ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2653/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia comercială nr. 163 din 29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a respins apelul formulat de pârâta SC L. SRL București în contradictoriu cu reclamanta A.F.I., menținându-se sentința comercială nr. 4491 din 5 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, ca legală și temeinică. Ca urmare, pârâta a formulat recurs la data de 4 mai 2007, în termenul legal, solicitând admiterea recursului, schimbarea în totalitate a deciziei atacate, admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii. La data de 23 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat judecata cererii, conform art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., față de lipsa nejustificată a părților la acest termen de judecată. De la această dată și până în prezent nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură, trecând mai mult de 6 luni de când cauza a rămas în nelucrare. Potrivit art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 252 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție a pus în discuție, din oficiu, excepția perimării cererii de recurs. Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare, din vina părții timp de 6 luni, în materie comercială, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Din textul de lege rezultă că pentru a interveni perimarea trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv: instanța să fi fost investită cu o cerere, care în cauză se judecă într-o cale de atac, pricina să fi rămas în nelucrare 6 luni, iar lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții. Cu privire la ultimele condiții se constată că suspendarea judecății a avut loc la data de 23 ianuarie 2008, pentru lipsa nejustificată a părților și, nicidecum, pentru ca recurenta - pârâtă să semneze recursul, astfel cum se apără prin concluziile scrise încât, neîndeplinirea altor acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii de la această dată de la care a început să curgă termenul de perimare, dovedește culpa acesteia.

Constatând, totodată, că în cauză nu au intervenit nicio cauză de suspendare sau întrerupere a termenului de 6 luni, conform art. 249 - 251 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția și va constata perimată cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată cererea de recurs formulată de pârâta SC L. SRL București împotriva Deciziei comerciale nr. 163 din 29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2008.