ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.03.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 880/2010

HOTĂRÂRE
04.03.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 880/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Tribunalul București,

secția a VI-a

comercială,

prin

sentința comercială nr. 10/727 din 16 octombrie 2008 a

admis cererea

formulată de reclamanta

SC

A.R.A. SA București

în

contradictoriu cu pârâta CN P.R. SA București în sensul că a obligat pârâta la

plata către reclamantă a sumei de 2.935.712,5 lei reprezentând contravaloare

rată primă de asigurare.

În fundamentarea

acestei soluții, instanța de fond a reținut că între părți a fost încheiat

contractul de asigurare pentru invaliditate permanentă sau deces produse de

accidente. Perioada asigurată a fost stabilită în cuprinsul poliței de

asigurare din 10 februarie 2006 ca fiind intervalul 11 februarie 2006 - 10

februarie 2007, prima de asigurare având valoare de 11.742.850 lei plătibilă în

4 rate, iar prin act adițional prima rată era în sumă de 2.935.712,5 lei cu

termen scadent la 30 martie 2006.

La data de 31 martie

2006 pârâta a transmis prin fax societății reclamante o adresă prin care a

denunțat unilateral contractul de asigurare.

Denunțarea

unilaterală a contractului de asigurare a fost manifestată de societatea pârâtă

la 31 martie 2006, după scadența primei rate contractuale, respectiv 30 martie

convenției ca urmare a denunțării unilaterale și-a produs efectele după

expirarea preavizului de 30 de zile.

Apărările promovate

de pârâtă au fost găsite neîntemeiate, răspunderea asigurătorului începând cu

data de 11 februarie 2006, în termen de 24 de ore de la data emiterii poliței.

Curtea de Apel

București, secția a

V-a comercială,

prin

Decizia

comercială nr. 86 din 13 februarie 2009 a admis apelul pârâtei

împotriva sentinței

comerciale nr. 10.727 din 16 octombrie 2008 pronunțată de

Tribunalul București

Secția a VI-a

comercială

și a schimbat în tot sentința atacată în sensul că

a respins ca

nefondată cererea reclamantei

.

De asemenea a fost

obligată intimata să plătească suma de 16.276,82 lei către apelantă cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a apreciat că în mod greșit s-a reținut în faza

procesuală a fondului că polița de asigurare a avut loc la data emiterii

contractului.

Răspunderea

asigurătorului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit

prima de asigurare și s-a emis polița.

În cauză răspunderea

reclamantei, în sensul suportării riscului asigurat, nu curge de la data de 11

februarie 2006, ci de la 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit

prima de asigurare.

Cum pârâta nu a

plătit prima de asigurare, obligația asigurătorului nu s-a născut și ca atare

în mod nejustificat aceasta a solicitat prima rată din prima de asigurare.

Art. 2 pct. 6 din

Condițiile generale de asigurare nu distinge, în nici un mod, după cum plata

primei aferente asigurării se achită integral sau eșalonat în rate, iar art. 2 pct.

5 invocat de prima instanță nu aduce nimic în plus și nu contravine sau derogă

de la textul de lege mai sus menționat.

Împotriva

Deciziei comerciale nr.

86 din 13 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială,

a

promovat recurs

SC

A.R.A. SA București,

care

a criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând în temeiul art. 304

pct. 8 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului și modificarea în totalitate a

deciziei atacate, cu consecința desființării sale și a menținerii sentinței

dată de prima instanță.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat

împrejurarea că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a

schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, transformând

în mod indirect, acțiunea în pretenții a reclamantei, care viza realizarea unui

drept de creanță izvorât dintr-un contract de asigurare, într-un proces de

constatare a nulității contractului de asigurare.

În realitate, a fost

încheiat un contract de asigurare pe o perioadă de 1 an de zile, respectiv între

data de 11 februarie 2006 - 10 februarie 2007, contract care a produs efecte de

la data de 11 februarie 2006 și până la denunțarea sa unilaterală de către pârâtă,

la 30 aprilie 2006. Până la data încetării contractului de asigurare, pârâta

avea obligația de plată a primei rate din prima de asigurare.

Intimata pârâtă CN

P.R. SA București a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse

prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a

respinge recursul reclamantei pentru următoarele considerente.

Prin cererea de

chemare în judecată reclamanta

SC A.R.A. SA a cerut, în contradictoriu cu pârâta

CN P.R. SA obligarea

acesteia la plata sumei de 2.935.712,5 lei reprezentând prima rată din prima de

asigurare datorată conform Poliței de Asigurare din data de 10 februarie 2008,

având ca obiect asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces produse de

accidente. Polița de Asigurare, încheiată pentru o perioadă de un an și pentru

o primă de asigurare în sumă totală de 11.742.850 lei, plata făcându-se așa cum

s-a stabilit prin Actul adițional din 2006, a intrat în vigoare la data de 11

februarie 2006, producând pe deplin efecte juridice, ambele părți contractante

fiind ținute să-și îndeplinească obligațiile asumate, respectiv primul să

suporte orice risc asigurat pe perioada asigurată iar al doilea să achite

contravaloarea primei de asigurare în termenii și condițiile de asigurare.

Apărarea constantă a

pârâtei a vizat împrejurarea că în bugetul pe anul 2006 al CN P.R. SA nu au

fost prevăzute asemenea cheltuieli de asigurare, contractul de asigurare fiind

denunțat unilateral prin adresa din data de 31 martie 2006, astfel că la

momentul denunțării nu era născută obligația asigurătorului de a suporta riscul

producerii evenimentului asigurat, obligație determinată în mod imperativ de

efectuarea plății primei de asigurare.

Printr-o completă și

integrală apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit adevăratele

raporturi juridice dintre părți, generate de existența Poliței de asigurare din

10 februarie 2006, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor asumate

reciproc, constatând cu rigurozitate că atâta timp cât CN P.R. SA nu a plătit

prima de asigurare obligația asigurătorului

SC A.R.A. SA nu s-a născut.

Nu poate fi primită

teza acreditată de recurentă potrivit căreia părțile de comun acord au derogat

de la regula generală în materie de asigurări și anume că asigurătorul nu

suportă riscurile înainte de plata primei de asigurare, care se achită însă

integral la semnarea contractului de asigurare.

Mențiunea din polița

de asigurare că perioada de asigurare este cuprinsă între

11 februarie 2006 -

10 februarie 2007, cu o primă de asigurare în valoare de 11.742.850 lei având

ca modalitate de plată 4 rate, ulterior precizate prin act adițional, nu

conduce la începerea răspunderii reclamantei de asigurător, cât timp nu a fost

plătită de pârâtă polița de asigurare.

Relevantă în acest

sens o au și condițiile de asigurare pentru accidente persoane fizice, care la art.

6 evidențiază cu maximă claritate că răspunderea asigurătorului începe după 24

de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare și s-a emis

polița.

Pentru aceste

rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantei

București împotriva deciziei comerciale nr. 86 din 13 februarie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită nici

o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC A.R.A. SA București împotriva Deciziei comerciale nr.

86 din 13 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 371/2003
rate nu s-a efectuat cu Ordinul de plată nr. 44 din 12 ianuarie 1999, ci cu Ordinul de Plată nr. 180 din 5 martie 1999, în valoare de 3.408.060 lei, din care 1.734.803 lei a acoperit prima rată din polița de asigurare. Neluarea în considera
ÎCCJ 2013-05-16
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1931/2013
invocând rezilierea de drept a contractului, potrivit art. 12, 16 și 17 din Legea nr. 136/1995 și art. 10.3 din convenție, întrucât pârâta asigurată nu a achitat primele de asigurare. Prima instanța a constatat că prima de asigurare, în sum
ÎCCJ 2010-05-18
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1758/2010
unilaterale a contractului de către pârâtă la data de 26 iulie 2005, cu efecte din data de 1 august 2005, tribunalul a arătat că cererea este nefondată pentru că pârâta a făcut aplicarea dispozițiilor art. 9.1.2 din contract, care nu preved
ÎCCJ 2013-05-16
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1923/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a comerciale, sub nr. 46581/3/2007 reclamanta SC A.R. A.R.
ÎCCJ 2012-04-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2055/2012
.I.B.A. România SRL nu s-a demonstrat în niciun fel izvorul pretențiilor de 3.000 lei, solicitat cu titlu de comision datorat acesteia, conform art. 1169 C. civ. Cât privește celelalte pretenții formulate, tribunalul a reținut că defuncta A
Sursă