ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2204/2014

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 6 februarie

2014 sub nr. 84/46/2014, revizuentul Sindicatul Sanitas pentru M.R. a

solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei

nr. 3360 din 17 octombrie 2013 pronunțată de această instanță în Dosar nr. 787/109/2012.

În motivare, revizuentui a arătat că

prin decizia anterior menționată s-a respins, ca nefondat, recursul

Sindicalului Sanitas declarat în numele membrului de sindicat M.R., în

contradictoriu cu D.S.P. Argeș și Ministerul Sănătății, în cauza având ca

obiect drepturi salariate, în timp ce într-o cauză similară, și anume, Dosar nr.

786/109/2012 în care s-a pronunțat Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014, în care

litigiul s-a purtat în contradictoriu cu aceleași părți dar în numele unui alt

membru de sindicat, respectiv, M.C., s-a pronunțat o soluție contrară, sens în

care cele două hotărâri sunt potrivnice conform dispozițiilor art. 322 pct. 7 C.

proc. civ.

Revizuentul a mai arătat că în cauză

este îndeplinită tripla identitate impusă de dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., întrucât cauzele au aceiași obiect, respectiv, stabilirea

salariului de bază începând cu data de 01 ianuarie 2011 pentru personalul

contractual din cadrul D.S.P. Argeș la nivelul funcțiilor similare aflate în

plată, hotărârile potrivnice sunt date de aceeași instanță de recurs,

respectiv, Curtea de Apel Pitești, iar litigiul se poartă între aceleași părți,

având aceleași calități, intimațn-pârâți fiind D.S.P. Argeș și Ministerul

Sănătății.

Examinând cererea de revizuire în raport

de excepția de inadtnisîhilitate invocata din oficiu, a cărei analiză este

prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată

următoarele:

Revizuirea reprezintă acea cale

extraordinară de atac ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri

judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele

împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia, constituind un remediu

procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au

facuî ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Retractarea unei hotărâri

judecătorești definitive produce efecte atât pentru părți, cât și pentru

stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează

această cale de atac numai în cazuri strict determinate și impune, pentru

fiecare în parte. îndeplinirea unor condiții specifice.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de

același grad sau de grade deosebite. în una și aceeași pricină, între aceleași

persoane, având aceeași calitate".

Rezultă că, revizuirea întemeiată pe

textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ

următoarele condiții; existența unor hotărâri judecătorești definitive,

hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla

identitate de părți, obiect și cauză.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322

pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în

vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă

cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că

revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă „constatarea cu

întârziere a autorității lucrului judecat".

În acest sens, tripla identitate ca și

condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport

de dispozițiile art. 1201 C. civ., în vigoare la data introducerii acțiunii,

conform căruia „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are

același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți,

făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate".

Cerințele legale prevăzute de art. 1201

C. civ. nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuentul apreciază că

hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe

similare de către Curtea de Apei Pitești în care acesta a participat în proces

în calitate de reprezentant al alior persoane.

Or, textul legal sus-menționat impune

ea judecata să aibă loc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor

în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă

judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revizuentul să fi

participat anterior în calitate de parte și să fi obținut soluții contrare

celei din hotărârea supusă revizuirii.

Astfel, în dosarul în care s-a

pronunțat Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014 calitatea de reclamant a avut-o

numitul M.C., iar nu reclamanta din prezenta cauză, M.R.

Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite

cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată de revizuenta M.R. prin Sindicatul Sanitas Argeș împotriva Deciziei

nr. 3360 din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

17 septembrie 2014.