ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7373/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, la data de 03 decembrie 2012, reclamanta SC E. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu - Ministerul Mediului, anularea deciziei de impunere din 13 septembrie 2012, a raportului de inspecție fiscală din 13 septembrie 2012 și a titlului executoriu din 30 octombrie 2012. Tribunalul Sălaj, prin sentința nr. 2936 din 06 iunie 2013, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut calitatea pârâtei de autoritate publică centrală și incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivită cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. 2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 august 2013. Curtea de Apel Cluj, prin sentința nr. 439 din 13 septembrie 2013, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj.

A reținut Curtea de Apel că trebuie avut în vedere criteriul valoric al creanței bugetare contestate, criteriu prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia litigiile care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale. Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 20 pct. 2 coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte constată că obiectul litigiului dedus judecății privește verificarea legalității deciziei de impunere din 13 septembrie 2012, a raportului de inspecție fiscală cu același număr din aceeași dată și a titlului executoriu din 30 octombrie 2012 emise de Administrația Fondului pentru Mediu, acte administrative de stabilire a unei creanțe fiscale bugetare. În acest context, în temeiul normei de trimitere de la art. 218 alin. (2) teza finală C. proc. fisc., acțiunea reclamantei se soluționează de instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.

Sub acest aspect, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ instituie, pentru determinarea instanței competente material, două criterii, și anume: (i) rangul autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice; (ii) criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat. Dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că privește taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește în funcție de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenței tribunalului de cea a curții de apel fiind suma de 500.000 RON, fără a avea relevanță rangul autorității publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.

În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unei decizii de impunere vizând creanțe bugetare al căror cuantum se situează sub pragul valoric de 500.000 RON, respectiv suma de 91.904 RON, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de contencios administrativ revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. 4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Sălaj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește în favoarea Tribunalului Sălaj, secția contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta SC E. SA Crișeni în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu - Ministerul Mediului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2013.