ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2010

Deliberând

asupra contestației în anulare de față, din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele

Contestatoarea SC

S.A. SRL București a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei comerciale

nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006 invocând dispozițiile art. 318

C. proc. civ.

Intimata

S.C.D.P. Fălticeni a invocat, prin întâmpinare excepția tardivității

contestației în anulare, invocând dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II a

C. prom. civ.

Conform art.

137 C. proc. civ. Înalta Curte se va pronunța mai întâi asupra excepției

invocate.

Prin Decizia

comercială nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006 s-a

respins recursul

declarat de reclamanta S.C.D.P. Fălticeni împotriva Deciziei comerciale nr. 7

din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială, ca nefondat. S-a admis recursul declarat de pârâta SC A.S. SRL

Botoșani împotriva aceleiași decizii. S-a modificat decizia recurată în sensul

că s-au respins apelurile formulate de reclamantă și pârâta SC S.A. SRL

București împotriva sentinței comerciale nr. 1687 din 29 iunie 2007 a

Tribunalului Galați, pe care o menținut-o. A fost obligată recurenta reclamanta

S.C.D.P. Fălticeni la 3.000 lei cheltuieli de judecată către recurenta-pârâta

SC A.S. SRL Botoșani.

Contestația

în anulare este tardiv formulată.

Potrivit

art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., împotriva hotărârilor irevocabile

care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită contestația poate fi

introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință

de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas

irevocabilă.

În

speță, decizia criticată face parte din categoria hotărârilor judecătorești

care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită întrucât prin

această decizie, respingându-se recursul reclamantei și admițându-se recursul

declarat de pârâta SC A.S. SRL, s-a menținut în totalitate hotărârea primei

instanțe, fără a se stabili în sarcina vreuneia din părți alte obligații

principale decât cele menționate în hotărârea instanței de fond, care să fie

susceptibile de executare silită.

Împrejurarea

că prin decizia contestată reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de

judecată în favoarea recurentei SC A.S. SRL nu schimbă cu nimic caracterul

nesusceptibil de executare silită al acestei decizii.

Astfel, prin Decizia nr.

49/1994 pronunțată de C.S.J. în compunerea prevăzută de art. 39 alin. (2) și (3)

din Legea nr. 58/1968, s-a stabilit că în aplicarea disp. art. 319 alin. (2) C.

proc. civ. trebuie avute în vedere natura cererilor deduse judecății, precum și

modul în care ele au fost rezolvate prin hotărâre; așa fiind, în situația în

care, în raport de capetele principale din acțiune, hotărârea este susceptibilă

de executare sunt aplicabile disp. art. 319 alin. (2) teza I, iar în caz

contrar urmează a se aplica teza a II-a din același text, chiar dacă prin

hotărâre s-a dispus obligarea vreuneia din părți la plata cheltuielilor de

judecată.

În

raport de cele arătate, având în vedere faptul că, sub aspectul capetelor

principale de cerere deduse judecății, decizia pronunțată de instanța de recurs

nu este susceptibilă de executare prin ea însăși întrucât menține soluția

instanței de fond, fără a stabili obligații noi în sarcina vreuneia din părți,

dar și faptul că, potrivit principiului „accesorium sequitur principale", caracterul

susceptibil sau nu de executare al unei astfel de decizii se stabilește în

raport de soluția dată capetelor principale de cerere, iar nu de cea

referitoare la cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, rezultă că

în cauză termenul de promovare a contestației în anulare se determină potrivit art.

319 alin. (2) teza a doua cod proc. civilă.

Referitor

la acest termen, Înalta Curte reține că pârâta contestatoare a luat cunoștință

de decizia criticată în ansamblul ei (dispozitiv și considerente) cel târziu la

data de 16 februarie 2009 când a promovat, în temeiul art. 281 C. proc. civ., o

cerere de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul Deciziei comerciale nr. 3632/2008

(Dosar nr. 1358/1/2009, secția comercială), cerere în cuprinsul căreia se face

referire inclusiv la considerentele acestei decizii și care relevă fără echivoc

faptul că la data respectivă contestatoarea luase cunoștință de decizia

criticată.

Mai mult

decât atât, contestatoarea a promovat în luna decembrie 2008, pentru aceleași

considerente ca și cele invocate în prezenta cauză, o cerere de revizuire a Deciziei

nr. 3632/2008 (Dosar nr. 10494/1/2008) cerere a cărei motivare relevă, de

asemenea, faptul că pârâta contestatoare luase cunoștință de decizia criticată

la data la care a solicitat revizuirea.

Față de

aceste aspecte, este cert faptul că pârâta contestatoare a avut cunoștință de

decizia pe care o contestă anterior datei de 16 februarie 2009 (când a promovat

cererea de îndreptare a erorii materiale în care face referire la dispozitivul

și considerentele deciziei), ori în raport de această dată prezenta contestație

în anulare a fost formulată după expirarea termenului de 15 zile prev. de art. 319

alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.

Cât

privește termenul de un an prevăzut de dispoziția legală susmenționată, aceasta

este un termen obiectiv, care marchează limita maximă în timp până la care

poate fi formulată contestația și care se ia în considerare atunci când nu se

poate stabili, prin orice mijloc de probă, data la care contestatorul a luat

cunoștință de hotărâre. Per a contrario, ori de câte ori poate fi stabilit cu

certitudine momentul luării la cunoștință a hotărârii criticate, termenul de

promovare a contestației în anulare este termenul subiectiv de 15 zile prevăzut

de art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.

Pentru

motivele arătate, se va admite excepția tardivității contestației în anulare

invocată de intima S.C.D.P. Fălticeni.

Respinge,

ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC S.A. SRL

București împotriva Deciziei comerciale nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

excepția tardivității contestației în anulare invocată de intima S.C.D.P.

Fălticeni.

Respinge,

ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC S.A. SRL

București împotriva Deciziei comerciale nr. 3632 din 03 decembrie 2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pronunțată în Dosarul nr. 3797/121/2006.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședința publică, astăzi 17 martie 2010.