ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1512/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 mai 2011, reclamanta SC M.D.C. SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C.E.B. (România) SA prin C.E.B. - Sucursala Pitești și chematul în garanție Biroul Executorului Judecătoresc N.A., obligarea pârâtei la plata sumei de 149.940 RON, plus dobânda legală, iar în cazul în care aceasta va fi exonerată de plata sumei amintite, să fie obligat chematul în garanție la plata sumei în echivalentul solicitat, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii sale, reclamanta arată că SC D.A.M. SRL a fost debitoarea sa cu suma de 149.940 RON și la data de 10 iunie 2008 prin Biroul Executorului Judecătoresc N.A., a înființat poprire executorie pe conturile acesteia, la pârâta C.E.B.

- Sucursala Pitești. Arată reclamanta că, deși la data de 13 iunie 2008, contul debitoarei existent la pârâtă a fost alimentat cu o sumă mai mare decât cea solicitată prin acțiune, salariații pârâtei nu au dat curs popririi efectuând plăți către alte societăți, care nu erau prioritare. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de debitoare în prezenta cauză, întrucât nu există niciun fel de raport care să justifice cererea în pretenții a reclamantei și pe cale de consecință, să se dispună respingerea acțiunii în pretenții formulată de SC M.D.C. SRL. Prin Sentința civilă nr. 970 din 20 decembrie 2011 Tribunalul Comercial Argeș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C.E.B.

(România) SA și a respins acțiunea formulată de reclamanta SC M.D.C. SRL Pitești în contradictoriu cu pârâții C.E.B. România SA București, C.E.B. - Sucursala Pitești și intimatul chemat în garanție Biroul Executorului Judecătoresc N.A. cu sediul în Pitești. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, analizând cu precădere excepția invocată, în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. (România) SA având în vedere următoarele considerente: Pentru a fi parte în proces, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, printre acestea numărându-se și calitatea procesuală, care presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv al raportului juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

Tribunalul a reținut că între părți nu există raporturi civile care să justifice cererea în pretenții a reclamantei, astfel că pârâta C.E.B. (România) SA nu are, în speță, vreo obligație de plată către aceasta, acțiunea fiind respinsă prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei. Împotriva acestei soluții, reclamanta SC M.D.C. SRL Pitești a formulat apel, în termen legal, invocând critici de nelegalitate sub aspectul admiterii în mod greșit a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. (România) SA, fără să aibă în vedere că acțiunea sa a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 și 1000 alin. (3) C. civ., respectiv răspunderea comitentului pentru fapta prepusului și că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului.

A precizat că a înregistrat cererea de poprire formulată în cauză sub nr. 95/2008, iar contul debitoarei a fost alimentat cu suma de 266.438 RON și că salariata O.I. a intimatei-pârâte nu a dat curs ordonanței de poprire, virând suma altor societăți comerciale care nu aveau prioritate, menționând în declarația dată la urmărirea penală, că datorită volumului mare de lucrări a dat curs ordonanței de poprire cu întârziere. O altă critică invocată de reclamantă se referea la faptul că, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de chemare în garanție a Biroului Executorului Judecătoresc N.A., pentru ca, în măsura în care nu s-ar fi stabilit culpa băncii, prin salariații săi, ar fi trebuit să răspundă chematul în garanție, pentru că nu a dus la îndeplinire în mod legal ordonanța de poprire.

Prin Decizia nr. 33/A-C din 23 mai 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul formulat de reclamanta SC M.D.C. SRL Pitești, împotriva Sentinței civile nr. 1970 din 20 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în Dosarul nr. 908/1259/2011, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele: Astfel, așa cum a susținut și apelanta, instanța de fond nu a avut în vedere temeiul de drept invocat prin cererea de chemare în judecată, admițând în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. (România) SA.

Reclamanta a reliefat prin acțiunea introductivă înregistrarea prejudiciului, datorită salariatei intimatei, care din neglijență nu a poprit și nu i-a achitat suma pe care debitoarea i-o datora, efectuând plăți către alte societăți comerciale. Instanța trebuia să analizeze cauza pe fond, sub aspectul îndeplinirii condițiilor răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, însă a stabilit că între părți nu există raporturi juridice care să justifice cererea în pretenții, și că pârâta nu are niciun fel de obligație față de reclamantă, deși aceasta a îndeplinit calitatea de terț poprit, calitate pe care a ignorat-o, generându-se imposibilitatea recuperării datoriei de la debitoare, astfel că banca are calitate procesuală pasivă, cauza fiind soluționată în mod greșit pe cale de excepție.

Instanța a reținut ca fondată și critica privitoare la nepronunțarea instanței asupra cererii de chemare în garanție a Biroului Executorului Judecătoresc N.A., care deși era subsidiară acțiunii principale, aceasta a fost ignorată total. Potrivit art. 297 alin. (1) C. proc. civ., "în cazul în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanțe". Constatând că în speță sunt îndeplinite aceste dispoziții legale, în temeiul art. 297 alin. (1)C. proc. civ., a admis apelul, a casat decizia și a trimis spre rejudecare cauza la aceeași instanță de fond, care urmează să analizeze fondul cauzei și cererea de chemare în garanție.

Împotriva Deciziei nr. 33/A-C din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta C.E.B. România SA București, întemeiat pe art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului intimatei și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond. În criticile formulate, recurenta-pârâtă a susținut în esență următoarele: - Invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că decizia instanței de apel a fost dată cu încălcarea formelor de procedură, sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc.

civ. În acest sens recurenta a arătat că analizând criticile din apel formulate de reclamantă, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.E.B. România SA, instanța de apel nu s-a rezumat doar la argumentarea soluției de respingere a excepției, dar a făcut și o analiză de fond a criticilor ce trebuie îndeplinite în vederea antrenării răspunderii civile delictuale, antamând fondul cauzei concluzionând că C.E.B. România SA București are calitatea de terț poprit, încălcându-i astfel dreptul la apărare, al rolului activ și al contradictorialității. Soluționând apelul, instanța a constatat întemeiată critica reclamantei, în sensul că banca are calitate procesuală pasivă, sens în care se impune soluționarea pe fond a cauzei, în vederea stabilirii în ce măsură poate angaja răspunderea patrimonială a băncii, în condițiile în care instanța de apel prin soluția pronunțată în soluționarea excepției a dezlegat această problemă de drept.

- Motivarea hotărârii instanței de apel este contradictorie sub aspectul cauzelor care au determinat admiterea căii de atac, fără să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cât și a constatării îndeplinirii calității de terț poprit, astfel că decizia din apel a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) C. proc. civ., motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. - Invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a mai susținut că, Curtea de Apel Pitești a pronunțat Decizia nr. 33/A-C din 23 mai 2012 cu aplicarea greșită a legii în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.E.B., cu referire la art. 460 C. proc.

civ. și art. 998, art. 1003 alin. (3) C. civ. reținând în mod greșit calitatea sa de terț poprit, în contextul în care printr-o hotărâre judecătorească anterioară, Sentința civilă nr. 3177/2011 a Judecătoriei Pitești, s-a reținut cu putere de lucru judecat că instituția sa nu datora sume de bani debitoarei D.A.M., și neîndeplinirea condițiilor răspunderii în vederea acoperirii presupusului prejudiciu încercat de intimată. Tribunalul Argeș în mod corect a analizat și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a băncii în prezentul demers judiciar, întrucât nu există niciun fel de identitate între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, sub aspectul răspunderii civile delictuale.

Recurenta a susținut că față de caracterul special al răspunderii civile delictuale a terțului poprit reglementat de art. 460 C. proc. civ., orice altă acțiune în speță nu este permisă în contra pretinsului terț poprit, acesta fiind lipsit de calitate procesuală pasivă, astfel că intimata nu își poate acoperi presupusul prejudiciu prin formularea unei acțiuni întemeiate pe art. 998, art. 1000 alin. (3) C. civ. Intimata reclamantă SC M.D.C. SRL Pitești prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, avându-se în vedere motivele expuse în scris. Analizând Decizia nr. 33/A-C din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, în raport de criticile formulate și temeiurile de drept arătate, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte a constatat că recursul pârâtei C.E.B.

România SA București este fondat avându-se în vedere următoarele considerente: Conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Prin apelul formulat de reclamantă, instanța de apel a fost învestită cu examinarea soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.B. România SA București, dar și a criticilor referitoare la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ. privind obligarea pârâtei la plata sumei de 149.940 RON, cu dobânda legală, iar în cazul în care aceasta va fi exonerată de plata sumei amintite, să fie obligat chematul în garanție Biroul Executorului Judecătoresc N.A.

la plata sumei în echivalentul solicitat. Motivele care ar putea determina trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond sunt prevăzute de art. 297 C. proc. civ. Calea procesuală ordinară de atac apelul reprezintă mijlocul prin care se solicită reformarea hotărârii instanței inferioare, prin rejudecarea pricinii, repunându-se în discuție problemele de fapt și de drept dezbătute în fața primei instanțe. Conform art. 296 C. proc. civ., instanța de apel poate păstra sau schimba în tot sau în parte hotărârea atacată, iar art. 297 alin. (2) din același cod precizează că dacă instanța de apel constată propria sa competență, precum și atunci când există vreun motiv de nulitate, la prima instanță care a judecat în fond, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre rejudecare.

Astfel, potrivit art. 297 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., în cazul în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanțe. În acest context, analizând doar primul motiv de apel, în mod corect Curtea de Apel Pitești a reținut că pârâta C.E.B. România SA are calitate procesuală pasivă, cauza fiind soluționată greșit de instanța de fond pe cale de excepție, în raport de acțiunea introductivă a reclamantei, de înregistrarea prejudiciului și temeiul de drept invocat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

Este de observat că ipoteza enunțată nu se regăsește în speță, întrucât instanța de apel a anulat, în baza precitatului text legal, sentința instanței de fond și, fără să identifice în mod corect alte motive de nulitate ale acestei hotărâri, a trimis cauza primei instanțe, nesocotind dispozițiile art. 297 alin. (2) teza ultimă C. proc. civ. Procedând în acest mod, prin decizia recurată au fost aplicate greșit prevederile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., deoarece față de cele reținute de instanța de apel se impunea analizarea apelului în funcție de toate criticile formulate. Apelul în virtutea efectului său devolutiv, este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii în fond, a problemelor de fapt și de drept invocate de părți, urmând a fi repuse în discuția acestora și analizate de instanța de apel care va statua în fapt și în drept, în limitele prevăzute de art. 292 C. proc.

civ. Avându-se în vedere că în mod corect a stabilit Curtea de Apel Pitești că pârâta C.E.B. România SA București are calitate procesuală pasivă în cauză și că aspectele legate de fondul pricinii nu pot fi lămurite în recurs, întrucât potrivit art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăște asupra fondului în scopul aplicării corecte a legii, la împrejurări de fapt care au fost deja stabilite, ceea ce în cauză prin soluția pronunțată acestea nu au fost stabilite, Curtea, conform dispozițiilor art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., constată că soluția ce se impune este aceea de admitere a recursului, de casare în parte a deciziei și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea procesului cu evocarea fondului.

Instanța urmează să analizeze cauza pe fond, dacă între părți există raporturi juridice care să justifice cererea în pretenții sub aspectul îndeplinirii condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale, cât și cele speciale ale răspunderii comitentului pentru fapta prepusului în raport de dispozițiile art. 1000 alin. (3) C. civ., precum și cererea de chemare în garanție. Cu ocazia judecării apelului, instanța urmează a răspunde criticilor formulate cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, conform art. 315 alin. (3) C. proc. civ., și să ceară părților să administreze toate probele pe care le consideră necesare și utile justei soluționări a cauzei, potrivit art. 129 alin. (3) și (4) C. proc.

civ. În consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., văzând și dispozițiile art. 330 7 alin. (4) din același act normativ astfel cum a fost introdus prin art. 1 pct. 33 din Legea nr. 202/2010 conform căruia dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, urmează să admită recursul declarat de pârâta C.E.B. România SA București, să caseze decizia în parte și să trimită cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea procesului cu evocarea fondului. Față de această situație nu se mai justifică analiza celorlalte critici formulate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta C.E.B. România SA București împotriva Deciziei nr. 33/A-C din 23 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează în parte și trimite cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea procesului cu evocarea fondului. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 9 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ