ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.05.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1564/2014

HOTĂRÂRE
07.05.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1564/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cererii de

recurs de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

4525 din 6 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă,

s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC E.P.V. KFT în contradictoriu cu

pârâta SC M.A. SRL și în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei

suma de 60.202,58

e

uro. Prin

aceeași sentință pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de

5003,81 Euro, reprezentând dobânda legală aferentă perioadei februarie 2009 –

10 mai 2011 și, în continuare, până la data achitării efective a debitului.

Cererea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată, iar pârâta a fost

obligată și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7989,08 lei.

Prin decizia civilă nr.

402 de la 25 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a

civilă, s-a respins apelul declarat de pârâta SC M.A. SRL, ca nefondat.

Împotriva acestei

decizii, pârâta SC M.A. SRL a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 8 și 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, anularea

deciziei atacate și rejudecarea fondului, cu consecința respingerii acțiunii

reclamantei și admiterea cererii reconvenționale.

Ca o

chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., raportat la art. 11 și art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997

modificată și completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C.

proc. civ., a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs, și a

reținut:

Prevederile art. 1

din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată,

stabilesc că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt

supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare

a acestui act normativ, precum și dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în

cazul neîndeplinirii obligației de plată până la termenul stabilit se

sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, ca netimbrată sau insuficient

timbrată.

Față de dispozițiile

legale evocate, se constată că la cererea de recurs formulată de

pârâta

SC M.A. SRL nu

a fost atașată dovada

achitării taxei judiciare de timbru, recurenta

reclamantă

fiind citată legal pentru termenul de judecată din data de 7 mai 2014 cu

mențiunea de a depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 4340,05 lei

și timbrul judiciar în valoare de 5 lei, obligație asupra căreia nu s-a

conformat.

Astfel că, în raport

de împrejurarea că recursul nu a fost legal timbrat, precum și de faptul că în

prezenta cauză nu operează scutirea de la plata taxelor de timbru, Înalta Curte

urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

modificată și respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de

aplicare a legii, precum și cele ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind

timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să dispună anularea recursului

pârâtei

, ca netimbrat.

Anulează, ca netimbrat,

recursul declarat de

pârâta

împotriva

deciziei civile nr. 402 din 25 octombrie 2012 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3806/2018
de dispozițiile art. 998 și art. 999 C. civ. Prin sentința civilă nr. 25152 din 20 decembrie 2011, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea principală formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradict
ÎCCJ 2017-04-04
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 602/2017
cauza a fost trimisă aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii principale și a capetelor din cererea conexă care nu au fost anulate ca netimbrate. 3.4 Recursul formulat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva acestei decizii a fost respins c
ÎCCJ 2016-10-20
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1761/2016
la plata sumei de 172.302,55 lei cheltuieli de judecată reprezentând 101.629 lei onorariu de avocat și 70.673,5 lei taxe judiciare către reclamantă. Împotriva acestei decizii comerciale SC C. SA a declarat recurs. Prin Decizia civilă nr. 18
ÎCCJ 2017-06-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1083/2017
nța această soluție, instanța de apel după casare a reținut că prin Decizia civilă nr. 390 din 4 iunie 2014, instanța a admis apelul formulat de apelanta reclamantă C. SRL împotriva sentinței civile nr. 10108 din data de 12 iulie 2012, pron
ÎCCJ 2017-04-11
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 670/2017
e a acestei sume, cu titlu de amendă. Constatând că reclamanta a căzut în pretenții, potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., a dispus obligarea acesteia la plata către pârâtă a sumei de 11.739 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Împ
Sursă