ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1512/2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1512/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 23 mai

2011, reclamanta SC M.D.C. SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu

pârâta C.E.B. (România) SA prin C.E.B. - Sucursala Pitești și chematul în

garanție Biroul Executorului Judecătoresc N.A., obligarea pârâtei la plata

sumei de 149.940 RON, plus dobânda legală, iar în cazul în care aceasta va fi

exonerată de plata sumei amintite, să fie obligat chematul în garanție la plata

sumei în echivalentul solicitat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii

sale, reclamanta arată că SC D.A.M. SRL a fost debitoarea sa cu suma de 149.940

RON și la data de 10 iunie 2008 prin Biroul Executorului Judecătoresc N.A., a

înființat poprire executorie pe conturile acesteia, la pârâta C.E.B. -

Sucursala Pitești.

Arată reclamanta că,

deși la data de 13 iunie 2008, contul debitoarei existent la pârâtă a fost

alimentat cu o sumă mai mare decât cea solicitată prin acțiune, salariații

pârâtei nu au dat curs popririi efectuând plăți către alte societăți, care nu

erau prioritare.

Pârâta a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale

pasive, arătând că nu are calitatea de debitoare în prezenta cauză, întrucât nu

există niciun fel de raport care să justifice cererea în pretenții a

reclamantei și pe cale de consecință, să se dispună respingerea acțiunii în

pretenții formulată de SC M.D.C. SRL.

Prin Sentința civilă

nr. 970 din 20 decembrie 2011 Tribunalul Comercial Argeș a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive a C.E.B. (România) SA și a respins acțiunea

formulată de reclamanta SC M.D.C. SRL Pitești în contradictoriu cu pârâții

C.E.B. România SA București, C.E.B. - Sucursala Pitești și intimatul chemat în

garanție Biroul Executorului Judecătoresc N.A. cu sediul în Pitești.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond, analizând cu precădere excepția invocată, în raport

de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că este

întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B.

(România) SA având în vedere următoarele considerente:

Pentru a fi parte în

proces, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, printre acestea

numărându-se și calitatea procesuală, care presupune existența unei identități

între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat

(calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care

este subiect pasiv al raportului juridic dedus judecății (calitate procesuală

pasivă).

Tribunalul a reținut

că între părți nu există raporturi civile care să justifice cererea în

pretenții a reclamantei, astfel că pârâta C.E.B. (România) SA nu are, în speță,

vreo obligație de plată către aceasta, acțiunea fiind respinsă prin prisma

excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Împotriva acestei

soluții, reclamanta SC M.D.C. SRL Pitești a formulat apel, în termen legal,

invocând critici de nelegalitate sub aspectul admiterii în mod greșit a

excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. (România) SA,

fără să aibă în vedere că acțiunea sa a fost întemeiată pe dispozițiile art.

998 și 1000 alin. (3) C. civ., respectiv răspunderea comitentului pentru fapta

prepusului și că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii comitentului

pentru fapta prepusului.

A precizat că a

înregistrat cererea de poprire formulată în cauză sub nr. 95/2008, iar contul

debitoarei a fost alimentat cu suma de 266.438 RON și că salariata O.I. a

intimatei-pârâte nu a dat curs ordonanței de poprire, virând suma altor

societăți comerciale care nu aveau prioritate, menționând în declarația dată la

urmărirea penală, că datorită volumului mare de lucrări a dat curs ordonanței

de poprire cu întârziere.

O altă critică

invocată de reclamantă se referea la faptul că, instanța de fond nu s-a

pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a Biroului Executorului

Judecătoresc N.A., pentru ca, în măsura în care nu s-ar fi stabilit culpa

băncii, prin salariații săi, ar fi trebuit să răspundă chematul în garanție,

pentru că nu a dus la îndeplinire în mod legal ordonanța de poprire.

Prin Decizia nr. 33/A-C

din 23 mai 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, a admis apelul formulat de reclamanta SC M.D.C. SRL

Pitești, împotriva Sentinței civile nr. 1970 din 20 decembrie 2011, pronunțată

de Tribunalul Comercial Argeș în Dosarul nr. 908/1259/2011, pe care a casat-o

și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Pentru a pronunța

această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:

Astfel, așa cum a

susținut și apelanta, instanța de fond nu a avut în vedere temeiul de drept

invocat prin cererea de chemare în judecată, admițând în mod greșit excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. (România) SA.

Reclamanta a reliefat

prin acțiunea introductivă înregistrarea prejudiciului, datorită salariatei

intimatei, care din neglijență nu a poprit și nu i-a achitat suma pe care

debitoarea i-o datora, efectuând plăți către alte societăți comerciale.

Instanța trebuia să

analizeze cauza pe fond, sub aspectul îndeplinirii condițiilor răspunderii

comitentului pentru fapta prepusului, însă a stabilit că între părți nu există

raporturi juridice care să justifice cererea în pretenții, și că pârâta nu are

niciun fel de obligație față de reclamantă, deși aceasta a îndeplinit calitatea

de terț poprit, calitate pe care a ignorat-o, generându-se imposibilitatea

recuperării datoriei de la debitoare, astfel că banca are calitate procesuală

pasivă, cauza fiind soluționată în mod greșit pe cale de excepție.

Instanța a reținut ca

fondată și critica privitoare la nepronunțarea instanței asupra cererii de

chemare în garanție a Biroului Executorului Judecătoresc N.A., care deși era

subsidiară acțiunii principale, aceasta a fost ignorată total.

Potrivit art. 297

alin. (1) C. proc. civ., "în cazul în care prima instanță a soluționat

procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va anula hotărârea

atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei

instanțe".

Constatând că în

speță sunt îndeplinite aceste dispoziții legale, în temeiul art. 297 alin.

(1)C. proc. civ., a admis apelul, a casat decizia și a trimis spre rejudecare

cauza la aceeași instanță de fond, care urmează să analizeze fondul cauzei și

cererea de chemare în garanție.

Împotriva Deciziei

nr. 33/A-C din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a

civilă de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta C.E.B.

România SA București, întemeiat pe art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ.,

criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului,

în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași

instanțe, iar în subsidiar, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului

intimatei și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.

În criticile formulate,

recurenta-pârâtă a susținut în esență următoarele:

- Invocând motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că

decizia instanței de apel a fost dată cu încălcarea formelor de procedură, sub

sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

În acest sens

recurenta a arătat că analizând criticile din apel formulate de reclamantă, în

ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.E.B. România

SA, instanța de apel nu s-a rezumat doar la argumentarea soluției de respingere

a excepției, dar a făcut și o analiză de fond a criticilor ce trebuie

îndeplinite în vederea antrenării răspunderii civile delictuale, antamând

fondul cauzei concluzionând că C.E.B. România SA București are calitatea de

terț poprit, încălcându-i astfel dreptul la apărare, al rolului activ și al

contradictorialității.

Soluționând apelul,

instanța a constatat întemeiată critica reclamantei, în sensul că banca are

calitate procesuală pasivă, sens în care se impune soluționarea pe fond a

cauzei, în vederea stabilirii în ce măsură poate angaja răspunderea

patrimonială a băncii, în condițiile în care instanța de apel prin soluția

pronunțată în soluționarea excepției a dezlegat această problemă de drept.

- Motivarea hotărârii

instanței de apel este contradictorie sub aspectul cauzelor care au determinat

admiterea căii de atac, fără să arate motivele de fapt și de drept care au

format convingerea instanței, cu privire la excepția lipsei calității sale

procesuale pasive, cât și a constatării îndeplinirii calității de terț poprit,

astfel că decizia din apel a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor art. 261

alin. (1) C. proc. civ., motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc.

civ.

- Invocând motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a mai susținut că,

Curtea de Apel Pitești a pronunțat Decizia nr. 33/A-C din 23 mai 2012 cu

aplicarea greșită a legii în ceea ce privește excepția lipsei calității

procesuale pasive a C.E.B., cu referire la art. 460 C. proc. civ. și art. 998,

art. 1003 alin. (3) C. civ. reținând în mod greșit calitatea sa de terț poprit,

în contextul în care printr-o hotărâre judecătorească anterioară, Sentința

civilă nr. 3177/2011 a Judecătoriei Pitești, s-a reținut cu putere de lucru

judecat că instituția sa nu datora sume de bani debitoarei D.A.M., și

neîndeplinirea condițiilor răspunderii în vederea acoperirii presupusului

prejudiciu încercat de intimată.

Tribunalul Argeș în

mod corect a analizat și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

băncii în prezentul demers judiciar, întrucât nu există niciun fel de

identitate între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este

obligat în raportul juridic dedus judecății, sub aspectul răspunderii civile

delictuale.

Recurenta a susținut

că față de caracterul special al răspunderii civile delictuale a terțului

poprit reglementat de art. 460 C. proc. civ., orice altă acțiune în speță nu

este permisă în contra pretinsului terț poprit, acesta fiind lipsit de calitate

procesuală pasivă, astfel că intimata nu își poate acoperi presupusul

prejudiciu prin formularea unei acțiuni întemeiate pe art. 998, art. 1000 alin.

(3) C. civ.

Intimata reclamantă

SC M.D.C. SRL Pitești prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, avându-se în vedere motivele expuse în scris.

Analizând Decizia nr.

33/A-C din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a

civilă de contencios administrativ și fiscal, în raport de criticile formulate

și temeiurile de drept arătate, ținând cont de limitele controlului de

legalitate, Înalta Curte a constatat că recursul pârâtei C.E.B. România SA

București este fondat avându-se în vedere următoarele considerente:

Conform art. 304 pct.

9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere atunci

când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu

încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Prin apelul formulat

de reclamantă, instanța de apel a fost învestită cu examinarea soluționării

excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. România SA

București, dar și a criticilor referitoare la aplicabilitatea în cauză a

dispozițiilor art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ. privind obligarea pârâtei

la plata sumei de 149.940 RON, cu dobânda legală, iar în cazul în care aceasta

va fi exonerată de plata sumei amintite, să fie obligat chematul în garanție

Biroul Executorului Judecătoresc N.A. la plata sumei în echivalentul solicitat.

Motivele care ar

putea determina trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond sunt

prevăzute de art. 297 C. proc. civ.

Calea procesuală

ordinară de atac apelul reprezintă mijlocul prin care se solicită reformarea

hotărârii instanței inferioare, prin rejudecarea pricinii, repunându-se în discuție

problemele de fapt și de drept dezbătute în fața primei instanțe.

Conform art. 296 C.

proc. civ., instanța de apel poate păstra sau schimba în tot sau în parte

hotărârea atacată, iar art. 297 alin. (2) din același cod precizează că dacă

instanța de apel constată propria sa competență, precum și atunci când există

vreun motiv de nulitate, la prima instanță care a judecat în fond, anulând în

tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul

spre rejudecare.

Astfel, potrivit art.

297 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., în cazul în care prima instanță a

soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va

anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată,

primei instanțe.

În acest context,

analizând doar primul motiv de apel, în mod corect Curtea de Apel Pitești a

reținut că pârâta C.E.B. România SA are calitate procesuală pasivă, cauza fiind

soluționată greșit de instanța de fond pe cale de excepție, în raport de

acțiunea introductivă a reclamantei, de înregistrarea prejudiciului și temeiul

de drept invocat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

Este de observat că

ipoteza enunțată nu se regăsește în speță, întrucât instanța de apel a anulat,

în baza precitatului text legal, sentința instanței de fond și, fără să

identifice în mod corect alte motive de nulitate ale acestei hotărâri, a trimis

cauza primei instanțe, nesocotind dispozițiile art. 297 alin. (2) teza ultimă

C. proc. civ.

Procedând în acest

mod, prin decizia recurată au fost aplicate greșit prevederile art. 297 alin.

(1) C. proc. civ., deoarece față de cele reținute de instanța de apel se

impunea analizarea apelului în funcție de toate criticile formulate.

Apelul în virtutea

efectului său devolutiv, este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii în

fond, a problemelor de fapt și de drept invocate de părți, urmând a fi repuse

în discuția acestora și analizate de instanța de apel care va statua în fapt și

în drept, în limitele prevăzute de art. 292 C. proc. civ.

Avându-se în vedere

că în mod corect a stabilit Curtea de Apel Pitești că pârâta C.E.B. România SA

București are calitate procesuală pasivă în cauză și că aspectele legate de

fondul pricinii nu pot fi lămurite în recurs, întrucât potrivit art. 314 C. proc.

civ., Înalta Curte hotărăște asupra fondului în scopul aplicării corecte a

legii, la împrejurări de fapt care au fost deja stabilite, ceea ce în cauză

prin soluția pronunțată acestea nu au fost stabilite, Curtea, conform

dispozițiilor art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., constată că soluția ce

se impune este aceea de admitere a recursului, de casare în parte a deciziei și

trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea procesului cu evocarea

fondului.

Instanța urmează să

analizeze cauza pe fond, dacă între părți există raporturi juridice care să

justifice cererea în pretenții sub aspectul îndeplinirii condițiilor generale

ale răspunderii civile delictuale, cât și cele speciale ale răspunderii

comitentului pentru fapta prepusului în raport de dispozițiile art. 1000 alin.

(3) C. civ., precum și cererea de chemare în garanție.

Cu ocazia judecării

apelului, instanța urmează a răspunde criticilor formulate cu privire la

situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea

pretențiilor și apărărilor lor, conform art. 315 alin. (3) C. proc. civ., și să

ceară părților să administreze toate probele pe care le consideră necesare și

utile justei soluționări a cauzei, potrivit art. 129 alin. (3) și (4) C. proc.

civ.

În consecință, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., văzând și dispozițiile art.

330

7

alin. (4) din același act normativ astfel cum a fost introdus

prin art. 1 pct. 33 din Legea nr. 202/2010 conform căruia dezlegarea dată

problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, urmează să

admită recursul declarat de pârâta C.E.B. România SA București, să caseze

decizia în parte și să trimită cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea

procesului cu evocarea fondului.

Față de această

situație nu se mai justifică analiza celorlalte critici formulate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta C.E.B. România SA București împotriva Deciziei nr. 33/A-C

din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de

contencios administrativ și fiscal, pe care o casează în parte și trimite cauza

aceleiași instanțe pentru soluționarea procesului cu evocarea fondului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi, 9 aprilie 2013.

Procesat

de GGC - AZ