ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2568/2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2568/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând asupra

recursurilor de față, din actele și lucrările dosarului, a constatat următoarele:

Prin sentința

nr. 349 pronunțată în data de 21 aprilie 2011, Tribunalul Prahova a admis excepția

plângerii prealabile, invocată de către pârâta SC I. SpA, a respins acțiunea precizată

formulată de reclamanții T.E.M. și A.M., în contradictoriu cu pârâta SC I. SpA,

ca inadmisibilă, a admis excepția plângerii prealabile privind cererea reconvențională,

invocată din oficiu de instanță și a respins cererea reconvențională, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut că acțiunea este de natură comercială și are ca

obiect anularea contractului de cooperare și promisoriu de vânzare semnat la data

de 12 februarie 2007, între pârâta SC I. SpA, pe de o parte și reclamanții T.E.M.

și A.M., pe de altă parte, pentru dol-viciu de consimțământ, conform art. 953,

art. 960 și 961 C. civ., fie pentru eroare gravă-viciu de consimțământ, respectiv

pentru cauză falsă asupra scopului mediat al contactului, potrivit art. 953,

art. 954 și art. 961 C. civ., raportat la art. 966 C. civ.; în subsidiar, în ipoteza

în care s-ar reține că nu sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru a putea

fi dispusă anularea contractului, au solicitat în temeiul disp. art. 1020-1021 C.

civ. rezoluțiunea contractului de cooperare și promisoriu de vânzare pentru neîndeplinirea

culpabilă, respectiv îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor esențiale de

către pârâta SC I. SpA, reclamanții rezervându-și dreptul de a solicita daune-interese

de la pârâtă pentru repararea prejudiciilor cauzate, într-un cuantum care depinde

de rezultatele analizei economico-financiare care va fi întocmit în cauză.

La rândul său

pârâta SC I. SpA, prin cererea reconvențională, a solicitat:

- obligarea intimaților

să permită accesul neîngrădit lui SC I. SpA la sediul și documentele contabile în

înregistrările SC C. SA în conformitate cu prevederile art. 2.2.8 din contractul

de cooperare și promisoriu de vânzare semnat la data de 30 ianuarie 2007 între SC

I. SpA și intimați;

- obligarea intimaților

să transmită către SC I. SpA documentele menționate la art. 2.2.9 și 2.2.10 din

contract, respectiv (i) rapoartele lunare de administrare, incluzând contul de profit

și pierderi, bilanțul și bugetul de trezorerie începând cu luna august 2007 și până

la data punerii la dispoziție a documentelor, (ii) planul anual de afaceri, care

va include documentele precizate la art. 2.2.10 din contract și (iii) declarațiile

financiare și alte raportări în legătură cu anii financiari închiși;

- obligarea intimaților

la plata sumei de 3.000.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru întârzierea de către

intimați în îndeplinirea obligațiilor lor contractuale; constatarea datei de începere

(definită conform contractului) ca fiind data de 01 mai 2010, în subsidiar, dacă

data de începere nu este 01 mai 2010 să se stabilească care este data de începere

în funcție de probatoriul administrat în prezenta cauză; cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul a constatat

că nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate pentru promovarea cererii de

chemare în judecată și a cererii reconvenționale, respectiv procedura concilierii

directe, a admis excepția inadmisibilității invocate de pârâtă și a respins cererea

ca inadmisibilă și a admis excepția inadmisibilității formulării cererii reconvenționale

invocată din oficiu și a respins și cererea reconvențională ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței

au declarat apel atât reclamanții, cât și pârâta, aceștia criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Reclamanții T.E.M.

și A.M. au apreciat că instanța de fond a aplicat și interpretat în mod greșit legea

- respectiv dispozițiile art. 720

1

alin. (2) C. proc. civ., coroborate

cu dispozițiile art. 720 lit. c) C. proc. civ., cu aplicarea art. 132 C. proc.

civ.; deși reclamanții au respectat dispozițiile legale menționate și au îndeplinit

în mod corect procedura de conciliere prealabilă, judecătorul fondului a interpretat

greșit actele deduse judecății și probele administrate în dosar (în condițiile în

care, față de capătul principal de cerere se poate considera că nici nu era necesară

îndeplinirea procedurii de conciliere prealabilă).

S-a solicitat

admiterea apelului declarat împotriva sentinței prin care s-a admis excepția inadmisibilității

și s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă - motivat

în mod nelegal de o pretinsă neîndeplinire a procedurii de conciliere prevăzute

de art. 720

1

C. proc. civ., solicitându-se, raportat la dispozițiile

art. 297 C. proc. civ., anularea hotărârii apelate și judecarea procesului cu evocarea

fondului.

Apelanta-pârâtă-reclamantă

SC I. SpA a considerat că în mod nelegal instanța de fond a admis excepția lipsei

procedurii prealabile în cazul cererii reconvenționale, raportat la prevederile

art. 720

5

alin. (1) C. proc. civ., prin care legiuitorul a prevăzut în

mod expres faptul că în cazul litigiilor comerciale ce intră sub prevederile

art. 720

1

C. proc. civ., cererea reconvențională formulată de către pârât

poate fi exercitată fără a mai fi necesară procedură prealabilă a concilierii directe.

Prin decizia

nr. 99 pronunțată în data de 11 octombrie 2011, Curtea de Apel Ploiești s-au admis

apelurile declarate de reclamanții T.E.M. și A.M. și pârâta SC I. SpA împotriva

sentinței nr. 349 din data de 21 aprilie 2011 pronunțate de Tribunalul Prahova,

a fost desființată sentința atacată și s-a fixat termen pentru evocarea fondului

la data de 08 noiembrie 2011.

Pentru a hotărî

astfel, instanță a reținut că reclamanții nu avea un capăt unic de cerere, ci o

cerere principală și o cerere subsidiară; în urma precizării acțiunii din 15

aprilie 2011, fiecare dintre cele 2 petite a primit câte unul identic accesoriu,

respectiv acordarea de daune interese în cuantum de 10.000.000 euro, evaluat provizoriu,

sub rezerva rezultatelor unei expertize tehnice de specialitate, deci, raportat

la capătul principal de cerere, trebuia analizată necesitatea îndeplinirii sau nu

a procedurii de conciliere prealabilă, iar nu la capătul accesoriu al cererii, cât

timp principiile de drept statuează că „accesorium sequitur principale” și nu invers,

cum a, reținut în mod greșit prima instanță.

În cauză, scrisoarea

de conciliere trimisă pârâtei de către reclamanții-apelanți îndeplinea condițiile

de fond și de formă impuse de legiuitor, respectiv cele prevăzute de art. 720

1

alin. (2) C. proc. civ., în cuprinsul scrisorii s-au arătat în mod clar care sunt

pretențiile reclamanților și temeiul legal de drept, fiind anexate și actele doveditoare

și înscrisurile în sensul celor susținute. În consecință, nu se putea susține în

mod temeinic și legal că scrisoarea de conciliere nu ar cuprinde toate elementele

necesare pentru a face cunoscute părții adverse pretențiile reclamanților.

S-a mai reținut,

în esență, că având în vedere că atât reclamanții-apelanți, cât și pârâta-apelantă

au solicitat admiterea fiecărui apel și reținerea cauzei pentru evocarea fondului

la instanța de apel, în sensul art. 297 alin. (2) C. proc. civ. S-a mai constatat

că prima instanță a soluționat pricina, fără a intra în judecarea fondului procesul

de față, prin admiterea în mod greșit și eronat a excepției lipsei procedurii prealabile

a concilierii directe, deci inadmisibilitatea acțiunii principale sens în care a

admis ambele apeluri, a anulat hotărârea atacată și a fixat termen pentru evocarea

fondului.

Prin încheierea

din data de 08 noiembrie 2011, Curtea de Apel Ploiești a încuviințat pentru părți

probele cu înscrisuri și probeie cu expertize, fiind stabilite și obiective pentru

expertiza contabilă, prin încheierea din data de 29 noiembrie 2011 obiectivele pentru

expertiză evaluare echipamente și utiiaje și prin încheierea din data de 13 decembrie

2011 obiectivele pentru expertiza tehnică imobiliară, conform solicitărilor formulate

de părți.

Prin decizia

nr. 99 din 11 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a ll-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a evocat fondul ca urmare a deciziei

nr. 99 din 11 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care s-a

anulat sentința nr. 349 din 21 aprilie 2011 a Tribunalului Prahova, s-a admis în

parte acțiunea principală în rezoluțiune contract și daune formulată de reclamanții

pârâți T.E.M. și A.M., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC I. SpA.

S-a dispus rezoluțiunea

contractului de cooperare și promisoriu de vânzare-cumpărare încheiat între părți

la data de 30 ianuarie 2007 și a fost obligată pârâta reclamantă SC I. SpA să plătească

reclamanților pârâți T.E.M. și A.M. suma de 1.480.112 euro cu titlu de daune interese,

precum și suma de 991.083 RON cheltuieli de judecată, de la ambele instanțe, fond

și apel.

Prin aceeași decizie

a fost respinsă ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă

SC I. SpA.

S-a reținut, în

esență, că părțile au stabilit că realizarea investiției să poată fi făcută de către

reclamanți printr-o finanțare, iar terenul pe care urma a fi construită instalația

putea fi folosit pentru a garanta finanțarea, sens în care la data de 26 iunie 2008,

SC C. SA a încheiat cu o bancă un contract de împrumut pentru finanțarea/refinanțarea

construirii instalației de măcinare a clincherului în localitatea Corbu, județul

Constanța, în valoare totală de 25.000.000 euro, care reprezenta 80% din valoarea

investiției, diferența de 20% fiind suportată de către SC C. SA și acționarii săi.

Această finanțare

a fost efectuată deoarece la acel moment valoarea investiției a fost de 29.750.000

euro, cu mult mai mult decât valoarea indicată de către SC I. SpA la momentul semnării

contractului - conform anexei nr. 3 la contract.

Astfel, partea

italiană ar fi dobândit dreptul în temeiul contractului un pachet de control de

51% din acțiunile SC C. SA în schimbul asumării unor obligații, respectiv: de a

asigura asistența tehnică pe parcursul atribuirii comenzii de proiectare, la alegerea

echipamentelor principale, precum și a furnizorilor de echipamente, în fazele de

construcție și de asamblare și la punerea în funcțiune a instalației, în detaliu,

s-a agreat ca asistența tehnică să cuprindă furnizarea proiectului tehnic de detaliu,

asistența tehnică la construcția instalației, asistența tehnică în alegerea și pentru

încheierea contractelor de furnizare a echipamentelor și instalațiilor, asistența

tehnică pentru procesul de punere în funcțiune, instruirea personalului și asistență

în procesul de producție.

Se mai reține

că pârâta a prezentat mai multe informații tehnice cu privire la realizarea investiției,

respectiv durata realizării investiției și costul realizării acesteia: data de finalizare

a construcției și a începerii producției comerciale, în a doua jumătate a anului

2008, iar investițiile, excluzând valoarea terenului (de 1,5 milioane euro) și a

licenței, trebuiau să fie de 20.000.000 euro (19.715.000 euro) - detaliate în anexa

nr. 3 la contract, dar la data de 30 august 2010 investiția nu a fusese finalizată,

iar costurile totale au depășit valoarea de 29.750.000 euro, estimat de banca finanțatoare

în 26 iunie 2008, ajungând la acest moment la peste 31.000.000 euro.

Prin cererea reconvențională

pârâta SC I. SpA a solicitat obligarea reclamanților să permită accesul neîngrădit

al pârâtei SC I. SpA la sediul și documentele contabile și înregistrările SC C.

SA în conformitate cu prevederile art. 2.2.8 din contract; obligarea reclamanților

să-i transmită documentele menționate la art. 2.2.9 și art. 2.2.10 din contract,

respectiv (i) rapoartele lunare de administrare incluzând contul de profit și pierderi,

bilanțul și bugetul de trezorerie începând cu luna august 2007 și până la data punerii

la dispoziție a documentelor, (ii) planul anual de afaceri, care va include documentele

precizate la art. 2.2.10 din contract și (iii) declarațiile financiare și alte raportări

în legătură cu anii financiari închiși; obligarea reclamanților la plata sumei de

3.000.000 euro cu titlu de despăgubire pentru întârzierea de către reclamanți în

îndeplinirea obligațiilor asumate în contract; constatarea datei de începere ca

fiind data de 01 mai 2010; în subsidiar, dacă data de începere nu este 01 mai 2010,

șă se stabilească care este data de începere în funcție de probatoriul administrat

în cauză; obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată suportate de

către SC I. SpA.

Atâta timp cât

apelanții-reclamanți au fost asistați de avocat, la negocierea și încheierea convenției

în cauză, cât și faptul că aceștia sunt oameni de afaceri cu o mare experiență profesională,

ce controlează direct sau indirect mai multe societăți comerciale și care activează

în domenii diverse este exagerat și de necrezut situația potrivit căreia consimțământul

acestora ar fi fost viciat în momentul încheierii contractului prin inducerea lor

în eroare.

S-a apreciat că

în cauză nu este vorba de dol ca o viciere a consimțământului fiind o exagerare

ce nu are susținere probatorie în raport cu situația de fapt reală în momentul încheierii

convenției, lipsa de experiență întotdeauna se suplinește cu o consultanță profesionistă

în respectivul domeniu, consultanță juridică și financiar economică.

S-a constatat

că cele două părți contractuale au hotărât să se asocieze în vederea desfășurării

unor activități productive și comerciale, într-un domeniu în care pârâta reclamantă

este un producător de ciment la nivel mondial, având o experiență vastă, dar și

reclamanții pârâți sunt oameni de afaceri cu experiență mare în domeniul comercial,

mai puțin în producerea cimentului, dar acest lucru nu înseamnă că sunt novici,

că au fost induși în eroare la perfectarea convenției; negocierile și discuțiile

în vederea încheierii contractului în cauză s-au întins pe parcursul unei perioade

destul de mare (10 luni), perioadă în care apelanții reclamanți au beneficiat în

permanență de asistență juridică, iar aceștia sunt cunoscuți ca oameni de afaceri

de succes, experimentați și maturi.

Ca atare, s-a

apreciat că nu există nici o probă referitoare la „intenția dolosivă a pârâtei”,

iar depășirea costurilor și duratei investiției față de estimările inițiale cuprinse

în anexa 5 la contract, așa numitul „plan de afaceri” nu constituie viciere de consimțământ

și elemente primordiale pentru o eventuală nerespectare în termene a clauzelor contractuale,

întârziere care poate determina creșterea costurilor și implicit scăderea valorii

acțiunilor promise a fi cumpărate și respectiv vândute de către apelanții reclamanți

de la SC C. SA.

S-a apreciat că

nu sunt îndeplinite cerințele dolului ca viciu de consimțământ în încheierea contractului

și a constatat valabilitatea contractului, însă în cauză se impune rezoluțiunea

acestuia ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către partea italiană.

Referitor la rezoluțiunea

contractului încheiat între părți ca urmare a obligațiilor contractuale de către

partea italiană, trebuie observat că SC I. SpA avea ca obligație esențială asigurarea

unei consultanțe tehnice, în vederea construirii fabricii de ciment.

În acest caz obligația

de asigurare a asistenței tehnice de către partea italiană a fost agreată în convenție

a se îndeplini, prin contact direct cu furnizorii terți, pe parcursul atribuirii

comenzii de proiectare, la alegerea echipamentelor principale, precum și a furnizorilor

de echipamente, în fazele de construcții și de asamblare de punere în funcțiune

a instalației.

În atare context

este evident că partea italiană pentru cumpărarea a 51% din acțiunile deținute de

apelanții reclamanți la SC C. SA și-a asumat o obligație de rezultat, astfel încât

societatea respectivă într-un termen de 6 săptămâni de la data semnării contractului

să solicite furnizorilor posibili ofertele pentru principalele echipamente, construcțiile

și ridicarea acesteia, iar în două săptămâni de la primirea ofertelor să facă o

evaluare completă a acestora, să înceapă negocierile finale cu respectivii furnizori

conform art. 3.1 pct. 2 din contract.

Contrar celor

susținute de către pârâta apelantă, obligația asumată de a asigura asistența tehnică

nu era condiționată de nici o notificare, mai mult chiar din modul de formulare

a contractului, partea italiană trebuia să îndeplinească dispozițiile art. 3.1.2

din contract, așa cum s-a învederat mai sus, aspect ce rezultă în mod cert din prevederile

art. 3.1 din contractul încheiat la 12 februarie 2007.

Drept urmare,

obligația de a asigura asistența tehnică, nu numai că era esențială și fundamentală

din perspectiva părții române, ci presupunea executarea ei de îndată după semnarea

contractului, putând duce la rezoluțiunea contractului printr-un pact comisoriu

în art. 4.4.4 din contractul în cauză.

În cauză, deși

partea italiană nu și-a îndeplinit obligația, aspecte probate de către reclamanții

apelanți, aceștia din urmă nu au notificat-o referitor la acest lucru, excluzând

astfel incidența pactului comisoriu, ca mecanism contractual de încetare a acestuia,

prevederile art. 4.4.4 nefiind aplicabile în cauză.

Ceea ce este important

de reținut rezidă în faptul că obligația societății italiene era una de rezultat

la o valoare prestabilită și nu una de diligențe, obligație de rezultat din două

perspective, una temporală și alta financiară.

Din perspectiva

temporală, partea italiană trebuia să acorde imediat după semnarea contractului

asistența tehnică, investiția trebuia realizată în termen, astfel încât data de

finalizare a construcției și a începerii producției comerciale să fie în a doua

jumătate a anului 2007.

Având în vedere

expertiza tehnică de specialitate efectuată în cauză, instanța de apel a apreciat

că prin neacordarea asistenței de specialitate, imediată din partea societății italiene,

reclamanții-apelanți au fost prejudiciați prin achitarea unui preț mai mare pentru

ridicarea liniei tehnologice de măcinare.

De asemenea, s-a

mai avut în vedere și faptul că investiția a fost finalizată abia la începutul anului

2012, respectiv data punerii în funcțiune, iar la acel moment costurile totale depășeau

31.000.000 euro, este evident că partea italiană și-a încălcat obligația asumată

din ambele ipoteze, respectiv temporal, cât și ca rezultat.

Partea italiană

a avut tot interesul de a tergiversa și întârzia realizarea investiției la timp,

știind de la bun început și urmărind acest aspect că prețul acțiunilor au o valoare

prestabilită, și este influențat de valoarea costurilor fabricii, costuri mai mari

preț pe acțiune mai mic.

În atare condiții,

instanța de apel concluzionează, sub acest aspect, pârâta reclamantă a acționat

cu rea-credință deoarece a perfectat un contract prin care a dobândit dreptul de

a cumpăra 51% din acțiunile SC C. SA, de la doi acționari ai acestei societăți cu

toate că știa că există și alți acționari, și întârziind în mod culpabil punerea

în funcțiune a fabricii, și-a asigurat un cost cât mai redus al acțiunilor respective.

S-a mai apreciat

că manevrele dolosive comise de partea italiană, în special cu privire la costurile

totale ale investiției la asistența și consultanța tehnică a unui producător important

de ciment pe piața mondială a convins partea română să semneze convenția de vânzare-cumpărare

acțiuni, nu pot determina existența unui dol cert ca viciu de consimțământ ca să

determine anularea contractului, dar sunt elemente constitutive împreună cu celelalte

probe care să genereze totuși rezoluțiunea contractului.

S-a reținut, în

esență, că partea italiană nu a dovedit că a acordat asistență și consultanță tehnică

de specialitate ca un mare producător mondial de ciment, în sensul obligației asumate

în contractul respectiv, din probe rezultând contrariul, ceea ce va determina rezoluțiunea

contractului în sensul art. 1020-1021 din vechiul C. civ., și unde se arată că „condiția

rezolutorie este subînțelesă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când

una din părți nu îndeplinește angajamentul său”, iar art. 1021 arată că „în acest

caz, contractul nu este desființat de drept”.

În cauză obligația

era de rezultat și aparținea în exclusivitate părții italiene acordarea de asistență

și consultanță tehnică, obligație ce nu este susceptibilă de executare silită, așa

că rezoluțiunea contractului este singura cale de desființare a convenției. În această

ipoteză ne aflăm în domeniul răspunderii contractuale, unde reclamantul în calitate

de creditor al obligației neexecutate, trebuie să arate temeiul obligației și să

afirme neexecutarea, sarcina probării îndeplinirii obligației revenind celeilalte

părți, respectiv debitorul obligației neexecutate.

Partea română

a dovedit că partenerul de afaceri nu și-a îndeplinit obligația de asistență și

consultanță tehnică, aceasta fiind nevoită să se descurce prin mijloace proprii,

plătind însăși consultantul și specialistul recomandat de pârâta reclamantă, ceea

ce a determinat întârzierea punerii în funcțiune a investiției respective, evident

cu mărirea costurilor de realizare.

În atare condiții,

instanța de apel a constatat ca întemeiat capătul principal al acțiunii reclamantei

referitor la rezoluțiunea contractului, iar în privința daunelor interese s-a avut

în vedere răspunderea contractuală a părții italiene și nu răspunderea civilă delictuală,

și s-a avut în vedere, totodată, raportul de expertiză financiar contabil, economist

C.V., și nu răspunsul la obiecțiuni al acestuia, unde cuantumul prejudiciului este

mult mai mare și nerealist, exagerat în condițiile economico-financiare de astăzi.

Referitor la daunele

interese cauzate apelanților-reclamanți prin nerespectarea clauzei asumate de apelanta

pârâtă, în cazul în care cei doi reclamanți, asociați la SC M. SRL, în cazul în

care ar fi creditat SC E. SA cu sumele cu care au creditat SC C. SA beneficiau de

dividende în sumă de 6.101.016 RON, respectiv 1.480.112 euro. S-a constatat că expertiza

tehnică financiar-contabilă judiciară a stabilit suma de 1.480.112 euro prejudiciu

cert ca daună interese la care va fi obligată partea italiană.

În ceea ce privește

cererea reconvențională, instanța de apel a constatat, în esență, că nu se poate

aplica pactul comisoriu prevăzut în contract, partea ce se considera vătămată într-un

drept al său prin încălcarea unei clauze trebuia să notifice cealaltă parte într-un

termen de 30 de zile, conform prevederilor contractuale, ori în cauză niciuna dintre

părțile contractante, nici partea română și nici partea italiană nu s-au încunoștințat

reciproc de încălcarea clauzelor.

A fost respins

ultimul motiv al cererii reconvenționale care a vizat constatarea datei de începere

ca fiind data de 01 mai 2010, întrucât acest capăt nu poate fi admis fiind inadmisibil,

prin raportare la prevederile art. 111 C. proc. civ., întrucât societatea italiană

putea cere realizarea dreptului.

S-au aplicat corespunzător

cheltuielile de

judecată în temeiul art. 274 C. proc. civ.,

având în vedere și cererea finală, prin care apărătorul reclamaților-pârâți a solicitat

a fi obligată societatea pârâtă-reclamantă la o sumă mai mare, diferența dintre

suma acordată și cea solicitată reprezentând taxa de timbru redusă în raport cu

valoarea daunelor interese acordate.

Împotriva deciziei

nr. 89 din 16 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a Il-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții au declarat:

- prin care au solicitat în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., admiterea

recursului, modificarea deciziei atacate în sensul anulării contractului de cooperare

și promisoriu de vânzare - contractul - semnat la data de 30 ianuarie 2007, respectiv

la 12 februarie 2007 între părțile din proces, fie pentru dol-viciu de consimțământ

conform art. 953, art. 960 și art. 961 C. civ., fie pentru eroare gravă-viciu de

consimțământ - respectiv pentru cauză falsă asupra scopului imediat al contractului

- între care există o strânsă legătură - potrivit art. 953, art. 954, art. 961

C. civ. raportat la art. 966 din același cod;

II

- prin care au solicitat în temeiul art. 304 pct. 5, 7 și 9

C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate în sensul

acordării de daune-interese în principal în sumă de 8.606.635 euro - suma din opinia

separată a expertei S.T. - iar în subsidiar în sumă de 8.291.073 euro - suma stabilită

de expertul desemnat C.V. în răspunsul la obiecțiuni - și obligarea pârâtei la plata

acestei sume.

Împotriva deciziilor

nr. 99 din 11 octombrie 2011 și respectiv nr. 89 din 16 octombrie 2012, ambele pronunțate

de Curtea de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, pârâta a declarat recurs solicitând admiterea recursului conform considerentelor

expuse pe larg în cererea de recurs, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor

de judecată.

La data de 04

aprilie 2013, când s-a stabilit termenul de judecată privind stabilirea unei cauțiuni

în sarcina petentei-pârâte din prezenta cauză, Înalta Curte a luat act că părțile

au convenit să stingă prezentul litigiu pe cale amiabilă, sens în care s-a constatat

că nu se mai impune stabilirea unei cauțiunii.

La termenul de

judecată de azi, Înalta Curte a luat act de tranzacția părților în temeiul art.

271 C. proc. civ., conform dispozitivului prezentei decizii, după cum urmează:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursurile

declarate de reclamanții T.E.M. și A.M. și de pârâta SC I. SpA împotriva deciziilor

nr. 99 din 11 octombrie 2011 și respectiv nr. 89 din 16 octombrie 2012, ambele pronunțate

de Curtea de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, pe care le modifică în sensul că admite apelurile declarate de către

reclamanți și pârâtă împotriva sentinței nr. 349 din 21 aprilie 2011 pronunțată

de Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ.

Schimbă sentința

și consfințește învoiala părților după cum urmează: Contract de tranzacție Prezentul

contract se încheie astăzi, 07 decembrie 2012, de către și între: 1. A.M., cetățean

român, domiciliat în România, Slatina, județul Olt; 2. T.E.M., cetățean român, domiciliat

în România, Câmpina, județul Prahova; 3. B.F., cetățean român, domiciliat în România,

municipiul Câmpina, județul Prahova, și 4. SC I. SpA, cu sediul în Bergamo - Italia,

reprezentată de F.D. în calitate de împuternicit conform procurii speciale autentificate

în 03 decembrie 2012 de F.C., notar în Bergamo, Italia, având apostila din 03

decembrie 2012, tradusă și legalizată de Notar Public M.G.O.

I.

Preambul 1. Având în vedere că între SC I. SpA și T.E.M. și A.M. s-a încheiat

în data de 30 ianuarie 2007, respectiv 12 februarie 2007, un contract de cooperare

și promisoriu de vânzare, astfel cum acest contract a fost ulterior modificat prin

actul adițional din data de 22 iunie 2007. 2. Având în vedere că B.F., în calitatea

sa de cel de-al treilea acționar al SC C. SA, societate pe acțiuni românp, cu sediul

în România, Constanța, localitatea Corbu, nu a fost parte la contractul de cooperare

și promisoriu de vânzare. 3. Având în vedere că următoarele litigii între părți

sunt în curs de desfășurare în fața instanțelor cu privire la validitatea (fiind

invocate atât cauze de nulitate relativă, cât și de nulitate absolută), executarea

și caducitatea contractului de cooperare și promisoriu de vânzare: 3.1. Dosarul

nr. 4917/105/2010 înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția civilă

și de contencios administrativ și fiscal: Cauza a avut mai multe termene și a fost

soluționată de către Tribunalul Prahova, secția civilă și de contencios

administrativ și fiscal, în data de 21 aprilie 2011 prin sentința nr. 349 prin care

a fost admisă excepția lipsei procedurii prealabile a concilierii și au fost respinse

atât acțiunea, cât și cererea reconvențională, ca fiind inadmisibile. Împotriva

sentinței civile nr. 349 din data de 21 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova,

secția civilă și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4917/105/2010

a fost declarat apel de către ambele părți, respectiv A.M. și T.E.M., pe de o parte,

și SC I. SpA, pe de altă parte, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel

Ploiești, secția civila și de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 4917/105/2010.

La data de 11 octombrie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 99 a admis ambele apeluri,

a desființat sentința civilă nr. 349 din data de 21 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul

Prahova, secția civilă și de contencios administrativ și fiscal, și a reținut cauza

în vederea soluționării pe fond. La data de 16 octombrie 2012, conform deciziei

nr. 89, Curtea de Apel a admis parțial cererea înregistrată de A.M. și T.E.M., pronunțând

rezoluțiunea contractului de cooperare și promisoriu de vânzare și acordarea de

despăgubiri în valoare de 1.480.112 euro și de cheltuieli de judecată în valoare

de 991.083 RON (atât pentru fond, cât și pentru apel) lui A.M. și T.E.M. Instanța

a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională înregistrată de SC I. SpA. Decizia

este supusă recursului în termen de 15 zile de la data comunicării sale. 3.2. Dosar

nr. 6430/204/2011, înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpina: Cauza a parcurs mai

multe termene de judecată, iar la data de 14 noiembrie 2011, Tribunalul Prahova,

secția civilă și de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință

nr. 638 din data de 14 noiembrie 2011 a admis excepția necompetenței materiale

și a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina. Cauza a fost înregistrată

pe rolul Judecătoriei Câmpina cu nr. 6430/204/2011, iar în prezent se află în faza

procesuală a administrării probatoriului. 3.3. Dosar nr. 5329/105/2011, înregistrat

pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă și de contencios

administrativ și fiscal: În prezent, în baza prevederilor art. 244 alin. (1) pct.

1 C. proc. civ., dosarul este suspendat până la soluționarea definitivă și irevocabilă

a Dosarului nr. 4917/105/2010 înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția

civilă și de contencios administrativ și fiscal. 3.4 Dosar nr. 1291/311/2012 înregistrat

pe rolul Judecătoriei Slatina: Judecătoria Slatina a trimis dosarul Judecătoriei

Campina unde cererea în instanță a lui T.E.M. și a lui A.M. menționată la pct. 3.2

de mai sus este înregistrată în vederea discutării excepției conexității celor două

dosare. Judecătoria Câmpina a respins excepția și a returnat dosarul Judecătoriei

Slatina. În prezent, dosarul parcurge etapa administrării probatoriului, următorul

termen fiind programat pentru data de 22 ianuarie 2013. 4. Având în vedere că toate

părțile doresc să încheie amiabil, total, definitiv și irevocabil, toate litigiile

aflate pe rolul instanțelor la care sunt parte, litigii menționate în Preambul sau

nu, și să prevină și împiedice orice alte posibile dispute, curente sau viitoare,

derivând din sau în orice mod legate de contractul de cooperare și promisoriu

de vânzare (inclusiv în ceea ce privește discuțiile avute anterior încheierii contractului

de cooperare și promisoriu de vânzare, încheierea, executarea, încetarea contractului

de cooperare și promisoriu de vânzare etc), fie că acestea au temei contractual,

se întemeiază pe legea comercială sau civilă sau au temei delictual; 5. Având în

vedere că, pentru ușurința citirii, părțile sunt de acord ca termenul „Prejudicii”

folosit în acest document înseamnă orice prejudicii, incluzând fără a se limita

la orice prejudicii directe și/sau indirecte și/sau speculative, pierderi de profit

și/sau de afaceri, pierderea clientelei, atingeri de imagine sau orice alte pierderi

de orice fel, precum și orice alte costuri și cheltuieli părțile convin după cum

urmează:

II.

Conținutul drepturilor și obligațiilor asumate

și concesiile făcute 6. Părțile, în considerarea celor de mai sus, au convenit să

încheie prezentul contract de tranzacție, drepturile și obligațiile pe care le dobândesc

ori și le asumă și concesiile reciproce fiind cele arătate în continuare. 6.1.

În baza termenilor și condițiilor stabilite prin prezentul contract de tranzacție,

părțile (A.M. și T.E.M. și SC I. SpA), prin acordul lor de voință liber exprimat

(mutuus dissensus), convin prin prezentul să înceteze contractul de cooperare

și promisoriu de vânzare și orice eventuală modificare sau suplimentare ulterioară

a acestuia. Pentru claritate, la data încheierii prezentului contract de tranzacție

părțile încetează prin prezentul, în mod definitiv și irevocabil, contractul de

cooperare și promisoriu de vânzare, astfel cum acesta a fost modificat ulterior

datei semnării sale, renunțând în mod expres la toate drepturile dobândite prin

sau legate în orice mod de contractul de cooperare și promisoriu de vânzare. 6.2.

Părțile (A.M., T.E.M., B.F. și SC I. SpA) prin prezentul, în mod expres, definitiv

și irevocabil, convin să nu mai fie ținuți răspunzători pentru și convin în mod

expres, cu aplicare imediată, să renunțe în mod necondiționat și irevocabil, la

toate drepturile, obligațiile, pretențiile sau prejudiciile de orice fel în legătură

cu sau derivând din contractul de cooperare și promisoriu de vânzare (incluzând

toate celelalte contracte, înțelegeri sau convenții încheiate în legătură cu contractul

de cooperare și promisoriu de vânzare), fie că acestea au temei contractual, se

întemeiază pe prevederile legii comerciale sau civile ori au temei delictual. Pentru

claritate, această renunțare va cuprinde toate drepturile, obligațiile, pretențiile

sau prejudiciile de orice fel derivând din conduita părților anterior încheierii

contractului de cooperare și promisoriu de vânzare, la încheierea contractului de

cooperare și promisoriu de vânzare, pe parcursul executării contractului de cooperare

și promisoriu de vânzare sau de la orice alt moment până la încheierea prezentului

contract de tranzacție, precum și din orice acțiuni sau omisiuni ale părților de

până la încheierea prezentului contract de tranzacție fie că acestea derivă din

contractul de cooperare și promisoriu de vânzare și executarea acestuia sau sunt

în orice mod legate de contractul de cooperare și promisoriu de vânzare, încheierea

sa, executarea sa și așa mai departe, fie că acestea au temei contractual, se întemeiază

pe prevederile legii comerciale sau civile ori au temei delictual. Renunțarea de

mai sus include, de asemenea, toate celelalte contracte, înțelegeri sau convenții

încheiate în legătură cu contractul de cooperare și promisoriu de vânzare. 6.3.

T.E.M., A.M. și B.F., în calitate de acționari deținând întreg capitalul social

al SC C. SA, garantează prin prezentul că SC C. SA nu are și nu va avea în viitor

nicio pretenție împotriva SC I. SpA, fie că aceasta are temei contractual, se întemeiază

pe prevederile legii comerciale sau civile ori are temei delictual, cu privire la

orice drepturi, obligații, pretenții sau despăgubiri de orice fel derivând din conduita

(acțiunile/inacțiunile) SC I. SpA în cursul încheierii contractului de cooperare

și promisoriu de vânzare, în cursul executării contractului de cooperare și

promisoriu de vânzare sau de la orice moment până la încheierea prezentului contract

de tranzacție și T.E.M., A.M. și B.F. se obligă prin prezentul, în mod irevocabil

și necondiționat, să apere de răspundere și să despăgubească pe SC I. SpA cu privire

la orice astfel de pretenție (fie că aceasta are temei contractual, se întemeiază

pe prevederile legii comerciale sau civile ori are temei delictual, cu privire la

orice drepturi, obligații, pretenții sau despăgubiri de orice fel derivând din conduita

(acțiunile/inacțiunile) SC I. SpA în cursul încheierii contractului de cooperare

și promisoriu de vânzare, în cursul executării contractului de cooperare și

promisoriu de vânzare sau de la orice moment până la încheierea prezentului contract

de tranzacție) pe care SC C. SA ar putea să o ridice în orice moment în viitor,

dar numai atâta timp cât T.E.M., A.M. și/sau B.F. sunt acționari ai SC C. SA și/sau

au controlul asupra SC C. SA. Limitarea imediat anterioară nu se aplică dacă acțiunile

și/sau controlul asupra SC C. SA au fost transmise în orice mod către un afiliat

al lui T.E.M., A.M. și/sau B.F. și/sau T.E.M., A.M. și B.F. nu pot dovedi că acest

transfer este real și efectiv și nu este simulat. Prin afiliat în înțelesul prezentului

articol se înțelege, cu privire la o persoană fizică sau entitate, (a) orice persoană

fizică sau entitate (i) controlată de, controlând sau sub control comun al acelei

entități sau persoane fizice, sau (ii) cu privire la care acea persoană fizică sau

entitate are un interes; (b) orice persoană fizică sau entitate care este sau a

fost în ultimii cinci ani administrator, director, angajat, agent sau consultant

al (i) acelei persoane fizice sau entități, sau (ii) al unei persoane fizice sau

entități care se încadrează în definiția de la lit. a) de mai sus; și (c) orice

persoană fizică având o relație de familie cu (i) o astfel de entitate sau persoană

fizică sau (ii) cu o persoană fizică încadrându-se în definițiile de la lit. a)

sau b) de mai sus. 6.4. Părțile în mod expres convin, cu aplicare imediată, să renunțe

în mod irevocabil și necondiționat la toate drepturile, pretențiile și/sau prejudiciile

de orice fel, fie că acestea au temei contractual, se întemeiază pe prevederile

legii comerciale sau civile ori au temei delictual (incluzând fără a se limita la

toate prejudiciile, cheltuielile de judecată și orice drepturi acordate de instanță,

incluzând fără a se limita la cele acordate prin decizia nr. 89 din 16

octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 4917/105/2010 de către Curtea de Apel Ploiești

astfel cum este descris în Preambul) invocate în sau în legătură cu: 6.4.1. Dosarul

nr. 4917/105/2010 înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția civilă,

de contencios administrativ și fiscal; Pentru claritate, în vederea luării la cunoștință

de către instanță a contractului de tranzacție, părțile convin ca SC I. SpA și T.E.M.

și D.A. vor recura decizia nr. 89 din 16 octombrie 2012 și vor transmite

Înaltei Curți de Casație și Justiție tranzacția pentru ca aceasta din urmă să pronunțe

o decizie pe baza prevederilor prezentului contract de tranzacție. Ambele părți

sunt de acord că recursul va genera costuri suplimentare (cu taxe de timbru, onorarii

avocațiale și așa mai departe) și sunt de acord să și le suporte în mod corespunzător

fără a avea dreptul de a le recupera de la celelalte părți. 6.4.2. Dosarul nr. 5329/105/2011

înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova; 6.4.3. Dosarul nr. 6430/204/2011 înregistrat

pe rolul Judecătoriei Câmpina; 6.4.4. Dosarul nr. 1291/311/2012 înregistrat pe rolul

Judecătoriei Slatina. Pentru claritate, aceasta este și părțile intenționează să

fie o renunțare la drepturi în conformitate cu art. 247 C. proc. civ. 6.5. Părțile,

de asemenea, prin prezentul, în mod expres, irevocabil și necondiționat renunță

la dreptul de a apela/recura deciziile pronunțate de instanțe in baza prezentului

contract de tranzacție (incluzând fără a se limita la deciziile instanțelor pronunțate

în dosarele menționate în art. 6.4. de mai sus, cu respectarea art. 6.4.1. de mai

sus). 6.6. Pentru claritate, s-a convenit că părțile vor lua toate măsurile necesare,

solicitate, recomandate sau care duc în orice mod la încetarea în mod oficial

și formal (definitiv și irevocabil) a tuturor procedurilor legale de orice fel dintre

părți (incluzând dar fără a se limita la cele menționate mai sus). S-a convenit,

de asemenea, că părțile renunță, în raport cu fiecare dintre ele, la orice pretenții

cu privire la orice cheltuieli, costuri, onorarii și orice alte cheltuieli legale

sau de judecată (incluzând taxe de timbru, onorarii ale experților, onorarii ale

avocaților și orice alte costuri sau chetuieli) pe care le-au suportat sau le vor

suporta în orice moment cu privire la negocierea, încheierea, executarea, încetarea

contractului de cooperare și promisoriu de vânzare, soluționarea disputelor dintre

părți și negocierea, încheierea și executarea prezentului contract de tranzacție

(incluzând fără a se limita la orice cheltuieli de judecată acordate de instanțe

fie anterior, fie ulterior prezentului contract de tranzacție). SC I. SpA se obligă

prin prezentul să achite lui T.E.M., A.M. și B.F. următoarele sume: 6.7.1. 219.500

euro se va achita lui T.E.M. în contul bancar deschis la Banca C. SA; 6.7.2. 219.500

euro se va achita lui A.M. în contul bancar deschis la Banca C. SA; 6.7.3. 11.000

euro se va achita lui B.F. în contul bancar deschis la Banca C. SA. SC I. SpA se

obligă să-și instructeze, în termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea prezentului

contract de tranzacție, banca să efectueze plățile de mai sus. Instrucțiunile acceptate

de bancă vor fi transmise de către SC I. SpA fiecăruia dintre destinatarii sumelor

la momentul primirii lor de la bancă. Destinatarii sumelor vor informa SC I. SpA

imediat cu privire la primirea sumelor. 6.8. SC I. SpA se obligă prin prezentul

să șteargă, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încheierea prezentului contract

de tranzacție, toate înregistrările făcute la Arhiva Electronică de Garanții Reale

Mobiliare în legătură cu drepturile sau privilegiile sale născute din sau în legătură

cu contractul de cooperare și promisoriu de vânzare. În cazul în care orice documente

sau acțiuni trebuie emise/prezentate/confirmate și așa mai departe sau luate de

către T.E.M. și/sau A.M. în vederea efectuării ștergerii, T.E.M. și/sau A.M. vor

acționa în mod corespunzător imediat astfel încât SC I. SpA să poată în mod rezonabil

respecta termenul menționat mai sus sau acest termen se va extinde în mod corespunzător.

De asemenea, SC I. SpA confirmă că nicio altă înregistrare nu s-a efectuat în alte

registre publice sau private cu privire la drepturile sau privilegiile sale născute

din sau în legătură cu contractul de cooperare și promisoriu de vânzare. Ill. Încetarea

7.1. În cazul în care SC I. SpA nu își instructează banca în termenul mai sus menționat

la art. 6.7. să facă plata, atunci T.E.M. și/sau A.M. și/sau B.F. au dreptul de

a declara rezoluțiunea prezentului contract de tranzacție în conformitate cu prevederile

art. 1552 C. civ., prin trimiterea unei notificări scrise celorlalte părți la orice

moment după expirarea termenului de 3 zile lucrătoare. 7.2. În cazul în care, din

culpa SC I. SpA, ștergerea tuturor înregistrărilor efectuate la Arhiva Electronică

de Garanții Reale Mobiliare a drepturilor sau privilegiilor SC I. SpA născute din

sau în legătură cu contractul de cooperare și promisoriu de vânzare nu este efectuată

în conformitate cu art. 6.8. de mai sus, atunci T.E.M. și/sau A.M. au dreptul de

a declara rezoluțiunea contractului de tranzacție în conformitate cu prevederile

art. 1552 C. civ., prin trimiterea unei notificări scrise celorlalte părți la orice

moment după expirarea termenului de 3 zile lucrătoare. IV. Prevederi finale 8. Legea

aplicabilă prezentului contract de tranzacție este legea română. Prezentul contract

de tranzacție se încheie în limbile română și engleză. În cazul în care apare orice

discrepanță între cele două versiuni, versiunea în limba română a contractului

de tranzacție va prevala. 8.1. În cazul în care apar orice neînțelegeri între părțile

la prezentul cu privire la interpretarea clauzelor acestuia, îndeplinirea obligațiilor

asumate sau cu privire la orice aspect rezultând din încheierea sau îndeplinirea

prezentului contract de tranzacție, aceste neînțelegeri se vor soluționa amiabil.

În cazul în care nu se poate ajunge la o soluție amiabilă, toate disputele rezultând

din sau în legătură cu prezentul contract de tranzacție vor fi soluționate în mod

definitiv și irevocabil de către instanțele de judecată competente din București,

România (în cazul în care disputa cade în competența judecătoriei, instanța competentă

va fi Judecătoria sectorului 1). 8.2. Prezentul contract de tranzacție este confidențial.

Niciuna dintre părți nu poate dezvălui total sau parțial prezentul contract de

tranzacție fără acordul scris al celorlalte părți. Pentru scopul prezentei, dezvăluire

înseamnă prezentarea documentului scris (instrumentum probalionis) al acestei tranzacții,

total sau parțial, oricărei persoane fizice sau juridice care constituie o terță

parte la prezenta tranzacție sau oricăror autorități publice sau instituții, cu

excepția instanțelor de judecată având competența de a soluționa disputele care

fac obiectul prezentei tranzacții, orice autorități publice sau servicii publice

în fața cărora prezentarea prezentului contract de tranzacție este necesară și în

scopuri de audit. De asemenea, părțile au dreptul de a prezenta contractul de

tranzacție oricărei terțe persoane sau instituții legat de orice altă problema derivând

din sau în orice mod legată de contractul de cooperare și promisoriu de vânzare

sau în legătură cu orice dispută care este sau va fi în viitor în orice mod legată

de contractul de cooperare și promisoriu de vânzare. 8.3. Părțile declară că au

citit toate prevederile prezentului contract de tranzacție pe care personal, asistați

de avocați, le-au discutat, le-au înțeles și le-au convenit și că nu există niciun

obstacol de niciun fel la încheierea în mod valabil a prezentului contract de tranzacție

sau care ar putea impiedica oricare dintre părți să-și asume obligațiile care îi

revin conform prezentului contract de tranzacție. 8.4. Orice notificări și alte

comunicări impuse sau permise prin prezentul a fi transmise de către o parte vor

fi în scris și vor fi livrate personal, prin fax, prin curier sau poștp recomandatp

și vor fi adresate părții la adresa de mai jos sau la o altă adresa comunicată în

scris de aceasta conform prevederilor prezentei clauze. SC I. SpA: A.N. Director

Legal, Bergamo (Italia), A.M. și T.E.M. Câmpina, județul Prahova, B.F. Cabinet de

Avocatură T.R.A.M., sector 5, București. Comunicările transmise prin fax vor fi

considerate primite în aceeași zi, dacă sunt transmise în cursul programului de

lucru de la destinație (adică între 09:00 AM și 06:00 PM) sau în ziua lucrătoare

următoare dacă au fost transmise după închiderea programului de lucru de la locul

de destinație (adică după 06:00 PM) sau în cursul unei zile nelucrătoare, cu condiția

ca o confirmare a transmiterii și data și ora transmiterii sa fie emisă de fax.

8.5. Părțile au convenit încheierea contractului de tranzacție în fața Notarului

Public. Cheltuielile de autentificare se suportă de SC I. SpA. Prezentul contract

de tranzacție a fost redactat de SCA V.D.A., SCA S.A., C.I. T.R.A.M. și s-a încheiat

în 12 exemplare azi, 07 decembrie 2012, data autentificării sale. A.M. semnătură

ss indescifrabil, T.E.M. semnătură ss indescifrabil, B.F. semnătură ss indescifrabil,

SC I. SpA prin/by F.D. semnătură ss indescifrabil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

27 iunie 2013.