ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.05.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1861/2010

HOTĂRÂRE
21.05.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1861/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

instanță și în apel.

1.

Prin sentința nr. 238 din data de 30 mai 2007, Tribunalul Olt, secția comercială

și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC M.

SRL, în contradictoriu cu pârâta SC M.C.I. SRL, și în, consecință a constatat intervenită

între părți vânzarea-cumpărarea imobilului denumit,,magazin mixt și disco bar”

situat în comuna Mărunței, sat Bălănești, Județ Olt și a terenului aferent

construcției în suprafață de 324 mp, hotărârea astfel pronunțată urmând să țină

loc de act de vânzare-cumpărare.

Prima instanță a reținut din probele cu

înscrisuri administrate în cauză, că între reclamantă, în calitate de

cumpărător și societatea pârâtă, vânzător, s-a încheiat la data de 23 iulie

2003 o convenție de vânzare-cumpărare a imobilului proprietatea vânzătoarei

situat în satul Bălănești, la data consimțirii vânzării, cumpărătoare a achitat

prețul de 190.000.000 lei vechi și a intrat în posesia și folosința bunului,

care a fost înregistrat în patrimoniul cumpărătoarei și pentru care a achitat impozitele

și taxele locale datorate.

2009, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, luând în examinare apelul

declarat de pârâta împotriva sentinței fondului a respins cererea de repunere

în termenul de declarare a apelului formulată de pârâtă prin lichidatorul

judiciar S.P.G.C. Ipurl București ca nefondată și a respins ca tardiv apelul declarat

de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

control judiciar a constatat că pârâta SC M.C.I. SRL a intrat în procedura

insolvenței la data de 29 ianuarie 2007 conform sentinței comerciale nr. 256 din

29 ianuarie 2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului

București, secția a VII-a comercială, când a fost numit lichidatorul judiciar

SC G.C. SRL, și prin urmare pârâta, avea obligația să încunoștiințeze

Tribunalul Olt pe rolul căruia se află pricina de față în curs de soluționare,

despre schimbarea intervenită cu privire la deschiderea procedurii și

persoanele ce urmau să reprezinte în continuare societatea.

Sub un al doilea aspect, instanța de

apel constată că lichidatorul judiciar a luat cunoștință de sentința nr. 238

din 30 mai 2007 a Tribunalului Olt, în cadrul procedurii falimentului pârâtei,

când, a formulat o cerere de constatare a nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare, ocazie cu care reclamanta s-a apărat depunând sentința nr. 238

a Tribunalului Olt.

În raport de aceste circumstanțe factuale,

instanța de apel reține că la data de 11 februarie 2008 sentința nr. 238 a

Tribunalului Olt a fost comunicată lichidatorului pârâtei, astfel încât apelul declarat

de acesta la data de 23 februarie 2009 este formulat cu mult peste termenul

legal, iar cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, astfel cum a

fost motivată, nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 103 C. proc. civ.

prin lichidator judiciar S.P.G.C. Ipurl a declarat recurs în termen legal

împotriva Deciziei nr. 155 din 25 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova solicitând

admiterea recursului și casarea Deciziei nr. 155 și a încheierii de amânare a

pronunțării din data de 18 iunie 2009 ce face parte integrantă din cuprinsul

deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Recurenta și-a întemeiat recursul pe

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 2 C. proc. civ. susținând că

decizia atacată a fost pronunțată de alți judecători decât cei care au luat

parte la dezbatere în fond a pricinii.

În acest sens, recurenta arată că

există diferențe în ce privește compunerea completului între încheierea de

ședință din data de 18 iunie 2009, în care sunt consemnate dezbaterile asupra

apelului și când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 25 iunie 2009 și

decizia pronunțată la 25 iunie 2009, membrii completului de judecată nefiind

aceeași.

deciziei atacate și a încheierii de ședință din data de 18 iunie 2009, ce face

parte integrantă din cuprinsul deciziei, în raport de criticile formulate, constată

că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Potrivit încheierii de ședință din data

de 18 iunie 2009, completul de judecată în fața cărora părțile au pus concluzii

asupra cererii de repunere în termenul de apel cât și asupra apelului, a fost

format din doamnele judecător L.G. și N.O. care au semnat încheierea de ședință,

în această compunere instanța a amânat pronunțarea pentru data de 25 iunie

2009.

Decizia nr. 155 din data de 25 iun ie

2009 a fost pronunțată de aceiași judecători care au luat parte la dezbaterea

pe fondul apelului, așa cum rezultă din mențiunea consemnată la finele deciziei

cu privire la numele judecătorilor și semnăturile acestora, mențiune care

îndeplinește exigențele impuse de art. 261 C. proc. civ. cu privire la

cuprinsul hotărârii judecătorești.

Împrejurarea că în practicaua deciziei

s-a menționat în ce privește pe președintele completului de judecată o altă

persoană decât cel care semnează decizia pronunțată are semnificația unei greșeli

materiale de tehnoredactare care poate fi îndreptată la cerere sau din oficiu

conform art. 281 C. proc. civ.

Această concluzie se impune cu forța

evidenței din verificarea mențiunii existente la finele hotărârii cu privire la

numele și semnătura judecătorilor, mențiune care coincide întrutotul cu cea

existentă la finele încheierii de dezbateri din 18 iunie 2009, și cu

semnăturile judecătorilor de pe minute întocmite la 18 iunie 2009 și respectiv 25

iunie 2009.

Așa fiind, constatând că motivul de

nelegalitate invocat nu subzistă, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va respinge prezentul recurs ca nefondat.

Respinge recursul declarat de pârâta SC

M.C.I. SRL București prin lichidator S.P.G.C. Ipurl București împotriva Deciziei

nr. 155 din 25 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-23
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2403/2010
A.L. SRL, era obligată să le respecte. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 179 din 30 septembrie 2009 a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare. În fundamentarea soluției instanța de con
ÎCCJ 2010-04-28
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1667/2010
ară plus teren aferent în suprafață de 2291 mp. și teren în suprafață de 794 mp., pe care se găseau amplasate un spațiu comercial - magazin și bar, stație P., ambele imobile situate pe raza comunei Mărunței, jud. Olt. S-a constatat așadar c
ÎCCJ 2010-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 543/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 1386 din 1 iulie 2008 a Tribunalului Dolj, secția comercială, a fost admisă acțiunea reclamanților G.M. și G.O., a
ÎCCJ 2010-10-05
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3102/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanții D.M. și D.A. au chemat în judecată pe pârâta SC G. SRL Craiova, solicitând ca prin hotărârea ce se va
ÎCCJ 2010-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2485/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Reclamanta SC D.C. SRL, a chemat în judecată pe pârâta SC R.C.M. SA solicitând obligarea pârâtei să-i vândă suprafața de 3.094 mp teren, obligație asumată
Sursă