ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2587/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 12 mai 2006 reclamantul B.G. cheamă în judecată pe pârâta SC G. SRL Craiova solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i predea autorizația în baza căreia a executat lucrările de construcție a acoperișului la blocul din Craiova și să execute lucrările de finalizare a acoperișului, iar în caz de refuz să fie autorizat reclamantul să facă demersurile necesare obținerii autorizației și lucrările de remediere a acoperișului pe cheltuiala pârâtei, precum și să fie obligată pârâta la plata sumei de 10 lei pentru fiecare zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii până la executarea obligațiilor asumate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 11241 din 20 decembrie 2006 Judecătoria Craiova declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția comercială, reținând incidența dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. Prin sentința comercială nr. 3866 din 6 iulie 2007 Tribunalul Dolj, secția comercială, admite în parte cererea reclamantului și obligă pe pârâtă să predea reclamantului autorizația în baza căreia a executat lucrările de finalizare a acoperișului la imobilul în cauză și să execute lucrările de finalizare a acoperișului la imobilul menționat, iar în caz de refuz autorizează reclamantul să le execute pe cheltuiala pârâtei, respinge cererea privind obligarea la plata daunelor cominatorii și ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Reține instanța pentru a decide astfel incidența dispozițiilor art. 969 C. civ. - în condițiile în care reclamantul a achitat întreaga contravaloare a lucrării, deși nu s-a semnat procesul verbal de recepție finală întrucât lucrarea s-a executat cu deficiențe calitative, iar pârâta s-a obligat prin contractul încheiat cu reclamantul și la obținerea autorizației pentru executarea lucrării a cărei bună execuție a garantat-o pentru 20 de ani, angajându-se să remedieze defecțiunile apărute.

Prin Decizia nr. 6 din 10 ianuarie 2008 Curtea de Apel Craiova, secția comercială, respinge ca nefondat apelul reclamantului împotriva sentinței primei instanțe, reținând, în acest sens, că instanța de fond a acordat reclamantului ceea ce acesta a cerut prin cererea introductivă de instanță, respectiv să fie autorizat să facă demersurile necesare obținerii autorizației și să execute lucrările de remediere a acoperișului pe cheltuiala pârâtei, astfel că nu mai putea să oblige pe pârâtă și la plata de daune cominatorii ca mijloc de constrângere pentru executarea obligației de finalizare a acoperișului, precum și că, prin concluziile puse în fața instanței de fond cu ocazia judecății, apărătorul reclamantului a renunțat la cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei instanței de apel reclamantul formulează recurs, solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței instanței de fond, în sensul admiterii în totalitate a cererii sale, și criticând decizia recurată pentru nelegalitate, dat fiind că instanța de apel în mod greșit nu a obligat pe pârâtă la plata de daune cominatorii ce puteau fi transformate în creanță lichidă și exigibilă în cazul unei acțiuni în daune interese în ipoteza în care debitorul nu înțelege să-și execute obligația, recurentul reclamant neînțelegând să folosească alternativa oferită de lege a posibilității aducerii la îndeplinire de către el a obligației pârâtei pe cheltuiala acesteia. Examinând recursul reclamantului sub aspectul regularității formulării acestuia se constată că, în disprețul dispozițiilor art. 302 1 alin. (2) C. proc.

civ., cererea de recurs nu este însoțită de dovada achitării taxei de timbru conform legii, taxe care - conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 9 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, modificate, se plătesc anticipat. Mai mult, deși - făcându-se aplicare dispozițiilor art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997 - recurentul a fost legal citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei (fila 7), acesta nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței, astfel că, dându-se eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995, recursul recurentului reclamant împotriva deciziei instanței de apel urmează a fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de reclamantul B.G. împotriva Deciziei nr. 6 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2008.