ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7527/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă cu nr. 2786 din 30 mai 2013 Judecătoria Deva a disjuns cererea având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție seria X nr. Y. din 1 februarie 2013, cât privește fapta prevăzută de art. 3 pct. 24 din H.G. nr. 69/2012 și amenda aplicată de 14.000 RON, a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Deva, a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de către petenta S.C. N.I.E. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (X), împotriva măsurii suplimentare de suspendare a copiei conforme a licenței comunitare nr. 0700421, emisă pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare X, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 205 din 2 septembrie 2013, a admis excepția necompetenței materiale a Curții Alba Iulia, invocată de instanța din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva și, constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 21 C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra conflictului. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că măsura (sancțiunea) suspendării copiei conforme a licenței comunitare a fost luată prin procesul-verbal de contravenție, aplicarea sa fiind urmarea săvârșirii contravenției prevăzute de art. 3, pct. 24 din H.G.

nr. 69/2012, soluția ce se va pronunța cu privire la existența contravenției fiind determinată în ceea ce privește soluția ce se va pronunța cu privire la măsura suspendării, astfel că aparține judecătoriei competența de soluționare a capătului de cerere privind măsura suspendării copiei conforme. Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia. Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare. Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de RON se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel". Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În cauza de față reclamantul a solicitat anularea procesului verbal, exonerarea petentei de la plata amenzii sau înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul și înlăturarea măsurii suplimentare de suspendare a copiei conforme a licenței comunitare emisă pentru vehiculul cu numărul de înmatriculare X pentru 30 de zile. La 30 mai 2013 instanța a dispus disjungerea cererii având ca obiect plângere împotriva procesului-verbal de contravenție seria X nr. Y. din 01 februarie 2013, cât privește fapta prevăzută de art. 3 pct. 24 din H.G. nr. 69/2012 și amenda aplicată de 14.000 RON și înregistrarea acesteia separată într-un nou dosar având ca obiect plângere civilă.

Prezentul dosar are ca obiect doar plângerea împotriva măsurii suplimentare de suspendare a copiei conforme a licenței comunitare nr. 0700421 pentru transportul rutier internațional de mărfuri contra cost unui terț, eliberată de MTI- Autoritatea Rutieră Română, pentru autovehiculul cu numărul X. Conform dispozițiilor art. 55 din H.G. nr. 69/2012: "Împotriva sancțiunilor de retragere sau suspendare a licenței de transport/licenței comunitare, a copiei conforme a licenței de transport/copiei conforme a licenței comunitare, ... se poate adresa cu plângere instanțelor de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare". Intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier X, este o autoritate publică centrală, potrivit dispozițiilor art. 1 din H.G.

nr. 1088/2011 privind organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, astfel că instanța competentă să judece plângerea petentei este secția de contencios administrative și fiscal a Curții de Apel Alba Iulia. Față de cele arătate, Înalta Curte constată că soluționarea în fond a cauzei este de competența Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta S.C. "N.I.E." S.R.L. și intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2013. Procesat de GGC - AM