ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1406/2014

Asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1298 din

19 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați, secția a ll-a civilă, s-a

admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.S.C. SRL prin lichidator judiciar C.

IPURL în contradictoriu cu pârâta SC G.C. SRL.

S-a dispus obligarea pârâtei să

restituie reclamantei suma de 1.027.840 lei plătită cu titlu de contravaloare

„tranzacții acțiuni”, actualizată la data plății.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut că, pârâta SC G.C. SRL, are calitatea de acționar la SC P.S. SA de la

data de 20 august 2008 și deține un număr de 145.189 acțiuni și un procent de

85,84 % din profit și pierdere.

Se mai reține că, la data plății

sumei, acționarii SC P.S. SA nu aprobaseră cesionarea unui număr de acțiuni

deținute de pârâta SC G.C. către reclamanta SC G.S.C. SRL și totodată nu există

dovezi din care să rezulte că acționarii SC P.S. SA au aprobat ordinea de zi,

prevăzută în convocatorul publicat (M. Of. nr. 1035/16.03.2010) în ședința

adunării generale a acționarilor din data de 20 aprilie 2010.

Din certificatul constatator emis de O.R.C.

cu nr. 63939/2011, în calitate de acționar la SC P.S. SA nu este și societatea

reclamantă SC G.S.C. SRL, deși plata acțiunilor s-a realizat.

În raport de probele administrate și a

situației de fapt s-a considerat că plata sumei de 1.027.840 lei efectuată cu O.P.

11/82457355 și cu O.P. doc/12/824458208 din 09 decembrie 2009, nu are temei

legal, având în vedere dispozițiile art. 992 C. civ. și respectiv 1470 C. civ.

Nou, dat fiind faptul că nu există dovezi din care să rezulte că a existat o

datorie care a fost stinsă prin plata respectivă, fiind de fapt vorba despre o

plată nedatorată, care conform art. 992 și 1341 C. civ. și următoarele C. civ.,

astfel încât, trebuie restituită.

Împotriva acestei hotărâri a formulat

apel pârâta SC G.C. SRL, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Galați, secția a ll-a civilă,

prin decizia nr. 26/2013 din 7 iunie 2013, a admis apelul declarat de pârâta SC

G.C. SRL, a schimbat în tot, sentința apelată în sensul că a respins acțiunea

formulată de reclamanta, SC G.S.C. SRL prin lichidator judiciar C. IPURL, având

ca obiect restituire plată nedatorată, ca fiind nefondată.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că, suma de bani ce face obiectul cererii de chemare în judecată

este pretinsă de reclamantă cu titlu de plată nedatorată, în temeiul art. 992 C.

civ., sens în care s-a constatat că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile

pentru a fi dispusă obligarea pârâtei la restituirea sumei pe acest temei,

având în vedere că, între părți se invocă existența unui contract de cesiune de

acțiuni, iar plata pretinsă ca fiind nedatorată a fost efectuată de către

reclamantă cu titlu de contravaloare acțiuni.

Astfel, cererea privind „întoarcerea

plății nedatorate” nu poate fi considerată ca o cerere de angajare a

răspunderii pârâtei pentru un fapt licit, plată efectuată de reclamantă din

eroare către pârâtă, ținând seama de natura plății efectuate respectiv

contravaloare acțiuni, precum și de înscrisurile prezentate în acest sens.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, reclamanta SC G.S.C. SRL prin lichidator judiciar C. IPURL a declarat

recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând

admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii

acestuia ca nefondat și menținerii sentinței, ca fiind temeinică și legală.

Criticile aduse deciziei atacate se

referă, în esență, la faptul că, instanța de apel a reținut, în mod greșit că,

raportat la temeiul juridic al acțiunii, respectiv art. 992 C. civ., atâta timp

cât contractul de cesiune nu a fost contestat în ce privește validitatea sau

executarea sa, nu se poate reține că plata sumei este o plată nedatorată, fără

să aibă în vedere că acțiunea a fost întemeiată în principal pe art. 1092 C.

civ.

În acest sens, recurenta consideră că

documentele depuse la dosarul cauzei, pe baza cărora s-a dispus admiterea

apelului, nu pot fi considerate ca fiind probe certe și concludente în

susținerea deciziei de respingere a acțiunii pe fond.

Mai susține recurenta că, fiind vorba

de societăți comerciale, documentul intitulat contract de cesiune nr. 1 din 07

decembrie 2009 trebuia înregistrat în evidența contabilă a fiecărei societăți

participante la operațiunea comercială și că orice plată efectuată de către o

societate comercială trebuie să aibă justificare din punct de vedere,

financiar-contabil.

Astfel, recurenta consideră că nu s-a

făcut dovada acestui aspect, în sensul că nu există niciun document

financiar-contabil conform căruia să se considere că plata făcută de reclamanta-intimată

este una justificată și datorată.

Tot în același context, recurenta

susține că, în speță, nu s-a făcut nicio dovadă a faptului că Adunarea Generală

a Acționarilor SC P.S. SA a aprobat cesionarea unui număr de acțiuni către SC G.S.C.

SRL, cu atât mai mult cu cât pentru aceasta a fost convocată.

Analizând criticile aduse deciziei

atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că

acestea sunt nefondate, urmând ca recursul declarat de reclamanta SC G.S.C. SRL

prin lichidator judiciar C. IPURL să fie respins, pentru următoarele

considerente :

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu aplicarea

greșită a legii sau când hotărârea este lipsită de temei legal.

Din perspectiva acestui motiv de

recurs, reclamanta susține că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală,

întrucât a reținut că, în raport de temeiul juridic al acțiunii, art. 992 C.

civ., atâta timp cât contractul de cesiune nu a fost contestat în ce privește

validitatea sa sau executarea sa, nu se putea reține că plata sumei este o

plată nedatorată, deși, acțiunea a fost întemeiată, în principal pe art. 1092 C.

civ.

Această critică nu poate fi primită,

având în vedere că, în mod corect a apreciat instanța de apel faptul că, suma

de bani ce face obiectul cererii de chemare în judecată este pretinsă de

reclamantă cu titlu de plată nedatorată, în temeiul art. 992 C. civ., sens în

care s-a constatat că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi

dispusă obligarea pârâtei la restituirea sumei pe acest temei, deoarece plata

s-a efectuat cu titlu de contravaloare acțiuni, în temeiul unui contract de

cesiune de acțiuni care nu s-a dovedit a fi desființat pentru lipsa de

validitate sau alte cauze de desființare.

Tot în același context, se reține că,

susținerea reclamantei, potrivit căreia, în cauză nu s-a dovedit înregistrarea

cesiunii de acțiuni în registrul comerțului, se constată că nu poate fi

primită, având în vedere că, mențiunile efectuate în registrul comerțului sunt

opozabile terților de la data efectuării lor, conform art. 5 alin. (1) din

Legea nr. 26/1990, iar reclamanta este parte în convenția de cesiune de

acțiuni, sens în care aceasta nu putea invoca omisiunea sau lipsa înregistrării

operațiunii de cesiune acțiuni în registrul comerțului.

Susținea recurentei, potrivit căreia,

în speță, nu s-a făcut nicio dovadă a faptului că Adunarea Generală a

Acționarilor SC P.S. SA a aprobat cesionarea unui număr de acțiuni către SC G.S.C.

SRL, a fost corect înlăturată prin decizia recurată cu motivarea că, prima

instanță a apreciat în mod greșit asupra necesității aprobării cesiunii de

către adunarea generală extraordinară a acționarilor din cadrul SC P.S. SA.

Astfel, lipsa unei hotărâri a adunării

generale extraordinare a acționarilor SC P.S. SA pentru aprobarea cesiunii de

acțiuni intervenită între SC G.C. SRL și SC G.S.C. SRL nu prezintă relevanță în

cauză, având în vedere prevederile art. 5 denumit „Acțiunile” din cuprinsul

actului constitutiv al SC P.S. SA, potrivit cărora „dreptul de proprietate

asupra acțiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin

declarație făcută în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionari

sau de mandatarii lor”.

În acest sens, s-a argumentat pe baza

probelor administrate în cauză a căror analiză este exclusă în recurs că din

conținutul adresei intitulată „adeverință”, emisă sub nr. 15 din 01 februarie 2013

de către SC P.S. SA, semnată de administratorul unic al SC P.S. SA, se reține precizarea,

potrivit căreia, SC G.S.C. SRL figurează înregistrată în registrul acționarilor

SC P.S. SA la numărul 53, iar acțiunile au fost dobândite în data de 07

decembrie 2009 conform contractului de cesiune nr. 1 din 07 decembrie 2069

încheiat între SC G.C. SRL, în calitate de cedent și SC G.S.C. SRL, în calitate

de cesionar.

Față de cele anterior expuse, Înalta

Curte constată că instanța de apel a apreciat corect asupra normelor legale

incidente și a făcut o corectă aplicare a acestora la situația de fapt

stabilită și că motivul de nelegalitate a fost invocat cu scopul de a repune în

discuție probele și de a solicita instanței de recurs să reconsidere

concludenta lor în ceea ce privește fondul cauzei, ceea ce nu este permis în

această fază procesuală.

Altfel spus, situația de fapt

stabilită de instanța de apel, constituie o premisă care nu mai poate fi repusă

în discuție în cadrul controlului de legalitate exercitat pe calea recursului,

iar criticile reclamantului nu relevă nicio încălcare a dispozițiilor legale de

natură să impună casarea sau modificarea soluției adoptate.

În acest context, nu se poate constata

că s-au încălcat dispozițiile legii pentru a se putea reține motivul prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și pe cale de consecință, întrucât critica

adusă deciziei este nefondată, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va

respinge, ca nefondat, recursul reclamantei SC G.S.C. SRL prin lichidator

judiciar C. IPURL

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC G.S.C. SRL prin lichidator judiciar C. IPURL

împotriva deciziei nr. 26/2013 din 7 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția a ll-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

8 aprilie 2014.