ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2580/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2580/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului
de față;
La data de 09
septembrie 2011, reclamanta Asociația F. Rucăr a chemat în judecată pârâta C. Rucăr
Societate Cooperativă, pentru a se constata nulitatea absolută a fuziunii Cooperativei
de Consum Rucăr cu Societatea Cooperativă F. Rucăr și a actului constitutiv intitulat
„Statut al Cooperativei de Consum - C. Rucăr, Rucăr, județul Argeș”, cu plata cheltuielilor
de judecată, cererea fiind înregistrată sub nr. 1508/1259/2011 pe rolul Tribunalului
Specializat Argeș.
La data de 03
noiembrie 2011, pârâta C. Rucăr Societate Cooperativă a formulat întâmpinare prin
care a solicitat respingerea acțiunii, ridicând excepțiile lipsei calității procesuale
active și a lipsei de interes în promovarea acțiunii de către reclamantă, având
în vedere că aceasta este un terț față de actele juridice a căror nulitate absolută
o solicită.
La data de 21
noiembrie 2011, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei, solicitând
respingerea, ca neîntemeiate, atât a celor două excepții, cât și a apărărilor de
fond.
La termenul de
judecată din data de 24 ianuarie 2012 au fost puse în discuția părților excepțiile
ridice prin întâmpinare de către pârâtă și prin încheierea din data de 30
ianuarie 2012, excepțiile fiind respinse, ca nefondate.
Prin sentința
nr. 390 din 06 martie 2012, Tribunalul Specializat Argeș a admis acțiunea formulată
de reclamantă; a constatat nulă absolut fuziunea dintre Cooperativa de Consum
Rucăr și Societatea Cooperativă F. Rucăr; a constatat nul actul constitutiv intitulat
„Statutul Cooperativei de Consum C. Rucăr”, aprobat la 05 ianuarie 2001 și a fost
obligată pârâta să plătească reclamantei cheltuielijde judecată în sumă de 10 RON.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel pârâta C. Rucăr Societate Cooperativă solicitând admiterea
apelului, schimbarea sentinței, admiterea excepției lipsei calității procesuale
active și a lipsei interesului și respingerea acțiunii.
În motivare se
arată că instanța a nesocotit dispozițiile legale realizând o apreciere greșită
a situației de fapt, respingând excepțiile invocate prin întâmpinare, prin încheierea
din 31 ianuarie 2012.
Prin decizia
nr. 53/A-C din 12 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a
ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul formulat de
pârâta C. Rucăr Societate Cooperativă, împotriva sentinței nr. 390 din 06
martie 2012, pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în Dosarul nr. 1508/1259/2011*,
intimată fiind reclamanta Asociația F. Rucăr.
A schimbat sentința
în tot, în sensul că a respins cererea.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin încheierea
din 31 ianuarie 2012, prima instanță a respins excepțiile lipsei calității procesuale
active și a interesului în promovarea cererii de chemare în judecată, justificat
de faptul că scopul noii asociații este acela de a dobândi pădurea ce a aparținut
fostei Societăți Cooperative F. Rucăr.
În raport de motivele
de apel și de atacarea încheierii menționate, alături de sentință, a fost analizată,
în prealabil, soluția dată acestor excepții.
Astfel, prin sentința
civilă nr. 1586 din 11 aprilie 2000, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosarul
nr. 1387/2000, irevocabilă prin neapelare, cererea formulată de membrii Comitetului
ad-hoc al Obștii Moșnenilor Muntelui C. și G.M., de acordare a personalității juridice
a fost admisă, fiind acordată personalitate juridică acestei obști, dispunându-se
înregistrarea sa în registrul special al Judecătoriei Câmpulung.
Prin sentința
civilă nr. 284 din 30 ianuarie 2001, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosarul
nr. 1749/2001, de asemenea, irevocabilă, a fost admisă cererea formulată de Cooperativa
de Consum Rucăr, dispunându-se reînființarea acesteia, prin fuziunea cu Cooperativa
F. Rucăr, conferindu-se personalitate juridică Cooperative de Consum Rucăr.
S-a dispus, totodată,
înregistrarea persoanei juridice la Registrul Comerțului.
Prin sentința
civilă nr. 1438 din 04 aprilie 2001, pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosarul
nr. 65/2001, irevocabilă, a fost admisă plângerea formulată de A.M., B.N., P.V.,
I.S., N.P. și Ș.P. împotriva hotărârii C.J.F.F. Argeș nr. 133 din 31 octombrie 2000,
a fost modificată hotărârea menționată, în sensul că s-a dispus reconstituirea dreptului
de proprietate a Cooperativei F. Rucăr pentru 218,65 ha pădure-vegetație forestieră
situată în Muntele C. și G.M.
Pe cale de consecință,
s-a întocmit procesul-verbal de punere în posesie din 23 august 2002, pentru Obștea
C., reprezentată prin A.M., pentru o suprafață de 419 ha, din care, potrivit mențiunilor
procesului-verbal, face parte și suprafața la care se referă sentința irevocabilă
nr. 1438 din 04 aprilie 2001.
Reconstituirea
dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere deținute de Cooperativa
F. s-a realizat în temeiul Legii nr. 1/2000, instanța reținând, prin hotărârea irevocabilă
sus-menționată, că acțiunea aparține membrilor Cooperativei F., parte integrantă
din Obștea C., potrivit sentinței nr. 32 din 08 februarie 1946, pronunțată de Tribunalul
Vâlcea.
A reținut instanța,
în considerente, că această Cooperativă F. nu a încetat să existe vreodată ca persoană
juridică, iar faptul că Obștea C. a fost reorganizată potrivit Legii nr. 1/2000,
nu este de natură a înlătura calitatea procesuală, iar încetarea, ca persoană juridică
a Cooperativei F., reflectând mai degrabă o încălcare a vechiului statut de funcționare
a Obștii C.
A reținut instanța
că și Cooperativa F. s-a reorganizat, potrivit sentinței nr. 284/2001, ceea ce-i
conferă calitatea de persoană îndreptățită, terenul deținut anterior naționalizării
fiind menționat în extrasul emis de arhivele statului din 14 decembrie 2000.
O parte dintre
reclamanții din cererea respectivă sunt, totodată, membri fondatori în Cooperativa
de Consum C. Rucăr, astfel că din fosta formă asociativă unii membrii au participat
la noua asociație cooperativă.
Deși tabelul cuprinzând
membrii moștenitori ai foștilor proprietari, depus la dosarul în care a fost autorizată
fuziunea, a fost contestat de către reclamantă, nu s-a făcut dovada susținerilor
din cerere, respectiv că aceștia sunt pretinși moștenitori ai membrilor acționari
ai Societății Cooperative F., mai mult, primii membri menționați în tabelul de la
dosar formulând cerere de reconstituire pentru bunurile deținute de Cooperativa
F.
Prin urmare, la
momentul 09 aprilie 2001, deși s-a pus în discuție lipsa capacității procesuale
active a reclamanților, potrivit întâmpinării formulate de Prefectura Județului
Argeș - C.J.F.F. în Dosarul nr. 65/2001, această excepție a fost soluționată irevocabil,
prin sentința nr. 1438/2001, în privința cererii de reconstituire a dreptului de
proprietate al Cooperativei F. Rucăr.
Reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenului forestier în discuție a avut ca temei
art. 26 și urm. din Legea nr. 1/2000, care prevede reconstituirea la cererea foștilor
membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră,
ceea ce s-a și întâmplat prin sentința nr. 1438 din 04 aprilie 2001.
Art. 27 și
art. 28 din Legea nr. 1/2000 arată că exploatarea terenurilor forestiere reconstituite
potrivit legii, se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise
de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940, iar pentru organizarea
exploatării terenurilor forestiere și a determinării responsabilităților cu privire
la exploatarea lor, persoanele îndreptățite se vor constitui în formele asociative
inițiale de composesorat, păduri grănicerești, devălmășie de moșneni, obști nedivizate
de răzeși, etc.
Ca atare, reconstituirea
se face la cererea foștilor membri ai formei asociative și numai în vederea exploatării
terenurilor forestiere reconstituite potrivit legii se constituie fostele forme
asociative după procedura prevăzută de text.
În acest context,
s-a constatat că dintre foștii membri ai Cooperativei F. o parte a obținut reconstituirea
dreptului de proprietate prin admiterea plângerii formulate împotriva hotarârii
C.J.F.F. nr. 133/2000, instanța dispunând reconstituirea asupra fostului teren aparținând
Cooperativei F. din Rucăr de 218,65 ha în punctele „C.” și „G.M.”.
Față de prevederile
legii, cererea de reconstituire trebuia formulată în termenul prevăzut de Legea
nr. 1/2000, la expirarea căruia reclamanta din prezenta cauză, Asociația F.
Rucăr nu exista ca persoană juridică, fiind constituită ca societate cooperativă
abia la 19 mai 2011, fiind înregistrată în 03 iunie 2011 în Registrul asociațiilor
și fundațiilor aflat la Grefa Judecătoriei Pitești.
Ca atare, la momentul
sesizării instanței cu cererea de nulitate absolută a actului de fuziune, reclamanta
nu mai justifică un interes în formularea cererii, de vreme ce reconstituirea s-a
făcut exclusiv la cererea foștilor membri ai formelor asociative, care și-au pierdut
personalitatea juridică după anul 1949, nefăcându-se dovada că dintre membrii Asociației
F. Rucăr, menționați în actul constitutiv, toți sau o parte dintre aceștia au formulat
cerere de reconstituire, în termenul prevăzut de legea specială.
De altfel, în
fața instanței de apel, s-a arătat de către reprezentanții Asociației F. Rucăr,
prezenți în sală, că și alți membri ai fostei asocieri au cerut reconstituirea,
însă cererile acestora au fost respinse, fără ca soluția să fi fost atacată, în
fața instanței judecătorești.
Prin urmare, deși
ca terț față de actul de fuziune, invocând o cauză de nulitate absolută, reclamanta
ar justifica cerința calității procesuale active, în prezent, nu s-a identificat
de către instanța de apel, față de momentul formulării cererii de chemare în judecată
și de dobândirea capacității civile de folosință, interesul practic urmărit prin
formularea acțiunii.
În acest context,
argumentele aduse de reclamantă referitor la cauzele de nulitate ale fuziunii, determinate
de inexistența personalității juridice a Societății Cooperative F. Rucăr, care a
încetat la naționalizare, respectiv de lipsa convocării membrilor fostei cooperative,
de absența adunării generale comune a celor două cooperative și de lipsa înregistrării
la Oficiul Registrului Comerțului nu au mai fost analizate.
Împotriva acestei
decizii a formulat recurs reclamanta Asociația F. Rucăr Pitești, aducându-i următoarele
critici:
Hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinzând motive contradictorii ori străine
de natura pricinii.
Astfel, instanța
de apel, deși a recunoscut că reclamanta justifică cerința calității procesuale
active nu a analizat legalitatea și temeinicia primei instanțe.
Constatând că
la data formulării acțiunii reclamantei nu mai exista interesul promovării acesteia,
întrucât se reconstituise dreptul de proprietate pentru suprafața de 218 ha teren
cu vegetație forestieră Societății Cooperative F. Rucăr Pitești, prin sentința civilă
nr. 1438 din 04 aprilie 2001 a Judecătoriei Câmpulung, instanța de apel a greșit,
deoarece la data când a avut loc fuziunea care se contestă - 05 ianuarie 2001, reconstituirea
nu se realizase, sentința respectivă fiind pronunțată la data de 04 aprilie 2001.
S-a apreciat de
către recurentă că aceste considerente sunt străine de natura pricinii, deoarece
cererea formulată de către unii dintre moștenitorii foștilor membri ai Societății
Cooperative F. Rucăr, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurii
ce a aparținut acestei forme asociative, nu avea ca efect, prin ea însăși, redobândirea
capacității de folosință și reînființarea acestei forme asociative, doar că această
redobândire a capacității de folosință era impusă de dispozițiile art. 27 și 28
din Legea nr. 1/2000, ca o condiție pentru retrocedarea terenurilor.
Hotărârea atacată
este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a
legii, cu referire la dispozițiile art. 26 - 28 din Legea nr. 1/2000.
Potrivit acestor
texte de lege, reconstituirea și retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră
ce au aparținut formelor asociative arătate în textele de lege, nu se putea realiza
decât după parcurgerea fazei prealabile de redobândire a calității de persoană juridică.
Recurenta-reclamantă
a susținut că prin sentința nr. 1438/2001 a Judecătoriei Câmpulung, s-a reconstituit
dreptul de proprietate unei forme asociative care nu exista, în realitate, pentru
că nu se parcursese etapa prealabilă, a redobândirii personalității juridice.
S-a mai susținut
că sentința nr. 284 din 30 ianuarie 2011 a Judecătoriei Câmpulung, prin care a fost
aprobată pretinsa fuziune și s-a încuviințat acordarea personalității juridice a
noii Cooperative de Consum C. Rucăr, nu trebuie luată în seamă, deoarece, deși s-a
dispus înregistrarea în Registrul Comerțului, aceasta nu a fost niciodată înregistrată
în acest registru, singurele înregistrări referindu-se la reorganizarea acestei
cooperative în societate cooperativă, după apariția Legii nr. 1/2005.
Analizând decizia
recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte a constatat că recursul
este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima critică
nu poate fi reținută.
Astfel, instanța
de apel a arătat că reclamanta are calitate procesuală activă deoarece a invocat
un motiv de nulitate absolută, care poate fi invocat și de către un terț față de
contractul de fuziune, însă a arătat că reclamanta nu are un interes practic în
invocarea acestei nulități absolute, câtă vreme ea, ca persoană juridică, a fost
înființată abia în anul 2011 și, prin urmare, ea nu ar putea pretinde că este persoana
juridică căreia trebuia să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața
de 218 ha teren cu vegetație forestieră în anul 2001, mai ales că există hotărâri
judecătorești irevocabile prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate
pentru acest teren către alte persoane juridice ce existau la data respectivă.
Afirmația recurentei-reclamante
că la data la care a avut loc fuziunea, 05 ianuarie 2001, reconstituirea nu se realizase,
deoarece sentința nr. 1438 a Judecătoriei Câmpulung a fost pronunțată dala data
04 aprilie 2001 și că, la această dată Cooperativa F. Rucăr nu avea personalitate
juridică nu poate fi reținută, deoarece, așa după cum a reținut și instanța de apel,
pe de o parte, prin sentința civilă nr. 1586 din 11 aprilie 2000 a Judecătoriei
Câmpulung a fost acordată personalitate juridică Obștii Moșnenilor Muntelui C. și
G.M., iar, pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 284 din 30 ianuarie 2001,
aceeași instanță a dispus reînființarea Cooperativei de Consum Rucăr prin fuziune
cu Cooperativa F. Rucăr, acordându-se personalitate juridică Cooperative de
Consum Rucăr.
Ca atare, considerentele
deciziei recurate nu sunt contradictorii și nici străine de natura pricinii, instanța
de apel arătând doar că, în mod greșit, prima instanță a trecut la analizarea, pe
fond, a pricinii, neținând seama de faptul că excepția invocată de pârâtă este întemeiată,
cât timp reclamanta a fost înființată în anul 2011 și nu a atacat hotărârile judecătorești
prin care s-a acordat personalitate juridică Cooperativei de Consum Rucăr și
Cooperativei F. Rucăr, respectiv cea prin care s-a dispus fuziunea dintre cele două.
Nici cea de
a doua critică nu poate fi reținută.
Reclamanta nu
poate pretinde, la această dată, că o hotărâre judecătorească ce a rămas irevocabilă,
respectiv sentința nr. 1438/2001 a Judecătoriei Câmpulung, a fost pronunțată cu
încălcarea dispozițiilor art. 27 și 28 din Legea nr. 1/2000, aceasta intrând în
puterea lucrului judecat.
Membrii asociați
ai recurentei-reclamante trebuiau să întreprindă demersurile necesare pentru reînființarea
reclamantei încă din anul 2000, situație în care ar fi avut calitatea de a contesta,
în anul 2001, sentința respectivă, de aceea, la această dată, recurenta-reclamantă
nu poate avea un interes practic de a cere anularea fuziunii, ea nemaiputând face
demersurile legale pentru retrocedarea respectivei suprafețe de teren.
Având în vedere
cele de mai sus, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge,
recursul ca nefondat.
În baza art. 274
C. proc. civ. va obliga recurenta -reclamantă la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu
de cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta Asociația F. Rucăr Pitești împotriva deciziei
nr. 53/A-C din 12 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a
ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurenta-reclamantă
la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă
C. Societate Cooperativă Rucăr.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 27 iunie 2013.