Statut. Pe de altă parte, reținând că nu sunt întemeiate nici celelalte cauze de nulitate a hotărârii A.G.E.A., nefiind incident art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, R. sediul rămânând neschimbat, prețul vânzării fiind real, iar oportunitatea vânzării scăpând cenzurii instanței, rezultă că acțiunea care nu este, în principiu lipsită de interes, fiind o acțiune socială este, însă, nefondată și, deci, apelul trebuia respins.

Aplicând, deci, dispozițiile art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., instanța de recurs va admite recursul și va modifica hotărârea în sensul că va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC A.I. SRL Alba Iulia împotriva Deciziei nr. 9/A din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială. Modifică decizia atacată în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul G.F. împotriva sentinței nr. 734/CA din 25 mai 2007 al Tribunalului Alba. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 noiembrie 2008.