ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2871/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2871/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
din dosar, constată că:
Prin sentința Tribunalului București nr.
6748 din 30 aprilie 2009, cererea de chemare în judecată formulată de
reclamanta SC M.D. SRL, în contradictoriu cu pârâții B.M. și B.D. a fost
respinsă, iar cererea reconvențională formulată de pârâți a fost admisă.
Împotriva menționatei sentințe a
declarat apel apelanta - reclamantă SC M.D. SRL.
La termenul din data de 14 iunie 2010,
apelanta - reclamantă a
solicitat
suspendarea judecății apelului, în temeiul art. 244 alin. (l) pct. l C. proc.
civ.
, până la soluționarea cererii de lămurire a înțelesului, întinderii
și aplicării sentinței primei instanțe, formulată în considerarea art. 281
l
C. proc. civ., arătând că judecata apelului depinde de soluția dată evocatei
cereri, înregistrată în data de 6 mai 2010, la Tribunalul București.
Curtea de Apel București, prin
practicaua încheierii din 14 iunie 2010, a respins cererea de suspendare a
judecății apelului, în temeiul art. 244 alin. (l) pct. l C. proc. civ.,
formulată de apelanta-reclamantă, având în vedere că nu sunt îndeplinite
condițiile legale invocate.
Față de această soluție,
apelanta-reclamantă, în aceeași ședință de
judecată,
a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281
l
alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 281
3
alin. (l) din
precitatul cod, arătând că legiuitorul nu a lămurit prin dispozițiile legale de
mai sus procedura de urmat de către instanțe, întrucât nu rezultă
obligativitatea
suspendării judecății căii
de atac până la soluționarea cererii de lămurire a
dispozitivului de
către instanța de fond.
Curtea de Apel București, prin
practicaua încheierii din 14 iunie 2010, a respins, ca neîntemeiată, cererea de
sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 281
l
alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 281
3
alin. (l) din precitatul
cod, formulată de
apelanta - reclamantă și, pe cale de consecință, a respins și cererea de
suspendare a judecății apelului până la soluționarea excepției
de
neconstituționalitate, în baza art. 29 alin. (l) din Legea nr. 47/1992 și având
în vedere că textele legale invocate nu sunt incidente soluționării fondului
și, de asemenea, în condițiile în care instanța de apel nu a fost sesizată cu
soluționarea unei cereri de lămurire a dispozitivului hotărârii.
Împotriva încheierii Curții de Apel
București din 14 iunie 2010, prin care instanța de apel a respins, ca
neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 281
l
alin. (3) C. proc.
civ. și ale art. 281
3
alin. (l) din precitatul cod, formulată de
apelanta-reclamantă și, pe cale de consecință,
a respins și cererea de suspendare a judecății apelului până la
soluționarea
excepției de neconstituționalitate, a declarat recurs
reclamanta SC M.D. SRL, invocând dispozițiile art. 304
l
C. proc.
civ. și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
Recurenta - reclamantă a arătat, în
esență, că instanța de apel, în mod greșit, a considerat lipsa de legătură dintre
excepția de neconstituționalitate invocată și judecata cauzei, întrucât această
instanță era învestită cu realizarea controlului judiciar al modului de
soluționare a cauzei în primă instanță, acesta incluzând și soluția ce se va da
prin încheiere, în baza art. 281
l
alin. (3) C. proc. civ. Recursul
este nefondat.
Potrivit art. 29 alin. (l) din Legea nr.
47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața
instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei dispoziții
dintr-o lege în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază
a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar, potrivit alin. (6) al art.
29 din menționata lege dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară
prevederilor alin. (l), instanța respinge, printr-o încheiere, motivată,
cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Art. 281
l
alin. (3) C.
proc. civ., prevede că încheierea prin care instanța lămurește înțelesul,
întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii se va atașa acesteia.
Art. 281
3
alin. (l) C.
proc. civ., prevede că încheierea pronunțată în temeiul art. 281
l
din evocatul cod este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură
cu care s-a solicitat lămurirea înțelesului dispozitivului acesteia.
În raport cu precitatele dispoziții
legale se constată că, în mod corect, prin încheierea din data de 14 iunie
2010, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281
l
alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 281
3
alin. (l) din același cod
și, pe cale de consecință, a respins și cererea de suspendare a judecății
apelului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, având în
vedere că textele legale invocate nu sunt incidente soluționării căii de atac.
În adevăr, excepția de
neconstituționalitate invocată de către apelanta - reclamantă în calea
devolutivă de atac nu are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât vizează
lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței instanței de fond
apelate, a cărei soluție este supusă acelorași căi de atac ca și sentința
instanței de fond.
Mai mult, este de subliniat că pe
calea lămuririi înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței instanței de
fond se clarifică, exclusiv, înțelesul și întinderea dispozitivului pentru a
asigura posibilitatea punerii în executare a acestuia, nicidecum, neputând,
astfel, a fi modificat dispozitivul pronunțat de prima instanță, în speța de
față, spre a avea legătură cu judecata pricinii, cum eronat a apreciat
recurenta-reclamantă.
Este de observat, de asemenea, că, pe
de o parte, instanța care soluționează cererea de lămurire a înțelesului și
întinderii dispozitivului nu judecă fondul cauzei, ci, doar clarifică
dispozitivul hotărârii și, pe de altă parte, că încheierea prin care s-a
soluționat menționata cerere este
supusă
acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat
lămurirea.
În consecință, se constată că, în mod
just, instanța de apel a reținut lipsa de legătură dintre excepția de
neconstituționalitate invocată și
judecata
cauzei, întrucât această instanță era, strict, învestită cu realizarea
controlului
judiciar al modului de soluționare a pricinii în primă instanță, acesta
nevizând, deopotrivă, soluția ce se va da de către prima instanță cererii de
lămurire a dispozitivului sentinței pronunțate.
Așa fiind, Înalta
Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă
recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de
recurenta SC M.D. SRL, împotriva încheierii Curții de Apel București din 14
iunie 2010, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2010.