ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6770/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6770/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței de fond
1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal,
reclamanta V.A.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Centrul de Studii
Tehnice Rutiere și Informatice, următoarele:
- să se constate
refuzul pârâtului de a-i soluționa o cerere, respectiv de a-i comunica un
răspuns la cererea înregistrată sub nr. 1286 din 31 martie 2012, în termen de 5
zile de la data înregistrării acesteia, potrivit art. 61 din O.G. nr. 27/2002;
- să fie obligat
pârâtul să-și îndeplinească obligația legală de a-i comunica răspunsul la
cererea respectivă, în sensul de a stabili competența de soluționare a cererii
și de a o înainta către instituția competentă sau de a păstra spre competentă
soluționare cererea;
- să fie stabilit un
termen în vederea executării obligației, potrivit dispozițiilor art. 18 alin.
(6) din Legea nr. 554/2004, sub sancțiunea plații unei amenzi, potrivit
dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în cazul nerespectării
de către pârâtă a termenului fixat în vederea îndeplinirii obligației.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că, prin cererea înregistrată la Secția de
Drumuri Naționale Deva sub nr. 1286 din 31 martie 2012, a solicitat acestei
autorități să modifice în baza de date schimbarea numărului de înmatriculare a
autoturismului proprietate personală, respectiv din XX în YY, susținând că, la
aceeași dată (31 martie 2012), a formulat o cerere, cu obiect similar, pe care
a transmis-o Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatice, ca urmare a
faptului că Secția de Drumuri Naționale Deva i-a comunicat că cererea sa nu
este de competența respectivei autorități.
Totodată, a arătat
că, întrucât pârâta nu i-a răspuns la cererea sa în termenul de 30 de zile
prevăzut de O.G. nr. 27/2002, la data de 5 mai 2011 a revenit cu solicitarea de
a i se comunica modul în care a fost soluționată cererea înregistrată sub nr.
1286 din 31 martie 2011 și transmisă spre competentă soluționare acestei
autorități, iar prin Adresa nr. 7535 din 5 iulie 2011 pârâta i-a adus la
cunoștință faptul că această cerere ar fi trebuit soluționată, la data
depunerii ei, respectiv în 31 martie 2011, de către Secția de Drumuri Naționale
Deva.
În concluzie,
reclamanta a arătat că prin nerespectarea dispozițiilor art. 61 din O.G. nr. 27
din 30 ianuarie 2002, pârâta i-a adus o vătămare a drepturilor și intereselor
legale, așa cum acestea sunt definite de Legea nr. 554/2004.
1.2. Curtea de Apel
Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 72 din
2 martie 2012, a admis acțiunea formulată de reclamantă, obligând pârâtul să-i
comunice reclamantei răspunsul la cererea nr. 1286 din 31 martie 2011, în
sensul de a efectua operațiunea solicitată, ori de a o înainta instituției
competente și de a încunoștința reclamanta, în termen de 3 zile de la rămânerea
irevocabilă a prezentei sentințe, sub sancțiunea obligării conducătorului
autorității la plata amenzii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr.
554/2004.
Totodată, a obligat
pârâta să plătească reclamantei suma de 260,30 RON, cheltuieli de judecată.
1.3. Pentru a
pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Prin cererea
înregistrată sub nr. 1286 din 31 martie 2011 la Secția de Drumuri Naționale
Deva, reclamanta a solicitat acestei autorități să modifice în baza de date
schimbarea numărului de înmatriculare a autoturismului proprietate personală,
respectiv din XX în YY, justificată de faptul că a achiziționat un autoturism
care avea rovinieta achitată, însă pentru menținerea valabilității acesteia,
după schimbarea numărului de înmatriculare, era necesară notificarea
autorității competente despre această împrejurare.
Prin Adresa nr. 1364
din 5 aprilie 2011, Secția de Drumuri Naționale Deva i-a comunicat reclamantei
faptul că cererea sa a fost înaintată spre competentă soluționare la Centrul de
Studii Tehnice Rutiere și Informatice.
La această cerere
pârâta i-a răspuns reclamantei, prin Adresa nr. 7535 din 5 iulie 2011, în
sensul că nu operează schimbarea numerelor de înmatriculare în baza de date,
aceste aspecte fiind de competența direcțiilor regionale de drumuri și poduri
și a secțiilor de drumuri naționale și, ca atare, cererea reclamantei ar fi
trebuit soluționată, la momentul depunerii, de către Secția de Drumuri
Naționale Deva, nemaifiind necesară retrimiterea către pârât.
Prima instanță a
reținut că cererea nr. 1286 din 31 martie 2011 i-a fost înaintată autorității
pârâte, prin fax, de către Secția de Drumuri Naționale Deva, însă aceasta nu
i-a comunicat reclamantei niciun răspuns în termenul legal, răspunsul fiindu-i
comunicat numai la data de 5 iulie 2011, după un demers suplimentar din partea
reclamantei, respectiv adresa din 5 mai 2011 înregistrată în evidența pârâtei
sub nr. 1092/PE/16 iunie 2011, așa cum de altfel aceasta recunoaște prin
răspunsul la interogatoriu.
A apreciat astfel că
pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art. 61 din O.G.
nr. 27/2002, atât sub aspectul termenului, cât și sub aspectul finalității.
Or, în speță, era
necesar ca autoritatea care se consideră necompetentă să trimită cererea
autorității competente și despre această împrejurare să încunoștințeze
petiționarul, sens în care autoritatea pârâtă nu a acționat.
Prima instanță a
făcut și aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.
Calea de atac
exercitată
2.1. Împotriva
acestei soluții a formulat recurs Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informativă
- CESTRIN, invocând prevederile art. 304
1
C. proc. civ. - 1865 și
susținând, în esență, următoarele critici:
- instanța de fond a
acordat mai mult decât s-a cerut, deși reclamanta a solicitat ca autoritatea să
fie obligată să-i răspundă la cererea formulată;
- soluția pronunțată
conține dispoziții care nu pot fi aduse la îndeplinire;
- instanța de fond a
ignorat faptul că rovinieta pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare
fusese valabilă pentru perioada 21 ianuarie 2010 - 20 ianuarie 2011, iar
reclamanta a formulat cererea respectivă la data de 31 martie 2011, când a
solicitat SDN Deva să procedeze la schimbarea numărului de înmatriculare din
baza de date cu Rovignete din XX în YY.
În concluzie, a
solicitat admiterea recursului, cu consecința respingerii acțiunii.
2.2.
Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.
Soluția instanței
de recurs
Recursul este
întemeiat, potrivit considerentelor ce vor fi prezentate în continuare.
Astfel, instanța de
fond, deși s-a raportat la prevederile art. 61 din O.G. nr. 27/2002 privind
reglementarea activității de soluționare a petițiilor și ale art. 2 alin. (1)
lit. h) din Legea nr. 554/2004, care definește noțiunea de nesoluționare în
termenul legal a unei cereri, în considerentele soluției adoptate și prin
dispozitivul sentinței a constatat refuzul nejustificat al autorității, pe care
a obligat-o să efectueze operațiunea solicitată de reclamantă (să modifice baza
de date în ceea ce privește numărul de înmatriculare al autoturismului
proprietate personală, din XX, în YY sub sancțiunea plății unei amenzi de către
conducătorul autorității, în condițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr.
554/2004).
De altfel, chiar
instanța de fond a reținut, în considerentele hotărârii pronunțate, că
autoritatea pârâtă îi răspunsese reclamantei, cu Adresa nr. 7535 din 5 iulie
2011 la Cererea nr. 1286 din 31 martie 2012, fără a soluționa solicitarea
acesteia, ceea ce constituia un refuz explicit din partea autorității, supus
cenzurii instanței de contencios în condițiile Legii nr. 554/2004.
Într-adevăr, potrivit
art. 1 alin. (10) și (12) din O.G. nr. 15/2002, așa cum a fost modificată și
completată prin O.G. nr. 8/2010 pct. 8 și 9: „(10) În cazul schimbării
utilizatorului vehiculului, rovinieta își menține valabilitatea. (11) Începând
cu data de 1 august 2010, în cazul schimbării numărului de înmatriculare al
vehiculului, rovinieta își menține valabilitatea numai în condițiile în care
utilizatorul informează în scris CNADR - SA cu privire la schimbarea numărului
de înmatriculare, în vederea operării modificării în baza de date”.
Or, în cauză, este
necontestat că rovinieta achiziționată pentru autovehiculul cu nr. de
înmatriculare XX a avut valabilitate în perioada 21 noiembrie 2010 - 20
ianuarie 2011, în timp ce reclamanta a formulat solicitarea respectivă abia pe
data de 31 martie 2011, deci după expirarea valabilității rovinietei.
Astfel fiind, rezultă
că instanța de fond a reținut în mod greșit existența unui refuz nejustificat
din partea autorității, atâta vreme cât aceasta a avut temei legal să procedeze
în acest mod, modificarea bazei de date cu rovinieta putând fi modificată, prin
înlocuirea numărului anterior de înmatriculare cu numărul nou de înmatriculare,
numai în cazul unei roviniete valabile în perioada de valabilitate a acesteia,
iar nu după expirarea acesteia.
În concluzie, soluția
instanței de fond este nelegală și netemeinică, recursul fiind întemeiat,
astfel că acțiunea reclamantei va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA -
Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) împotriva Sentinței
nr. 72 din 2 martie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Casează sentința
atacată și respinge acțiunea formulată de reclamanta V.A.C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 octombrie 2013.
Procesat de GGC - LM