ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.09.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2205/2014

HOTĂRÂRE
17.09.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2205/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 6 februarie

2014 sub nr. 87/46/2014, revizuentul Sindicatul Sanilas pentru M.C. a

solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei

nr. 23 din 9 ianuarie 2014 pronunțată de această instanță în Dosar nr. 785/109/2012,

ca fiind în contracdictoriu cu Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014 pronunțată

în Dosar nr. 786/109/2012 de către aceeași instanță.

În motivare, revizuentul a arătat că

prin Decizia nr. 23 din 09 ianuarie 2014 pronunțată în Dosar nr. 785/109/2012

s-a respins, ca nefondat, recursul Sindicatului Sanitas declarat în numele membrului

de sindicat M.C., în contradictoriu cu D.S.P. Argeș și Ministerul Sănătății, în

cauza având ca obiect drepturi salariafe, în timp ce într-o cauză similară, și

anume, Dosar nr. 786/109/2012 în care s-a pronunțat Decizia nr. 14 din 07

ianuarie 2014, în care litigiul s-a purtat în contradictoriu cu aceleași părți

dar în numele unui alt membru de sindicat, respectiv, M.C., s-a pronunțat o

soluție contrară, sens în care cele două hotărâri sunt potrivnice conform

dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Revizuentul a mai arătat că între cele

două cauze există tripla identitate prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

întrucât au același obiect, aceeași cauză și s-au purtat între aceleași pani,

respectiv, reclamantul Sindicatul Sanitas Argeș, pârâta D.S.P. și chematul în

garanție Ministerul Sănătății.

Examinând cererea de revizuire în

raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză

este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte

constată următoarele:

Revizuirea reprezintă acea cale

extraordinară de atac ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri

judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări

de fapt survenite după pronunțarea acesteia, constituind un remediu procesual

importam pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o

hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Retractarea unei hotărâri judecătorești

definitive produce efecte atât pentru părți, cât și pentru stabilitatea

raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de

atac numai în cazuri strict determinate și impune, pentru fiecare în parte,

îndeplinirea unor condiții specifice,

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de

același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricina, între aceleași

persoane, având aceeași calitate.

Rezultă că, revizuirea întemeiată pe

textul legal anterior citat va fi admisă doar dacă sunt întrunite, cumulativ

următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive,

hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice și să existe tripla identitate

de părți, obiect și cauză.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 322

pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în

vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă

cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că

revizuirea pentru contranetate de hotărâri reprezintă „constatarea cu

întârziere a autorității lucrului judecat".

În acest sens, tripla identitate ca și

condiție de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie analizată în raport

de dispozițiile art, 1201 C. civ., în vigoare la data introducerii acțiunii,

conform căruia „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are

aceiași obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți,

făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate'".

Cerințele legale prevăzute de art. 1201

hotărârea supusă revizuirii este potrivnică unor hotărâri pronunțate în spețe

similare de către Curtea de Apel Pitești în care acesta a participat în proces

în calitate de reprezentant al altor persoane.

Or, textul legal sus-menționat impune

ca judecata să aibă loc „între aceleași părți, făcute de ele sau în contra lor

în aceeași calitate", condiție care nu se regăsește în speța dedusă

judecății, întrucât nu este vorba de litigii în cadrul cărora revîzuentul să fi

participat anterior în calitate de parte și să fi obținut soluții contrare

celei din hotărârea supusă revizuirii.

Astfel, în dosarul în care s-a

pronunțat Decizia nr. 14 din 07 ianuarie 2014 calitatea de reclamant a avut-o

numitul M.C., iar nu reclamanta din prezenta cauză, M.C.

Prin urmare, constatând că nu sunt

îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge,

ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată de revizuenta M.C. prin Sindicatul Sanitas Argeș împotriva Deciziei

nr. 23 din 9 ianuarie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

17 septembrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-10-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2777/2014
legal, a declarat recurs Sindicatul Sanitas Argeș pentru reclamanți, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 299-316 C. proc. civ. Prin Decizia civilă nr. 533 din 06 martie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă,
ÎCCJ 2014-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2676/2014
fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri
ÎCCJ 2014-10-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2515/2014
procesuale pasive a Ministerului Sănătății, a respins acțiunea completată, precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă. Împotriva sentinței instanței de fond, a declarat recurs Sindicatul S. Argeș criticând-o pentru nelegal
ÎCCJ 2014-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2542/2014
cepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății și acțiunea formulată, ca neîntemeiate. Ulterior, prin decizia civilă nr. 1582/2012 a Curții de Apel Pitești, a fost casată sentința civilă pronunțată, iar cauza a fost trim
ÎCCJ 2014-02-13
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2677/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 338 din 13 februarie 2014, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Sindicatul S. Argeș în numele și pentru membrii de si
Sursă