ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 880/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 10/727 din 16 octombrie 2008 a admis cererea formulată de reclamanta SC A.R.A. SA București în contradictoriu cu pârâta CN P.R. SA București în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.935.712,5 lei reprezentând contravaloare rată primă de asigurare. În fundamentarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că între părți a fost încheiat contractul de asigurare pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente.

Perioada asigurată a fost stabilită în cuprinsul poliței de asigurare din 10 februarie 2006 ca fiind intervalul 11 februarie 2006 - 10 februarie 2007, prima de asigurare având valoare de 11.742.850 lei plătibilă în 4 rate, iar prin act adițional prima rată era în sumă de 2.935.712,5 lei cu termen scadent la 30 martie 2006. La data de 31 martie 2006 pârâta a transmis prin fax societății reclamante o adresă prin care a denunțat unilateral contractul de asigurare. Denunțarea unilaterală a contractului de asigurare a fost manifestată de societatea pârâtă la 31 martie 2006, după scadența primei rate contractuale, respectiv 30 martie 2006. Pe de altă parte, față de prevederile contractuale desființarea convenției ca urmare a denunțării unilaterale și-a produs efectele după expirarea preavizului de 30 de zile.

Apărările promovate de pârâtă au fost găsite neîntemeiate, răspunderea asigurătorului începând cu data de 11 februarie 2006, în termen de 24 de ore de la data emiterii poliței. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 86 din 13 februarie 2009 a admis apelul pârâtei

CN P.R. SA

împotriva sentinței comerciale nr. 10.727 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a comercială și a schimbat în tot sentința atacată în sensul că a respins ca nefondată cererea reclamantei . De asemenea a fost obligată intimata să plătească suma de 16.276,82 lei către apelantă cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că în mod greșit s-a reținut în faza procesuală a fondului că polița de asigurare a avut loc la data emiterii contractului. Răspunderea asigurătorului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare și s-a emis polița. În cauză răspunderea reclamantei, în sensul suportării riscului asigurat, nu curge de la data de 11 februarie 2006, ci de la 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare.

Cum pârâta nu a plătit prima de asigurare, obligația asigurătorului nu s-a născut și ca atare în mod nejustificat aceasta a solicitat prima rată din prima de asigurare. Art. 2 pct. 6 din Condițiile generale de asigurare nu distinge, în nici un mod, după cum plata primei aferente asigurării se achită integral sau eșalonat în rate, iar art. 2 pct. 5 invocat de prima instanță nu aduce nimic în plus și nu contravine sau derogă de la textul de lege mai sus menționat. Împotriva Deciziei comerciale nr. 86 din 13 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a promovat recurs SC A.R.A. SA București, care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. admiterea recursului și modificarea în totalitate a deciziei atacate, cu consecința desființării sale și a menținerii sentinței dată de prima instanță. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, transformând în mod indirect, acțiunea în pretenții a reclamantei, care viza realizarea unui drept de creanță izvorât dintr-un contract de asigurare, într-un proces de constatare a nulității contractului de asigurare. În realitate, a fost încheiat un contract de asigurare pe o perioadă de 1 an de zile, respectiv între data de 11 februarie 2006 - 10 februarie 2007, contract care a produs efecte de la data de 11 februarie 2006 și până la denunțarea sa unilaterală de către pârâtă, la 30 aprilie 2006. Până la data încetării contractului de asigurare, pârâta avea obligația de plată a primei rate din prima de asigurare.

Intimata pârâtă CN P.R. SA București a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge recursul reclamantei pentru următoarele considerente. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta SC A.R.A. SA a cerut, în contradictoriu cu pârâta CN P.R. SA obligarea acesteia la plata sumei de 2.935.712,5 lei reprezentând prima rată din prima de asigurare datorată conform Poliței de Asigurare din data de 10 februarie 2008, având ca obiect asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente.

Polița de Asigurare, încheiată pentru o perioadă de un an și pentru o primă de asigurare în sumă totală de 11.742.850 lei, plata făcându-se așa cum s-a stabilit prin Actul adițional din 2006, a intrat în vigoare la data de 11 februarie 2006, producând pe deplin efecte juridice, ambele părți contractante fiind ținute să-și îndeplinească obligațiile asumate, respectiv primul să suporte orice risc asigurat pe perioada asigurată iar al doilea să achite contravaloarea primei de asigurare în termenii și condițiile de asigurare. Apărarea constantă a pârâtei a vizat împrejurarea că în bugetul pe anul 2006 al CN P.R. SA nu au fost prevăzute asemenea cheltuieli de asigurare, contractul de asigurare fiind denunțat unilateral prin adresa din data de 31 martie 2006, astfel că la momentul denunțării nu era născută obligația asigurătorului de a suporta riscul producerii evenimentului asigurat, obligație determinată în mod imperativ de efectuarea plății primei de asigurare.

Printr-o completă și integrală apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, generate de existența Poliței de asigurare din 10 februarie 2006, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, constatând cu rigurozitate că atâta timp cât CN P.R. SA nu a plătit prima de asigurare obligația asigurătorului SC A.R.A. SA nu s-a născut. Nu poate fi primită teza acreditată de recurentă potrivit căreia părțile de comun acord au derogat de la regula generală în materie de asigurări și anume că asigurătorul nu suportă riscurile înainte de plata primei de asigurare, care se achită însă integral la semnarea contractului de asigurare.

Mențiunea din polița de asigurare că perioada de asigurare este cuprinsă între 11 februarie 2006 - 10 februarie 2007, cu o primă de asigurare în valoare de 11.742.850 lei având ca modalitate de plată 4 rate, ulterior precizate prin act adițional, nu conduce la începerea răspunderii reclamantei de asigurător, cât timp nu a fost plătită de pârâtă polița de asigurare. Relevantă în acest sens o au și condițiile de asigurare pentru accidente persoane fizice, care la art. 6 evidențiază cu maximă claritate că răspunderea asigurătorului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare și s-a emis polița. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantei SC A.R.A.

SA București împotriva deciziei comerciale nr. 86 din 13 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.R.A. SA București împotriva Deciziei comerciale nr. 86 din 13 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2010.