ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4353/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4353/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului
de față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.
158 din 11 februarie 2010, Tribunalul Timiș a
respins excepția de necompetență materială a instanțelor
judecătorești cât și cea de nulitate absolută a contractului de comision
înregistrat la reclamantă sub nr. 12 din 03 martie 2007 și la pârâtă sub nr. 1238
din 27 septembrie 2007.
A fost admisă
acțiunea formulată de reclamanta SC O.
I.
SRL în contradictoriu cu pârâta SC F.C.T. SA și a obligat pârâta față de
reclamantă la plata
sumei de 300.000 Euro +
TVA sau în echivalentul bănesc la data
plății
precum și la echivalentul în lei a penalităților de întârziere de
0,5 %
pe zi potrivit clauzelor contractuale (pct. II și IV din contract) până la
plata efectivă a debitului, cu 16.785,6 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel pârâta SC
F.C.T. SA Timișoara,
criticând soluția
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială,
prin decizia nr. 126/ A din 10 iunie 2010, a respins, ca nefundat, apelul
pârâtei SC F.C.T. SA Timișoara, a luat act de
renunțarea
pârâtei la judecata cererii de suspendare vremelnică a
executării și a respins cererea apelantei pentru
restituirea cauțiunii,
constatând
temeinicia și legalitatea hotărârii instanței de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta SC F.C.T. SA Timișoara, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3
și 9 C. proc. civ.
La termenul de dezbateri în fond, Înalta
Curte a luat în
discuție excepția
netimbrării recursului, rămânând în pronunțare
asupra acesteia.
Recurenta-pârâtă
a fost legal citată pentru termenul din 14
decembrie 2010 cu mențiunea de a
depune taxa judiciară de timbru
în valoare de 8.422,7 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar,
obligație căreia nu s-a conformat.
Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia
acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor
judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de
persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau
în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul
termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din
Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu
achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează,
după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost
timbrat anticipat, că recurenta-pârâtă nu s-a conformat obligației de timbrare
potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată 14 decembrie 2010,
respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 8.422,7 lei și 5
lei timbru judiciar, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu
operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligația timbrării, Înalta
Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a
legii și să dispună anularea ca netimbrat a recursului pârâtei SC F.C.T. SA
TIMIȘOARA.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul
declarat de pârâta SC F.C.T. SA TIMIȘOARA împotriva deciziei nr. 126/ A din 10
iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
14 decembrie 2010.