ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 455/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 455/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 455/2015
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 2 iulie 2010, reclamantele SC A. SRL Pitești și SC B. SRL Pitești, au chemat în judecată pe pârâtele Curtea de Apel Pitești și Primăria Municipiului Pitești, solicitând instanței, prin hotărârea ce va pronunța, să fie obligate în solidar la plata sumei totale de 193.600 lei, reprezentând contravaloarea modernizărilor și îmbunătățirilor aduse de reclamante la spațiul din municipiul Pitești, județul Argeș, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantele au arătat că, în baza unor raporturi contractuale au deținut spațiul în discuție, în care, în vederea desfășurării activității comerciale și de prestări servicii, au efectuat investiții, constând în lucrări de îmbunătățire și modernizare a acestuia, a căror contravaloare a fost suportată diferit de cele două societăți, respectiv 52% de către SC B. SRL și 48% de către SC A. SRL
În cadrul executării silite, instrumentate de B.E.J., C., la cererea primei dintre pârâte, reclamantele au fost evacuate din spațiul mai sus menționat, împrejurare în care, toate bunurile și imobilele au fost inventariate de executorul judecătoresc și predate în custodie Curții de Apel Pitești.
Prin sentința civilă nr. 181 din 7 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Comercial Argeș, motivat pe împrejurarea că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30 septembrie 2010, la nr. 1481.
Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința nr. 1616 din 25 octombrie 2011 a respins acțiunea; împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele SC A. SRL și SC B. SRL.
Prin Decizia civilă nr. 85 din 26 octombrie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelantele-reclamante SC A. SRL și SC B. SRL.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs apelantele, iar prin Decizia nr. 3722 din 05 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis calea de atac, fiind casată hotărârea și trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Pitești.
Prin decizia de casare s-a reținut că instanța de apel a omis să examineze cererea prin prisma tuturor temeiurilor de drept invocate, ignorând complet pretențiile întemeiate pe prevederile art. 992-997 C. civ., care reglementează îmbogățirea fără justă cauză.
Prin Decizia civilă nr. 787/2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești secția I-a civilă s-a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut în principal că imobilul ce a făcut obiectul contractului de asociere în participațiune încheiat între apelantele reclamante a fost acordat spre folosință gratuită apelantei SC B. SRL, care avea obligația să facă amenajări sau îmbunătățiri ce sporesc valoarea de întrebuințare a spațiului fără ca în mod corelativ cocontractantul SC D. SRL să fie obligat la plata contravalorii acestor îmbunătățiri.
De asemenea Curtea a mai reținut că din raportul de expertiză judiciară întocmit la instanța de fond și completat în apel a rezultat că îmbunătățirile aduse imobilului au fost necesare și utile, iar apelanta reclamantă SC B. SRL era îndreptățită să facă investiții în baza unui contract de comodat încheiat la data de 15 martie 2004 a cărui valabilitate nu a fost contestată în justiție, clauzele sale fiind pe deplin valabile.
Î
mpotriva Deciziei nr. 787 din 25 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă,
au declarat recurs SC A. SRL și SC B. SRL arătând că deși prin Decizia de casare nr. 3722 din 05 noiembrie 2013 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că instanța a omis să examineze cererea prin prisma tuturor temeiurilor de drept invocate, respectiv art. 992 - 997din V.C.C., instanța de apel, în rejudecare nu a examinat și nici nu a motivat în contextul dispozițiilor art. 992 - 997 C. civ., efectele și consecințele îmbogățirii fără justă cauză.
Deși inițial, prin cererea de recurs recurentele au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 498 alin. (1) și art. 496 din N.C.P.C., ulterior prin concluziile scrise au arătat că solicită admiterea recursului în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de criticile recurentelor încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prevăd că modificarea hotărârii se poate cere când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Literatura juridică a statuat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a cărei hotărârea se atacă a aplicat dispozițiile legale aplicabile speței, însă fie le-a încălcat, fie le-a aplicat greșit.
Din această perspectivă precum și din perspectiva deciziei recurate, Înalta Curte reține că în cauză instanța de apel a respectat decizia de casare, analizând dispozițiile art. 992 - 997 C. civ.
Din Decizia nr. 3722 din 5 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, rezultă că a fost casată Decizia nr. 85/2012 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, și trimisă cauza spre rejudecare cu recomandarea ca instanța de apel să analizeze pretențiile reclamantelor întemeiate pe dispozițiile art. 992 - 997 C. civ.
Din considerentele deciziei atacate rezultă cu claritate că instanța de apel a respectat recomandările deciziei de casare analizând raportul juridic dintre părțile litigante și implicit a analizat pretențiile reclamantelor și din perspectiva dispozițiilor art. 992 - 997 C. civ.
Fără a se interpreta că sunt analizate aspecte care fac trimitere la materialul probator, Înalta Curte apreciază că instanța de apel în mod corect a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 992 - 997 C. civ. din moment ce amenajările făcute nu se încadrează în categoria lucrările voluptuare ci acestea au contribuit la sporirea valorii spațiului, mărindu-i atractivitatea față de clientelă având în vedere obiectul contractului de asociere în participațiune (loc de joacă pentru copii + bar) încheiat între cele două recurente la 01 noiembrie 2007.
Nu este lipsit de relevanță de a sublinia faptul că în baza contractului de comodat încheiat la 15 martie 2004 având ca obiect acordarea cu titlu gratuit de împrumut folosința imobilului de la adresa din Pitești, jud. Argeș, recurenta reclamantă SC B. SRL era obligată să facă amenajări sau îmbunătățiri care să sporească valoarea de întrebuințare a spațiului.
Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele SC A. SRL și SC B. SRL împotriva Deciziei civile nr. 787/2014 din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie
2015
.