ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2790/2014

ÎNALTA CURTE DE

CASAȚII ȘI JUSTIȚIE

Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 25 februarie 2014 reclamanții: A.I., M.D.B., N.S., D.C.C., I.C. M.M., M.L., (...) și C.F., personal auxiliar la Judecătoria Focșani, toți cu domiciliul procesual ales, pentru comunicarea actelor de procedură, la sediul Tribunalului Vrancea, prin reprezentant J.A.

au chemat în judecată pe pârâții, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar, la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, de ia data emiterii acestora și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor și deciziilor, respectiv titlurile executorii atașate prezentei cereri. Prin Sentința civilă nr. 1787 din 07 august 2014 a Tribunalului Prahova a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Prahova invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în prezenta cauză unii reclamanți au calitatea de personal auxiliar la Tribunalul Vrancea, fără a se face dovada că la data sesizării instanței se încadrau în categoria persoanelor expres prevăzute de art. 127 C. proc. civ. De asemenea, ceilalți reclamanți au calitatea de personal auxiliar la Judecătoria Focșani, instanță care nu are însă competența să soluționeze litigiul, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 127 C. proc. civ. Pe rolul Tribunalului Vrancea cauza a fost înregistrată ia data de 25 august 2014 sub nr. 2304/91/2014. La dosarul cauzei s-a depus adeverința din 15 septembrie 2014 a Tribunalului Vrancea cu privire la calitatea unora dintre reclamanți de grefieri ai Tribunalului Vrancea.

Personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Focșani a depus cerere de disjungere a cauzei și reținere spre soluționare a cauzei care îi privește. Prin Sentința civilă nr. 357 din 15 septembrie 2014, Tribunalul Vrancea a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe în privința reclamanților care au calitatea de grefieri la Tribunalul Vrancea și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Prahova. A dispus disjungerea cauzei având ca obiect acțiunea în pretenții formulată de reclamanții grefieri ai Tribunalului Vrancea, acțiunea acestora fiind înregistrată sub nr. 2466/91/2014. În baza art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, pentru soluționarea conflictului de competență, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Deliberând asupra competenței de soluționare a cauzei, Tribunalul Vrancea a constatat următoarele: Acțiunea în pretenții a reclamanților are caracterul unui conflict individual de muncă, fiind deci de competența tribunalului în a cărui circumscripție își au domiciliul sau locul de muncă reclamanții, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social. Cel puțin locul de muncă al reclamanților este pe raza teritorială de competență a Tribunalului Vrancea, deci competența de soluționare a cauzei ar fi trebuit să revină acestei instanței. Însă potrivit adeverinței din l5 septembrie 2014 a Tribunalului Vrancea au calitatea de grefieri ai Tribunalului Vrancea reclamanții: A.I., M.D.B., N.S., D.C.C., I.C.

M.M., M.L., (...) și C.F. Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil și în cazul grefierilor, conform alin. (3) al aceluiași articol, dacă un grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Așadar, în mod corect reclamanții grefieri ai Tribunalului Vrancea și-au îndreptat cererea către Tribunalul Prahova, una dintre instanțele judecătorești de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate.

Reglementarea din art. 127 alin. (1) C. proc. civ., deși poartă denumirea de "competență facultativă", este de fapt obligatorie, pentru că are menirea de a asigura înlăturarea oricărei suspiciuni generată de calitatea persoanei reclamante, astfel încât este vorba despre o competență teritorială exclusivă, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. Pentru aceste motive, în baza art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Tribunalul Vrancea a admis excepția de necompetență teritorială de ordine publică pusă în discuție din oficiu și a decimat competența de soluționare a acțiunii grefierilor Tribunalului Vrancea în favoarea Tribunalului Prahova, inițial învestit de aceștia. Cu privire la conflictul negativ de competență, ca a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) raportat la art. 133 pct. 1 C. proc.

civ., Înalta Curte reține următoarele: Astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată disjunsă, reclamanții aveau, la data promovării cererii de chemare, calitatea de grefieri în cadrul Tribunalului Vrancea. Potrivit cererii de chemare în judecată și a obiectului acesteia, reclamanții au promovat o acțiune pentru soluționarea unui conflict individual de muncă. Art. 210 din Legea nr. 62 din 2011 reglementează competența instanței de judecată în soluționarea conflictelor individuale de muncă, respectiv tribunalul în circumscripția căruia se afla domiciliul reclamantului sau locul de muncă al acestuia. Însă, art. 127 C. proc. civ.

prevede: "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor'". Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. sunt prevalente în cauză, fiind dispoziții speciale și derogatorii, ce sunt de strictă interpretare și care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea grefierul care are calitatea de reclamant, situație ce se regăsește în speță. În acest sens, se reține că, la editarea dispozițiilor art 127 C. proc. civ., intenția legiuitorului a fost de a stabili o competență teritorială, în astfel de cazuri, în cadrul unei curți de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța în care reclamanții, în calitatea prevăzută de acest text, își desfășoară activitatea.

Pentru a putea invoca dispozițiile legale anterior citate și pentru a sesiza o altă instanță este suficient ca la data promovării cererii, reclamanții să fie judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri care își desfășoară activitatea în raza teritorială instanței competente să soluționeze cauza, aspect necontestat. Reclamanții s-au adresat în vederea soluționării propriului lor litigiu de muncă Tribunalului Prahova, aflat în raza de competență a unei curți de apel învecinată Curții de Apel Brașov. Introducând cererea de chemare în judecată la Tribunalul Prahova, respectiv la una din instanțele competente material din circumscripția unei curți de apel învecinate cu cea în raza căreia se află domiciliul sau locul lor de muncă, și-au manifestat opțiunea, determinând astfel competența teritorială exclusivă în soluționarea cererii lor.

Așa fiind, Înalta Curte va stabili competența teritorială de judecare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2014. Procesat de GGC - NN