ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2010

Deliberând asupra contestației în anulare de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele Contestatoarea SC S.A. SRL București a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei comerciale nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006 invocând dispozițiile art. 318 C. proc. civ. Intimata S.C.D.P. Fălticeni a invocat, prin întâmpinare excepția tardivității contestației în anulare, invocând dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II a C. prom. civ. Conform art. 137 C. proc. civ. Înalta Curte se va pronunța mai întâi asupra excepției invocate. Prin Decizia comercială nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006 s-a respins recursul declarat de reclamanta S.C.D.P.

Fălticeni împotriva Deciziei comerciale nr. 7 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat. S-a admis recursul declarat de pârâta SC A.S. SRL Botoșani împotriva aceleiași decizii. S-a modificat decizia recurată în sensul că s-au respins apelurile formulate de reclamantă și pârâta SC S.A. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 1687 din 29 iunie 2007 a Tribunalului Galați, pe care o menținut-o. A fost obligată recurenta reclamanta S.C.D.P. Fălticeni la 3.000 lei cheltuieli de judecată către recurenta-pârâta SC A.S. SRL Botoșani. Contestația în anulare este tardiv formulată. Potrivit art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc.

civ., împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă. În speță, decizia criticată face parte din categoria hotărârilor judecătorești care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită întrucât prin această decizie, respingându-se recursul reclamantei și admițându-se recursul declarat de pârâta SC A.S. SRL, s-a menținut în totalitate hotărârea primei instanțe, fără a se stabili în sarcina vreuneia din părți alte obligații principale decât cele menționate în hotărârea instanței de fond, care să fie susceptibile de executare silită.

Împrejurarea că prin decizia contestată reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea recurentei SC A.S. SRL nu schimbă cu nimic caracterul nesusceptibil de executare silită al acestei decizii. Astfel, prin Decizia nr. 49/1994 pronunțată de C.S.J. în compunerea prevăzută de art. 39 alin. (2) și (3) din Legea nr. 58/1968, s-a stabilit că în aplicarea disp. art. 319 alin. (2) C. proc. civ. trebuie avute în vedere natura cererilor deduse judecății, precum și modul în care ele au fost rezolvate prin hotărâre; așa fiind, în situația în care, în raport de capetele principale din acțiune, hotărârea este susceptibilă de executare sunt aplicabile disp. art. 319 alin. (2) teza I, iar în caz contrar urmează a se aplica teza a II-a din același text, chiar dacă prin hotărâre s-a dispus obligarea vreuneia din părți la plata cheltuielilor de judecată.

În raport de cele arătate, având în vedere faptul că, sub aspectul capetelor principale de cerere deduse judecății, decizia pronunțată de instanța de recurs nu este susceptibilă de executare prin ea însăși întrucât menține soluția instanței de fond, fără a stabili obligații noi în sarcina vreuneia din părți, dar și faptul că, potrivit principiului „accesorium sequitur principale", caracterul susceptibil sau nu de executare al unei astfel de decizii se stabilește în raport de soluția dată capetelor principale de cerere, iar nu de cea referitoare la cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, rezultă că în cauză termenul de promovare a contestației în anulare se determină potrivit art. 319 alin. (2) teza a doua cod proc.

civilă. Referitor la acest termen, Înalta Curte reține că pârâta contestatoare a luat cunoștință de decizia criticată în ansamblul ei (dispozitiv și considerente) cel târziu la data de 16 februarie 2009 când a promovat, în temeiul art. 281 C. proc. civ., o cerere de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul Deciziei comerciale nr. 3632/2008 (Dosar nr. 1358/1/2009, secția comercială), cerere în cuprinsul căreia se face referire inclusiv la considerentele acestei decizii și care relevă fără echivoc faptul că la data respectivă contestatoarea luase cunoștință de decizia criticată. Mai mult decât atât, contestatoarea a promovat în luna decembrie 2008, pentru aceleași considerente ca și cele invocate în prezenta cauză, o cerere de revizuire a Deciziei nr. 3632/2008 (Dosar nr. 10494/1/2008) cerere a cărei motivare relevă, de asemenea, faptul că pârâta contestatoare luase cunoștință de decizia criticată la data la care a solicitat revizuirea.

Față de aceste aspecte, este cert faptul că pârâta contestatoare a avut cunoștință de decizia pe care o contestă anterior datei de 16 februarie 2009 (când a promovat cererea de îndreptare a erorii materiale în care face referire la dispozitivul și considerentele deciziei), ori în raport de această dată prezenta contestație în anulare a fost formulată după expirarea termenului de 15 zile prev. de art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. Cât privește termenul de un an prevăzut de dispoziția legală susmenționată, aceasta este un termen obiectiv, care marchează limita maximă în timp până la care poate fi formulată contestația și care se ia în considerare atunci când nu se poate stabili, prin orice mijloc de probă, data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre.

Per a contrario, ori de câte ori poate fi stabilit cu certitudine momentul luării la cunoștință a hotărârii criticate, termenul de promovare a contestației în anulare este termenul subiectiv de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. Pentru motivele arătate, se va admite excepția tardivității contestației în anulare invocată de intima S.C.D.P. Fălticeni. Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC S.A. SRL București împotriva Deciziei comerciale nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția tardivității contestației în anulare invocată de intima S.C.D.P. Fălticeni. Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC S.A. SRL București împotriva Deciziei comerciale nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 17 martie 2010.