ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 337/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 337/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față :
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Timiș, reclamantele SC M.T. SRL Timișoara și P.F., în
contradictoriu cu pârâta V.M.C., a solicitat obligarea acesteia la plata unei
amenzi civile de 50 lei/zi de întârziere în favoarea statului, până la
îndeplinirea obligației prevăzută în hotărârea judecătoreasă nr. 119/ CC din 20
noiembrie 2007, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Prin sentința nr.
264/PI din 13 mai 2008 Tribunalul Timiș a admis cererea reclamanților și a
obligat pârâta la plata unei amenzi civile de 50 lei/ zi de întârziere în
favoarea statului român, până la îndeplinirea obligației prevăzută în sentința nr.
119/ CC din 20 noiembrie 2007, definitivă și executorie, pronunțată de
Tribunalul Timiș.
Pentru a
hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere sentința nr. 119/CC din 20
noiembrie 2007, prin care Tribunalul Timiș a obligat pârâta, pe calea unei
ordonanțe președințiale, să permită accesul reclamantului persoană fizică în
incinta societății comerciale, însă aceasta nu s-a conformat dispozițiilor
instanței.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel pârâta V.M.C., criticând soluția pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel
Timișoara, secția comercială, prin decizia nr. 16/A/COM din 29 ianuarie 2009 a
admis apelul apel pârâtei V.M.C., a schimbat în tot sentința, în sensul că a
respins cererea reclamanților SC M.T. SRL Timișoara și P.F., reținând, din
probele administrate în dosar, că nu au fost îndeplinite condițiile răspunderii
juridice, respectiv vinovăția pârâtei, astfel că, lipsa acesteia exclude
răspunderea juridică pentru fapta ilicită.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal, reclamantul P.F. a declarat recurs întemeiat pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia,
modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului pârâtei
și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Critica adusă
deciziei atacate, se referă în esență la faptul că în mod greșit a reținut
instanța de apel că, hotărârea Tribunalului Timiș era supusă căii de atac a
apelului, având în vedere dispozițiile art. 580
J
(1) C. proc. civ.,
potrivit cărora, această hotărâre era irevocabilă, astfel că, apelul pârâtei se
apreciază ca inadmisibil.
Recursul este
fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 580 alin. (1) C. proc. civ. „dacă obligația de a face nu
poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi
constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzii civile. Instanța
sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată
cu citarea părților, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la
20 lei la 50 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației
prevăzute în titlul executoriu", iar potrivit alin. (3) al aceluiași
articol „amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă,
dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu sau, după caz,
pentru alte motive temeinice, pe cale de contestație la executare".
În raport de
aceste dispoziții, se constată că sentința nr. 264/ PI din 13 mai 2008
pronunțată de Tribunal Timiș era irevocabilă, nefiind supusă căii de atac a
apelului, singura cale de atac împotriva acesteia era contestația la executare,
aspect care însă nu a fost avut în vedere de către pârâtă V.M.C..
Așa fiind,
pentru considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, în temeiul art.
312 (2) C. proc. civ., înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată
în sensul respingerii apelului pârâtei, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de reclamantul P.F. împotriva deciziei nr. 16/A/COM din 29
ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială.
Casează
decizia atacată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta V.M.C.
împotriva sentinței nr. 264/ PI din 13 mai 2008 a Tribunalului Timiș, ca
inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 2 februarie 2010.