ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Ședința publică de la 21 februarie 2012 Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. dosar 7761/62/COM/2007 la data de 26 octombrie 2007, reclamanta A.P. Brașov a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC R. SA și SC A.A.A.B. SA să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2164 din 1 iunie 2007 la BNP T.V., repunerea părților în situația anterioară și radierea drepturilor tabulare înscrise în cartea funciară în temeiul acestui contract, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 703/C din 11 martie 2008 a Tribunalului Brașov s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și în consecință s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta A.P.
Brașov. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta nu justifică o calitate procesuală în cauză întrucât, deși afirmă că este acționar al SC P. Roman SA, nu face dovezi în acest sens, astfel că, interesul său în constatarea nulității absolute a unui contract față de care este terț, nu este personal, născut și actual. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 144/Ap din 4 decembrie 2008 a Curții de Apel Brașov și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pe considerentul că în mod greșit s-a reținut lipsa calității procesuale active a reclamantei, precum și lipsa interesului acesteia în soluționarea pricinii.
În rejudecare, Tribunalul Brașov a pronunțat sentința civilă nr. 1289/C din 21 septembrie 2010 prin care a respins acțiunea reclamantei ca rămasă fără obiect și a dispus totodată obligarea pârâtelor la plata sumei de 148.891,06 lei cheltuieli de judecată. În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că în cursul litigiului pârâtele au procedat la revocarea contractului de vânzare-cumpărare dedus judecății, și în condițiile în care acest act s-a făcut după prima zi de înfățișare, acțiunea a rămas fără obiect însă culpa procesuală a pârâtelor există, motiv pentru care au fost obligare la cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe pârâtele SC A.A.A.B. SA și SC R. SA au declarat apel, care a fost respins prin decizia nr. 6/Ap din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, dispunându-se obligarea apelantelor la plata sumei de 1.240 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.
În motivarea deciziei s-au reținut dispozițiile art. 969 C. civ., în raport de care s-a interpretat convenția de revocare a contractului de vânzare-cumpărare din litigiu ca și o cauză de ineficacitate a actului juridic, distinctă de rezoluțiunea convențională. Această revocare este echivalentă cu recunoașterea pretențiilor reclamantei și întrucât a operat după prima zi de înfățișare, s-a reținut că, în mod corect, acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, cu obligarea pârâtelor aflate în culpă procesuală, la plata cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei decizii pârâtele au declarat recurs, criticile vizând aspecte de nelegalitate, fiind invocate prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că în fapt, prin convenția de revocare autentică nu s-a realizat o recunoaștere a pretențiilor reclamantei întrucât realitatea juridică pentru care a fost încheiat acest act a fost aceea a intervenirii unui pact comisoriu expres de gradul IV inserat în favoarea vânzătoarei SC R. SA, în legătură cu neplata prețului de către SC A.A.A.B. SA. Prin urmare actul îl reprezintă un act juridic de rezoluționare convențională a unui contract de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului de către cumpărător. Se invocă, de asemenea faptul că reclamanta a beneficiat de prevederile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, precum și faptul că, în condițiile respingerii acțiunii reclamantei, dispozițiile art. 274 C. proc.
civ. conform cărora doar partea care cade în pretenții va fi obligată la cheltuieli de judecată, au fost greșit aplicate. Prin întâmpinarea înregistrată la 25 octombrie 2011 (fila 15, 16) intimata A.P. Brașov a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, arătându-se în apărare în esență, faptul că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală, sens în care este justificată acordarea cheltuielilor de judecată și atunci când cererea este respinsă ca rămasă fără obiect, față de împrejurarea că actul atacat exista în momentul sesizării instanței, iar culpa procesuală se raportează la acest moment.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate se va reține că este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin acțiunea promovată reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între cele două pârâte, act care a fost revocat pe parcursul soluționării litigiului, în al doilea ciclu procesual, prin convenția de revocare autentificată sub nr. 1682 din 23 iunie 2010. Acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, iar pârâtele au fost obligate la suportarea cheltuielilor de judecată. Sub aspectul aplicării art. 274 C. proc. civ. și a ideii de culpă procesuală nu prezintă relevanță modalitatea prin care recurentele au înțeles să pună capăt raporturilor juridice dintre acestea, izvorâte din actul a cărei nulitate absolută se invocă în prezenta cauză.
Acțiunea a fost respinsă pe motiv că obiectul contractului nu mai era în ființă, însă aceasta a condus la prejudicierea intereselor reclamantei care a fost nevoită să promoveze o acțiune judecătorească pentru a obține anularea actului, ceea ce i-a cauzat costuri ocazionate cu plata taxelor de timbru și a onorariilor reprezentanților convenționali. Prin urmare, în mod legal instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. și a reținut existența culpei procesuale a pârâtelor care, prin actul juridic pe care l-au încheiat și pe care l-au revocat în cursul procesului, după prima zi de înfățișare, au cauzat un prejudiciu în patrimoniul reclamantei. În baza acestor considerente, în temeiul art. 312 C. proc.
civ. se va respinge recursul declarat de pârâte care vor fi obligate în solidar, conform art. 276 C. proc. civ. la plata sumei de 1.860 lei cheltuieli de judecată ocazionate intimatei reclamante în recurs cu plata onorariului avocațial potrivit ordinului de plată nr. 38 din 10 noiembrie 2011 (fila 47). PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele SC A.A.A.B. SA și SC R. SA împotriva deciziei nr. 6/Ap din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Obligă recurentele pârâte, în solidar, la plata sumei de 1860 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă A.P. Brașov. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.