ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6815/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, reclamanta Camera Medicilor Prahova a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, M.S., M.A.I., M.F.P., Direcția de Sănătate Publică Prahova, să se constate nelegalitatea art. 3, 4, 7 din H.G. nr. 212 din 11 martie 2011, art. 2 și Anexa II pct. 49 din H.G. nr. 345 din 31 martie 2011, art. 1 și Anexa II pct. 31 din Ordinul nr. 208 din 18 martie 2011, urmând a se proceda la anularea acestora și a tuturor actelor subsecvente. În motivarea cererii, reclamanta a susținut, în esență, că măsurile luate de Guvernul României, în colaborare cu M.S., M.M., M.F.P., M.A.I.

și Direcția de Sănătate Publică Prahova, prin dispozițiile criticate, în sensul desființării Centrului de Sănătate de la Bălțești pentru a fi transformat în cămin de bătrâni, urmând a fi preluat și personalul și patrimoniul, sunt ilegale și neconstituționale. Prin încheierea din de ședință din data de 6 octombrie 2011, Curtea de Apel Ploiești a respins excepția netimbrării acțiunii și excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei ca neîntemeiate, și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții M.A.I., M.M.F.P.S., M.F.P.

2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 236 din 21 iunie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății; a respins acțiunea precizată și cererea de intervenție forțată a Primarului Comunei Bălțești și a Consiliului Local Bălțești, formulate de reclamanta Camera Medicilor Prahova, ca neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, din examinarea tuturor actelor administrative contestate reiese că acest centru de sănătate - Centrul de sănătate Bălțești - a fost inclus în categoria unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate în urma analizei situației sistemului românesc de asistență spitalicească, nu în mod arbitrar, ci în baza unei metodologii de selecție și a unor criterii obiective aprobate prin ordin al ministrului sănătății, de către comisia de selecție numită în baza dispozițiilor art. 245 alin. (2) din Legea nr. 95/ 2006 , ordin care nu a fost anulat sau revocat. În această situație nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 34 și 47 din Constituție, invocate de reclamantă.

A mai apreciat Curtea că hotărârile de guvern contestate au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, proiectele acestora fiind însoțite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fără a depăși cadrul normativ fixat de actele normative cu forță juridică superioară.

Instanța fondului a mai arătat că nu se poate reține desființarea, prin actele contestate, a Centrului de Sănătate Bălțești, întrucât acest centru a fost selectat în categoria unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate; or, finanțarea serviciilor furnizate în cadrul asistenței medicale în unitățile sanitare cu paturi poate fi realizată nu numai din fonduri publice, ci și din fonduri private, potrivit dispozițiilor Legii nr. 95/2006 și după cum se menționează și în Ordinul nr. 208/2011, autoritățile administrației publice locale având inițiativa atât în desființarea unității sanitare, cât și în transformarea acesteia în cămin pentru persoane vârstnice.

În ceea ce privește condiția suspensivă invocată de reclamantă, de reabilitare a centrului de sănătate din fonduri nerambursabile europene sub condiția funcționării continue a unității sanitare, Curtea a reținut că, într-adevăr, din probele administrate reiese că prin O.G. nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, semnat la Paris la 27 iunie 1997, a fost ratificat acordul de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei privind împrumutul în sumă de 219.765 dolari SUA, acordat pentru finanțarea parțială a Proiectului 1223 (1996), referitor la reabilitarea Spitalului rural Bălțești din județul Prahova.

Conform dispozițiilor art. 2 din acordul de împrumut, obligația împrumutatului era de a utiliza împrumutul pentru a finanța numai proiectul descris în anexa nr. 1 și de a realiza acest proiect conform condițiilor detaliate în anexa menționată anterior. Or, cât timp prin actele contestate nu a fost desființată unitatea sanitară, nu poate fi reținută nici încălcarea unei astfel de condiții, care ar produce consecințe în planul obligației asumate de Statul român.

Referitor la cererea reclamantei de a fi obligată pârâta Direcția de Sănătate Publică să propună, să organizeze și să avizeze existența centrului de sănătate multifuncțională Bălțești, instanța fondului a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a fi stabilită această obligație în sarcina pârâtei, reclamanta nedovedind inițiativa în acest sens și solicitarea formulată de instituțiile implicate în managementul spitalicesc și acordul autorității administrației publice locale, adresate pârâtei; instanța, pe calea contenciosului administrativ, poate doar analiza și sancționa un refuz nejustificat al autorității publice, în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Excepția inadmisibilității cererii a fost respinsă cu motivarea că reclamanta Camera Medicilor Prahova este o organizație sindicală a medicilor din județul Prahova, constituită în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor profesionale, economice, sociale ale membrilor săi, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, fiind înscrisă în registrul special al organizațiilor sindicale ținut la Judecătoria Ploiești, este afiliată Confederației Naționale Sindicale “C.A.” - Uniunea Sindicală Teritorială Filiala Prahova, din anul 2005, având obligația de a acționa în interesul membrilor săi, inclusiv de a promova acțiuni în justiție și deținând legitimare procesuală în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ raportat la art. 2 alin. (1) lit. a)) din aceeași lege.

3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței nr. 236 din 21 iunie 2012 a declarat recurs reclamanta Camera Medicilor Prahova , solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii sale și anulării actelor administrative contestate. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a formulat în esență, următoarele critici: 3.1. Hotărârea judecătorească este nelegală și vădit contradictorie, fiind rezultatul aplicării greșite a legii, în cauză subzistând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 și 7 C. proc. civ.

Recurenta arată că schimbarea destinației unității și a echipamentelor sanitare fără acordul Fondului de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei, care în anul 1996 a acordat un împrumut pentru reabilitarea Centrului de Sănătate Bălțești, în condițiile în care fondurile sunt europene și au avut ca scop determinat „îmbunătățirea condițiilor de sănătate a aproximativ 20000 cetățeni (Anexa I - Acord de împrumut din 27 august 1997) reprezintă o încălcare a legislației, iar încetarea arbitrară a funcționării atrage returnarea fondurilor europene. Motivarea instanței de fond este contradictorie, întrucât susține că „prin actele atacate nu a fost desființată unitatea sanitară și nu poate fi reținută nici încălcarea unei astfel de condiții care ar produce consecințe în planul obligației asumate de Statul Român.

Sub acest aspect, instanța de fond se contrazice deoarece împrumutul nerambursabil vizează funcționarea continuă a unității spitalicești și utilizarea spațiului și a aparaturii aferente, iar din actele dosarului rezultă cu certitudine că în prezent Centrul de Sănătate Bălțești este desființat și nu există nici un cămin de bătrâni. 3.2. Hotărârea judecătorească este netemeinică, subzistând motivul de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8, precum și de art. 304 1 C. proc. civ., instanța interpretând greșit actul dedus judecății. Trecerea Centrului de Sănătate Balotești pe lista unităților care trebuie desființate este total nemotivată, fiind rezultatul unei politici discriminatorii. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-reclamantă și a prevederilor art. 304 1 Cod procedura civilă, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

H.G. nr. 21/2011, atacată în prezenta cauză, a aprobat Programul de interes național „Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoane vârstnice” cu finanțare de la bugetul de stat prin bugetul M.M.F.P.S. Potrivit dispozițiilor art. 3 din acest act normativ, autoritățile administrației publice locale pot decide prin hotărâre a consiliului județean/ local, înființarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unități sanitare cu paturi aflate în rețeaua proprie a acestora, care se desființează în condițiile legii. Desființarea unităților sanitare se realizează în conformitate cu prevederile art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prin hotărâre a Guvernului, inițiată de consiliul județean sau instituția Prefectului, cu avizul M.S.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 2 din H.G. nr. 345/2011 (act administrativ atacat în prezenta cauză) a fost aprobată lista unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, propusă de comisia de selecție, listă cuprinsă în Anexa 2 a hotărârii de Guvern. Prin Ordinul M.S. nr. 208 din 18 martie 2011 a fost aprobată detalierea pe județe a numărului total de paturi din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă.

Astfel, din analiza actelor contestate rezultă că Centrul de sănătate Bălțești a fost inclus în categoria unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, urmare a unei analize efectuate în baza unei metodologii de selecție și a unor criterii aprobate prin ordin al ministrului Sănătății de către comisia de selecție numită în baza dispozițiilor art. 245 alin. (2) din Legea nr. 95/2006. Însă, respectivul centru de sănătate a făcut obiectul reabilitării din fonduri nerambursabile europene sub condiția funcționării continue, conform O.G. nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei semnat la Paris în 27 iunie 1997 privind împrumutul în sumă de 219.765 dolari SUA, acord pentru finanțarea parțială a Proiectului 1223(1996) referitor la reabilitarea Spitalului rural Bălțești, județul Prahova.

Judecătorul fondului reține că atâta timp cât prin actele contestate nu a fost desființată unitatea sanitară, nu poate fi reținută încălcarea condiției privind „funcționarea continuă a unității sanitare”, încălcare ce ar produce consecințe în planul obligațiilor asumate de statul român. Or, în situația în care Centrul de Sănătate Bălțești a fost inclus în categoria unităților sanitare cu paturi, care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, se impunea lămurirea de către instanța de fond a împrejurării dacă în cauză mai este respectată condiția privind funcționarea continuă a unității sanitare. Este adevărat că respectiva unitate sanitară nu a fost desființată în mod fizic, însă în mod evident desființarea vizează destinația acesteia.

În raport ce acest aspect, Înalta Curte apreciază că hotărârea fondului cuprinde o motivare contradictorie, pe de o parte recunoscând existența împrumutului acordat Statului român în vederea reabilitării Centrului de Sănătate Bălțești, sub condiția funcționării continue a unității sanitare, iar pe de altă parte, apreciind că prin actele contestate nu a fost desființată respectiva unitate. În aceste condiții se impune analizarea dispozițiilor art. 2 din Acordul de împrumut din 27 iunie 1997 între România și Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei (fila 399 dosar) ce vizează expres această unitate și în raport de condiția impusă prin acest articol, verificarea oportunității desființării unității sanitare cu paturi - Centrul de Sănătate Bălțești.

Limitându-se la concluzia că prin actele contestate nu a fost desființată unitatea sanitară (deși în cauză desființarea vizează destinația unității și nu aspectul fizic) instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) și (5) C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Camera Medicilor Prahova împotriva sentinței civile nr. 236 din data de 21 iunie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată. Trimite cauza spre rejudecare către prima instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2013.