ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 253/2013

Deliberând, în condițiile

art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de față;

Prin decizia nr. 729/ R din 10 noiembrie 2011

Tribunalului Maramureș a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat

de recurentul - reclamant Ț.V., domiciliat în Sighetu Marmației, str. Eroilor,

județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 1428 din 30 mai 2011

pronunțate de Judecătoria Sighetu Marmației.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut că reclamantul - recurent nu a dovedit interesul

legitim și personal de a anula titlul de proprietate al pârâtului pentru

suprafața de 737 mp teren arabil identificat inițial în C.F. Sighet, căci, după

cum el însuși a arătat atât în cererea inițială, cât și în cererea de recurs,

anterior stabilirii dreptului de proprietate în favoarea intimatului P.V. în

baza legii fondului funciar, acest teren a constituit proprietatea Statului Român.

În aceste condiții,

chiar dacă s-ar admite cererea de anulare a titlului de proprietate, terenul ar

reveni în rezerva comisiei locale de fond funciar pentru a fi atribuit, prin

reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor

fondului funciar al cărei obiect îl constituie, iar reclamantul nu ar obține

nici un folos practic atâta timp cât el însuși nu este îndreptățit la o

asemenea reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate asupra acelui

teren.

Chiar dacă terenul

identificat în C.F. Sighet ar fi fost adus în CAP de părinții reclamantului

care, potrivit susținerii acestuia, l-au folosit încă din anul 1957, tot nu

este justificat interesul de a anula parțial titlul intimatului pentru că, așa

cum a arătat și prima instanță, fiind renunțător la moștenirea părinților săi

(certificatele de moștenitor din 13 octombrie 1982, din 09 iulie 1986, filele

57,58), reclamantul nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de

proprietate în temeiul legilor fondului funciar.

Atâta

timp cât reține că reclamantul - recurent nu și-a justificat legitimarea

procesuală activă strict legată de invocarea unui interes legitim și personal

în anularea titlului de proprietate al intimatului, tribunalul a constatat că este

de prisos a mai analiza celelalte critici aduse sentinței legate de fondul

pricinii.

Împotriva

acestei decizii, la 6 ianuarie 2012, Ț.V. a formulat cerere de revizuire,

susținând că decizia atacată este contrară cu deciziile nr. 922/2002,

1714/2004, 2934/R/2005 și 2627/R/2006 ale Curții de Apel Cluj.

Cererea a

fost depusă la Tribunalul Maramureș.

Prin

decizia nr. 348/ R din 3 mai 2012 Tribunalul Maramureș, secția civilă, în

temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1), art. 158 alin. (3) și art. 322 alin.

(2) C. proc. civ., a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat

competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Examinând cererea de

revizuire în raport de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că aceasta este tardivă, urmând a o respinge, pentru

considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor legale mai sus invocate, termenul de revizuire este de o lună și

se va socoti, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ., de

la pronunțarea ultimei hotărâri.

În cauză s-a invocat

contrarietatea deciziei 729/ R din 10 noiembrie 2011 a Tribunalului Maramureș

cu deciziile nr. 922/2002, 1714/2004,

2934/R/2005 și 2627/R/2006 ale Curții de Apel Cluj.

Așadar, termenul de o

lună se va calcula de la 10 noiembrie 2011 - data pronunțării ultimei hotărâri,

împlinindu-se la 10 decembrie 2011.

Or, din verificarea

actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că revizuentul a depus cererea abia la

6 ianuarie 2012.

Termenul pentru

exercitarea căii de atac este un termen imperativ.

Dispozițiile art. 103

alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că neexercitarea oricărei de atac în termenul

legal atrage decăderea, afară de cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată

de o împrejurare mai presus de voința ei.

Cum o asemenea

împrejurare nu a fost invocată în cauza de față, iar cererea întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a fost depusă cu depășirea

termenului de o lună de la data pronunțării ultimei hotărâri, Înalta Curte

constată tardivitatea revizuirii, urmând a o respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă

cererea de revizuire formulată de revizuentul Ț.V. împotriva deciziei civile nr.

729/ R din 10 noiembrie 2011 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 ianuarie 2013.