ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3722/2013

Asupra recursului de față, constată

următoarele;

Prin

acțiunea civilă înregistrată la data de 02 iulie 2010, reclamantele SC L.S.C.

SRL Pitești și SC Ș.C. SRL Pitești, au chemat în judecată pe pârâtele Curtea de

Apel Pitești și Primăria Municipiului Pitești, solicitând obligarea în solidar

a acestora la plata sumei totale de 193.600 RON, reprezentând contravaloarea

modernizărilor și îmbunătățirilor aduse de reclamante Ia spațiul din municipiul

Pitești str. V., județul Argeș, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 181 din 07

septembrie 2010, Tribunalul Argeș a declinat competența soluționării cauzei în

favoarea Tribunalului Comercial Argeș, motivat pe împrejurarea că, în speță,

sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 1616 din data de 25

octombrie 2011 Tribunalul Comercial

Argeș

a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a

hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilul în

litigiu face pare din domeniul public al Municipiului Pitești, iar prin

Hotărârea nr. 34 din 30 ianuarie 2007, Consiliul Local al Municipiului Pitești

a aprobat darea unei paiți din imobilul respectiv în administrarea Ministerului

Justiției, pentru funcționarea Curții de Apel Pitești.

Prin pro

tocolul încheiat Ia data de 28 iunie 2007, între Primăria

Municipiului Pitești și Curtea de Apel Pitești, s-a procedat la predarea-primirea

unei părți din imobil.

A mai reținut prima instanță că toate

convențiile la care au participat reclamantele au un izvor comun, respectiv contractul

încheiat între SC T.C. Pitești pe de o parte, și SC A. SNC și SC A. SRL, pe de

altă parte, potrivit căruia amenajările realizate ulterior datei încheierii

contractului rămân în proprietatea SC T.C.

Tot astfel, în anexa Ia actul

adițional încheiat în 27 decembrie 2000, între C.C.S.T. T.C. și SC A.A. SRL, care

a transmis imobilul mai departe către SC Ș.C., iar acesta din urmă către SC L.S.C.

SRL se menționează că toate îmbunătățirile și instalațiile aferente rămân în

patrimoniul C.C.S.T. T.C. Pitești, astfel încât dobânditorii spațiului

respectiv erau obligați să respecte aceste obligații, SC T.C. devenind proprietar

pe toate îmbunătățirile, bucurându-se, potrivit legii, de dreptul de dispoziție

asupra acestora, fără plata vreunei despăgubiri.

Prin urmare, reclamantele, în calitate

de succesoare ale SC A. SNC, în condițiile transmiterii spațiului în litigiu de

la o societate la alta erau obligate să respecte clauzele respective privind

regimul pe care îl dobândeau eventualele îmbunătățiri.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel reclamantele SC l.S.C. SRL Pitești și SC Ș.C. SRL Pitești criticând-o ca

fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia civilă nr. 85/2012 din 26

octombrie 2012 Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins ca nefondat

apelul.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că motivul de apel vizând faptul că prima instanță a pronunțat o

soluție nemotivată, fără a se referi în mod concret la probele administrate de

către reclamante și în special la raportul de expertiză, este nefondat,

apreciind că sentința atacată este motivată, este adevărat sumar, însă raportat

la faptul că dosarul se află în apel, care are un caracter devolutiv, urmează

ca motivarea să fie suplinită de către instanța de apel raportat și la dispozițiile

Legii nr. 202/2010 introduse tocmai pentru a se soluționa cu celeritate procesele

aflate pe rolul instanțelor judecătorești și a se judeca într-un termen

echitabil și rezonabil raportat la dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului.

Instanța de apel a înlăturat și

criticile prin care se pretinde că sentința primei instanțe s-a pronunțat în

baza acțiunii în evacuare, care a făcut obiectul Dosarului nr. 168/1259/2010 al

Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și cele cu privire la faptul că

acea convenție încheiată între SC T.C. și alte persoane juridice nu le este

opozabilă reclamantelor, cu motivarea că, esențial în speța dedusă judecății

este regimul juridic al imobilului.

În acest sens, instanța de apel a

apreciat că trebuie avut în vedere faptul că titlul care a stat la baza intabulării

în cartea funciară a dreptului de proprietate al Fundației Județene pentru

Tineret A. a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă,

respectiv prin sentința civilă nr. 483/CA din 17 octombrie 2008 a Tribunalului

Argeș, prin care s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 249 din 14

iulie 1982 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Argeș

prin care imobilul în litigiu era trecut în proprietatea Comitetului Județean al

Uniunii T.C., antecesoarea reclamantelor, astfel că respectivul imobil a rămas

în proprietatea publică a statului, fiind ulterior atestat prin H.G. nr. 447

din 16 august 2002 la poziția nr. XX, ca parte din domeniul public al unității administrativ

teritoriale.

S-a reținut totodată că ulterior

emiterii H.G. nr. 447 din 16 august 2002 prin Hotărârea nr. 34 din 30 ianuarie 2007

Consiliul Local al Municipiului Pitești a aprobat darea unei părți din imobil

în administrarea Ministerului de Justiție pentru funcționarea Curții de Apel,

operație finalizată prin Protocolul încheiat la data de 28 iunie 2007, între

Primăria Municipiului Pitești și Curtea de Apel Pitești.

A mai reținut curtea de apel că între SC

A.A. SRL și reclamante a intervenit contractul de comodat încheiat la data de 15

martie 2004, deci ulterior emiterii H.G. nr. 447/2002, iar ulterior adoptării H.C.L.

nr. 34/2007 prin care a fost dată în administrarea Ministrului Justiției o parte

din imobil pentru funcționarea Curții de Apel Pitești, la data de 01 noiembrie 2007,

între SC Ș.C. SRL și SC L.S.C. SRL a intervenit un contract de asociere în participațiune.

Cu privire la acțiunea întemeiată pe dispozițiile

art. 998 și urm. C. civ. în baza cărora reclamantele au solicitat obligarea pârâtelor

la plata contravalorii îmbunătățirilor efectuate la imobilul în litigiu, în solidar,

instanța de apel a reținut că în speță, nefiind făcută dovada faptei ilicite și

a vinovăției, nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtelor.

Totodată, s-a reținut că așa cum rezultă

din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, toate îmbunătățirile

efectuate de către reclamante au fost necesare în vederea desfășurării activității

de comerț a acestora și practic și-au asumat riscul efectuării acestor îmbunătățiri

cunoscând regimul juridic al imobilului în litigiu, respectiv imobil aparținând

domeniului public al statului.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs

reclamantele SC L.S.C. și SC Ș.C. SRL invocând motivele de nelegalitate

prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor, recurentele

au arătat că instanța de apel a pronunțat hotărârea atacată, fără a proceda la cercetarea

în tot a fondului, nemotivând argumentat în fapt și în drept.

Astfel recurentele învederează că deși

acțiunea în pretenții civile a fost întemeiată și pe prevederile art. 992-997

C. civ. care reglementează instituția juridică a îmbogățirii fără justă cauză, instanța

de apel nu a motivat în fapt și în drept decizia pronunțată prin prisma acestui

acestui temei de drept, rezumându-se la a analiza îndeplinirea condițiilor angajării

răspunderii civile delictuale reglementată de prevederile art. 998-999 C. civ.

Totodată, recurentele critică decizia atacată

arătând că în mod greșit instanța ne apel, invocând caracterul devolutiv al apelului,

a considerat că se acoperă aspectul motivării sumare a sentinței primei instanțe,

eronat a reținut că esențial în speța juridică dedusă judecății este regimul juridic

al imobilului, ignorând buna lor credință și tot eronat a reținut că acestea și-au

asumat riscul efectuării îmbunătățirilor și modernizărilor aduse imobilului în cauză

și nu a înlăturat motivat concluziile raportului expertizei tehnice întocmit în

cauză.

Recursul este fondat și urmează a fi admis

din considerentele următoare.

Pentru examinarea recursului se vor analiza

cu prioritate criticiie vizând faptul că deși acțiunea în pretenții civile a fost

întemeiată și pe prevederile art. 992-997 C. civ. care reglementează instituția

juridică a îmbogățirii fără justă cauză, instanța de apel nu a motivat în fapt și

în drept decizia pronunțată prin prisma acestui temei de drept, rezumându-se la

analiza îndeplinirea condițiilor angajării răspunderii civile delictuale reglementate

de prevederile art. 398-999 C. civ.

În conformitate cu prevederile art. 295

C. proc. civ. instanța de apel verifică stabilirea situației de fapt și aplicarea

legii de către prima instanță, în acest scop putând încuviința refacerea sau completarea

probelor, precum și administrarea de probe noi.

Totodată, având în vedere caracterul devolutiv

al apelului, practic procesul este reluat pe calea apelului, iar instanța de apel

hotărăște în baza probelor administrate în fața primei instanțe și a eventualelor

probe noi administrate în apel

.

În speță, se constată că reclamantele

și-au întemiat acțiunea nu numai pe răspunderea civilă delictuală reglementată

de art. 998-999 C. civ. ci și pe prevederile art. 992-997 din același act normativ

care reglementează îmbogățirea fără justă cauză. Or, prin decizia pronunțată asupra

fondului instanța de apel a ignorat complet pretențiile întemeiate pe prevederile

legale menționate, rezumându-se la a motiva neîndeplinirea în cauză a condițiilor

angajării răspunderii civile delictuale.

Rezultă așadar, că dispozițiile anterior

menționate au fost omis să examineze cererea

prin prisma tuturor temeiurile de drept invocate de

reclamante, situație în care fiind incidente dispozițiile art. 312 alin. (1) și

(3) C. proc. civ., soluția ce se impune este aceea de admitere a recursului declarat

de reclamante, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantele

SC L.S.C. SRL Pitești, SC Ș.C. SRL Pitești împotriva deciziei civile nr. 85/2012

din 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, pe

care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

5 noiembrie 2013.