ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2204/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 6 februarie 2014 sub nr. 84/46/2014, revizuentul Sindicatul Sanitas pentru M.R. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei nr. 3360 din 17 octombrie 2013 pronunțată de această instanță în Dosar nr. 787/109/2012. În motivare, revizuentui a arătat că prin decizia anterior menționată s-a respins, ca nefondat, recursul Sindicalului Sanitas declarat în numele membrului de sindicat M.R., în contradictoriu cu D.S.P.

Argeș și Ministerul Sănătății, în cauza având ca obiect drepturi salariate, în timp ce într-o cauză similară, și anume, Dosar nr. 786/109/2012 în care s-a pronunțat Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014, în care litigiul s-a purtat în contradictoriu cu aceleași părți dar în numele unui alt membru de sindicat, respectiv, M.C., s-a pronunțat o soluție contrară, sens în care cele două hotărâri sunt potrivnice conform dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Revizuentul a mai arătat că în cauză este îndeplinită tripla identitate impusă de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât cauzele au aceiași obiect, respectiv, stabilirea salariului de bază începând cu data de 01 ianuarie 2011 pentru personalul contractual din cadrul D.S.P.

Argeș la nivelul funcțiilor similare aflate în plată, hotărârile potrivnice sunt date de aceeași instanță de recurs, respectiv, Curtea de Apel Pitești, iar litigiul se poartă între aceleași părți, având aceleași calități, intimațn-pârâți fiind D.S.P. Argeș și Ministerul Sănătății. Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadtnisîhilitate invocata din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele: Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au facuî ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte atât pentru părți, cât și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate și impune, pentru fiecare în parte. îndeplinirea unor condiții specifice. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite. în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate". Rezultă că, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ următoarele condiții; existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă „constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". În acest sens, tripla identitate ca și condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport de dispozițiile art. 1201 C. civ., în vigoare la data introducerii acțiunii, conform căruia „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate". Cerințele legale prevăzute de art. 1201 C. civ.

nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuentul apreciază că hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe similare de către Curtea de Apei Pitești în care acesta a participat în proces în calitate de reprezentant al alior persoane. Or, textul legal sus-menționat impune ea judecata să aibă loc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuentul să fi participat anterior în calitate de parte și să fi obținut soluții contrare celei din hotărârea supusă revizuirii. Astfel, în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014 calitatea de reclamant a avut-o numitul M.C., iar nu reclamanta din prezenta cauză, M.R.

Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta M.R. prin Sindicatul Sanitas Argeș împotriva Deciziei nr. 3360 din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2014.