ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.02.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2012

HOTĂRÂRE
21.02.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Ședința publică de la 21 februarie 2012

Prin

cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub

nr. dosar 7761/62/COM/2007 la data de 26 octombrie 2007, reclamanta A.P. Brașov

a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC R. SA și SC A.A.A.B. SA să se

constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat

sub nr. 2164 din 1 iunie 2007 la BNP T.V., repunerea părților în situația

anterioară și radierea drepturilor tabulare înscrise în cartea funciară în

temeiul acestui contract, cu cheltuieli de judecată.

Prin

sentința civilă nr. 703/C din 11 martie 2008 a Tribunalului Brașov s-a admis

excepția lipsei calității procesuale active și în consecință s-a respins

acțiunea formulată și precizată de reclamanta A.P. Brașov.

Pentru

a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta nu justifică

o calitate procesuală în cauză întrucât, deși afirmă că este acționar al SC P.

Roman SA, nu face dovezi în acest sens, astfel că, interesul său în constatarea

nulității absolute a unui contract față de care este terț, nu este personal,

născut și actual.

Apelul

declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr.

144/Ap din 4 decembrie 2008 a Curții de Apel Brașov și s-a dispus trimiterea

cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pe considerentul că în mod greșit

s-a reținut lipsa calității procesuale active a reclamantei, precum și lipsa

interesului acesteia în soluționarea pricinii.

În

rejudecare, Tribunalul Brașov a pronunțat sentința civilă nr. 1289/C din 21

septembrie 2010 prin care a respins acțiunea reclamantei ca rămasă fără obiect

și a dispus totodată obligarea pârâtelor la plata sumei de 148.891,06 lei

cheltuieli de judecată.

În

considerentele sentinței, prima instanță a reținut că în cursul litigiului

pârâtele au procedat la revocarea contractului de vânzare-cumpărare dedus

judecății, și în condițiile în care acest act s-a făcut după prima zi de

înfățișare, acțiunea a rămas fără obiect însă culpa procesuală a pârâtelor

există, motiv pentru care au fost obligare la cheltuieli de judecată.

Împotriva

acestei sentințe pârâtele SC A.A.A.B. SA și SC R. SA au declarat apel, care a

fost respins prin decizia nr. 6/Ap din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov,

dispunându-se obligarea apelantelor la plata sumei de 1.240 lei cheltuieli de

judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.

În

motivarea deciziei s-au reținut dispozițiile art. 969 C. civ., în raport de

care s-a interpretat convenția de revocare a contractului de vânzare-cumpărare

din litigiu ca și o cauză de ineficacitate a actului juridic, distinctă de

rezoluțiunea convențională.

Această

revocare este echivalentă cu recunoașterea pretențiilor reclamantei și întrucât

a operat după prima zi de înfățișare, s-a reținut că, în mod corect, acțiunea a

fost respinsă ca rămasă fără obiect, cu obligarea pârâtelor aflate în culpă

procesuală, la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva

acestei decizii pârâtele au declarat recurs, criticile vizând aspecte de

nelegalitate, fiind invocate prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În

dezvoltarea motivelor de recurs se susține că în fapt, prin convenția de

revocare autentică nu s-a realizat o recunoaștere a pretențiilor reclamantei

întrucât realitatea juridică pentru care a fost încheiat acest act a fost aceea

a intervenirii unui pact comisoriu expres de gradul IV inserat în favoarea

vânzătoarei SC R. SA, în legătură cu neplata prețului de către SC A.A.A.B. SA. Prin

urmare actul îl reprezintă un act juridic de rezoluționare convențională a unui

contract de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului de către cumpărător.

Se

invocă, de asemenea faptul că reclamanta a beneficiat de prevederile art. 18

din O.U.G. nr. 51/2008, precum și faptul că, în condițiile respingerii acțiunii

reclamantei, dispozițiile art. 274 C. proc. civ. conform cărora doar partea

care cade în pretenții va fi obligată la cheltuieli de judecată, au fost greșit

aplicate.

Prin

întâmpinarea înregistrată la 25 octombrie 2011 (fila 15, 16) intimata A.P. Brașov

a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentelor la plata

cheltuielilor de judecată, arătându-se în apărare în esență, faptul că temeiul

acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală, sens în

care este justificată acordarea cheltuielilor de judecată și atunci când

cererea este respinsă ca rămasă fără obiect, față de împrejurarea că actul

atacat exista în momentul sesizării instanței, iar culpa procesuală se

raportează la acest moment.

Analizând

recursul prin prisma motivelor invocate se va reține că este nefondat, pentru

următoarele considerente:

Prin

acțiunea promovată reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a unui

contract de vânzare-cumpărare încheiat între cele două pârâte, act care a fost

revocat pe parcursul soluționării litigiului, în al doilea ciclu procesual,

prin convenția de revocare autentificată sub nr. 1682 din 23 iunie 2010.

Acțiunea

a fost respinsă ca rămasă fără obiect, iar pârâtele au fost obligate la

suportarea cheltuielilor de judecată.

Sub

aspectul aplicării art. 274 C. proc. civ. și a ideii de culpă procesuală nu

prezintă relevanță modalitatea prin care recurentele au înțeles să pună capăt

raporturilor juridice dintre acestea, izvorâte din actul a cărei nulitate

absolută se invocă în prezenta cauză.

Acțiunea

a fost respinsă pe motiv că obiectul contractului nu mai era în ființă, însă

aceasta a condus la prejudicierea intereselor reclamantei care a fost nevoită

să promoveze o acțiune judecătorească pentru a obține anularea actului, ceea ce

i-a cauzat costuri ocazionate cu plata taxelor de timbru și a onorariilor

reprezentanților convenționali.

Prin

urmare, în mod legal instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ. și a reținut existența culpei procesuale a pârâtelor care, prin

actul juridic pe care l-au încheiat și pe care l-au revocat în cursul

procesului, după prima zi de înfățișare, au cauzat un prejudiciu în patrimoniul

reclamantei.

În

baza acestor considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge

recursul declarat de pârâte care vor fi obligate în solidar, conform art. 276 C.

proc. civ. la plata sumei de 1.860 lei cheltuieli de judecată ocazionate

intimatei reclamante în recurs cu plata onorariului avocațial potrivit

ordinului de plată nr. 38 din 10 noiembrie 2011 (fila 47).

D

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâtele SC A.A.A.B. SA

și

SC R. SA împotriva deciziei nr. 6/Ap din 26

ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția comercială.

Obligă recurentele

pârâte, în solidar, la plata sumei de 1860 lei cheltuieli de judecată către

intimata reclamantă A.P. Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 21 februarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 413/2013
Asupra contestației în anulare de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată în Dosarul nr. 14952/62/2010 al Tribunalului Brașov, secția civilă, reclamantul C.A.Jr. a chemat în judecată pe pâr
ÎCCJ 2012-11-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7358/2012
aceste condiții, Curtea a respins excepția nulității absolute a contractului de cesiune și excepția nulității absolute a procurii speciale, astfel cum au fost identificate mai sus. Ca urmare a respingerii excepțiilor privind nulitatea celor
ÎCCJ 2017-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 52/2017
L. și de către numitul G. recurenta consideră că, chiar dacă din extrasul de carte funciară eliberat la data contractării rezultă că nu erau notate procese în legătură cu imobilul din litigiu, nu se poate susține că reprezentantul cumpărăto
ÎCCJ 2013-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 239/2013
Prin Sentința nr. 159 din 26 ianuarie 2010, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC P. SA Brașov ca nefondată. Instanța de fond a reținut în considerentele sentinței
ÎCCJ 2013-02-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1005/2013
se excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei R.M., lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru Statul Român. A fost admisă excepția
Sursă