ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2744/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2744/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1095/C din 16 iunie
2009 a Tribunalului Brașov a fost admisă excepția lipsei calității procesuale
active și a fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamantul C.L.
în contradictoriu cu pârâții G.C., SC D.P. SRL, C.A.R.A., SC F.D.F.E.E.E.T.S. SA
și Asociația de Proprietari x Brașov, având ca obiect obligația de a face.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut în considerente că prin cererea de
chemare în judecată reclamantul C.L. își susține calitatea de proprietar al
spațiului situat în Brașov, Strada 13 Decembrie, parter, calitate dată de
contractul din 27 decembrie 2006 încheiat cu SC C.F.B. SA (fila 21).
În Sentința civilă nr.
506/C din 29 ianuarie 2003 a Tribunalului Brașov rămasă irevocabilă (fila 27)
la Dosar nr. 7182/62/2007 a Tribunalului Brașov se menționează că „anulează
contractul de vânzare-cumpărare încheiat de pârâții SC C.F.B. SA și C.L.”.
Mai mult chiar, din
extrasul Cărții Funciare depus de reclamant la dosar (fila 83) rezultă că
Statul Român este proprietarul tabular asupra spațiului respectiv.
În aceste condiții,
instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și
a respins acțiunea precizată a acestuia.
Prin Decizia nr. 100/AP
din 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a anulat ca
netimbrat apelul declarat de reclamantul C.L. împotriva sentinței mai sus
menționate și l-a obligat pe apelant să plătească intimaților G.C. și SC D.P.I.
SRL suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea acestei
soluții, curtea de apel a reținut că prin rezoluția din data de 21 august 2009,
instanța i-a pus în vedere apelantului să timbreze apelul cu suma de 2 lei taxă
judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării apelului
ca netimbrat, apelantul fiind citat cu această mențiune, însă aceasta nu s-a
conformat dispozițiilor instanței.
Împotriva deciziei
curții de apel a declarat recurs reclamantul C.L., întemeindu-se pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului,
modificarea deciziei curții de apel și trimiterea cauzei la aceiași instanță
pentru judecarea în continuare a apelului.
În motivarea
recursului, reclamantul arată, în esență, că aplicarea dispozițiilor legale de
către instanța de apel este corectă, dar, neîndeplinirea obligației de plată a
taxelor de timbru s-a datorat unor împrejurări mai presus de voința și
posibilitățile sale și anume cauzei de forță majoră sau cazului fortuit,
întrucât nu a avut apărător nici în prima instanță și nici în apel și este
suferind de o boală cardio-vasculară, cu un al doilea infarct în luna iulie
2009.
Recursul nu este
fondat.
Din examinarea
actelor dosarului, se constată următoarele:
Potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, astfel cum corect a arătat și instanța de apel, taxele judiciare de
timbru se plătesc anticipat, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași
articol, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se
sancționează cu anularea acțiunii.
Contrar dispozițiilor
legale mai sus menționate, apelantul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de
timbrare anticipat, la momentul introducerii căii de atac și nici la termenul stabilit
de instanță pentru soluționarea apelului, deși a fost citat în acest sens cu
mențiunea timbrării.
De asemenea, nu a
contestat în condițiile legii taxele de timbru stabilite de instanță și nici nu
a depus la dosar vreo dovadă în susținerea afirmațiilor sale legate de
imposibilitatea în care s-a aflat de a achita aceste taxe, pentru a putea fi luate
în considerare și examinate de instanță.
În această
împrejurare, se reține că în mod judicios curtea de apel a anulat apelul
reclamantului, ca netimbrat și această soluție va fi menținută, prin
respingerea recursului formulat în cauză de reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de
reclamantul
C.L.
împotriva deciziei nr. 100/AP din 20
octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 septembrie 2010.