ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6022/2013

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 5142 din 4 decembrie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de A.D. împotriva Sentinței civile nr. 6758 din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pentru a pronunța această soluție Înalta Curte a avut în vedere faptul că prin sentința recurată s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A.D. împotriva Sentinței civile nr. 1077 din 14 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării Ordinelor Secretarului General al Camerei Deputaților nr. 481 din 30 septembrie 2008 și nr. 39 din 31 ianuarie 2006. Revizuentul A.D.

și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României. S-a mai reținut că în motivarea cererii de revizuire nu a fost invocat și argumentat vreun motiv legat de încălcarea principiului priorității dreptului comunitar reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, revizuentul formulând exclusiv critici asupra soluției de respingere ca inadmisibilă a acțiunii, fără raportare la vreo dispoziție imperativă de drept comunitar. Împotriva Deciziei nr. 5142 din 4 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal recurentul A.D.

a formulat cerere de revizuire. În motivarea cererii revizuentul susține următoarele: Revizuirea, în temeiul dispozițiilor art. 322 teza I pct. 7 C. proc.

civ., este "admisibilă", dacă, în cadrul acestei "căi extraordinare de atac de retractare", sunt "întrunite cumulativ" o serie de condiții după cum urmează: După cum, se poate constata, prima condiție, este îndeplinită, întrucât, atât, Sentința civilă nr. 6114 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ședința publică de la data de 30 octombrie 2012, în Dosarul nr. 7107/2/2012, cât și Decizia nr. 5142 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în ședința publică de la data de 4 decembrie 2012, în Dosarul nr. 2242/2/2011, sunt "(..) hotărâri definitive, pronunțate de către instanțe care fac parte din sistemul organelor judiciare .."; A doua condiție, este ca ".. hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice ..". Astfel, în timp ce, prin Sentința civilă nr. 6114 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ședința publică de la data de 30 octombrie 2012, în Dosarul nr. 7107/2/2012, "(..) S-au respins excepțiile de inadmisibilitate și lipsei calității procesuale pasive.

Respinge cererile de revizuire principală și conexă, ca nefondate. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2012 prin Decizia nr. 5142 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în ședința publică de la data de 4 decembrie 2012, în Dosarul nr. 2242/2/2011, în mod contrar" (..) S-a respins recursul declarat de A.D.

împotriva Sentinței civile nr. 6758 din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat și, pe cale de consecință s-a menținut soluția instanței de fond, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire ..", Or, din "examinarea temeinică", a celor 2 (două) hotărâri, se poate constata faptul că, prin Decizia nr. 5142 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Ședința Publică de la data de 4 decembrie 2012, în Dosarul nr. 2242/2/2011, în mod vădit neîndoielnic, "se încalcă autoritatea de lucru judecat", ce rezultă din Sentința civilă nr. 6114 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ședința publică de la data de 30 octombrie 2012, în Dosarul nr., 7107/2/2012.

După cum, se poate constata și această condiție, este îndeplinită; A treia condiție, prevede "(..) existența triplei identități de părți, obiect și cauză ..". Întrucât, în Dosarul nr. 7107/2/2012 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Dosarul nr. 2242/2/2011 înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, deduse judecății, ca de altfel, în toate acțiunile în justiție, s-a situat, în mod constant, aceiași Fișa Postului, aferentă poz.

31 din Anexa 20 Direcția Comercială din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaților, întocmită și înaintată pentru gestionare Direcției Resurse Umane la data de 8 ianuarie 1999, modificată nelegal la data de 3 februarie 1999, înscris nou, descoperit în ședința publică de la data de 1 martie 2012, anexat Precizărilor nr. 51/798 din data de 29 februarie 2012 formulate de către Secretarul general al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 22456/302/2010, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, consider, ca fiind îndeplinită, și condiția triplei identități" (..) de obiect, cauză și părți, având aceeași calitate ..", conform art. 1201 C. civ.; Cea de a patra condiție, este aceea de a se solicita, "anularea celei din urmă hotărâri", în termenul prevăzut de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., conform cărora,".. Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: 1. (..) în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și pct. 7(1) de la comunicarea hotărârilor definitive ..". întrucât, Decizia nr. 5142 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost pronunțată, în ședința publică de la data de 4 decembrie 2012, în Dosarul nr. 2242/2/2011, iar, cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor art. 322 teza I pct. 7, a fost înregistrată, pe rolul acestei instanțe, la data de 3 ianuarie 2013, consider, ca fiind îndeplinită, și, această condiție "prevăzută imperativ" de lege. Prin cererea completatoare a cererii de revizuire inițială, revizuentul invocă suplimentar, în condițiile aceluiași motiv de revizuire - art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. -, și Sentința civilă nr. 6034 din 24 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 2594/2/2012 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, considerând că prin Decizia nr. 5142 din 4 decembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 2242/2/2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție se încalcă autoritatea de lucru judecat ce rezultă și din această hotărâre. De asemenea se reiterează susținerile privind reglementarea drepturilor salariale și a pensiei de serviciu în raport cu dreptul comunitar, precum și trimiterile la Legea contabilității nr. 82/1991 și alte acte normative. Examinând cauza și cererea de revizuire formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Prin Decizia irevocabilă nr. 5142 din 4 decembrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 2242/2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de A.D. împotriva Sentinței civile nr. 6758 din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin Sentința civilă nr. 6758 din 15 noiembrie 2011, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, împotriva Sentinței civile nr. 1077 din 14 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 12814/2/2010, instanța reținând că revizuentul a formulat exclusiv critici asupra soluției de respingere ca inadmisibilă a acțiunii, fără raportare la vreo dispoziție imperativă de drept comunitar. Prin Sentința civilă nr. 6114 din 30 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 7107/2/2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondate cererile de revizuire principală și conexă întemeiate pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 îndreptate împotriva Sentinței civile nr. 3245 din 16 mai 2012 pronunțată în Dosarul nr. 10849/2/2010.

Părțile în Dosarul nr. 7107/2/2012 au fost: A.D. revizuent, Casa Națională de Pensii Publice - intimat și Camera Deputaților - Secretariatul general-intimat. Prin Sentința civilă nr. 6034 din 24 octombrie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 2594/2/2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată revizuirea Sentinței civile nr. 1077 din 14 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 12814/2/2010 și formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., considerând că înscrisul invocat ca nou nu are valoare probatorie în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, nefiind astfel îndeplinite cerințele prescrise de art. 322 pct. 5 C. proc.

civ. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de aceleași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate; aceste dispoziții se aplică și în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs.

Invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul legal anterior enunțat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: - să existe hotărâri definitive contradictorii; - hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină; - hotărârile să fie date în dosare diferite; - în al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; - să se ceară anularea celei de a doua hotărâri.

În speță, însă, ceea ce contestă în fapt revizuentul sunt considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate în Dosarul nr. 2242/2/2011, fiind nemulțumit de modul în care atât judecătorul fondului cât și instanța de recurs au apreciat asupra condițiilor de admisibilitate a cererii sale de revizuire întemeiată generic prin prisma dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 fără să existe o motivare prin prisma acestui text de lege invocat și asupra căreia s-au pronunțat instanțele, fapt ce nu atrage, evident, o încălcare a principiului autorității de lucru judecat, criticile sale excedând motivelor strict prevăzute de lege. Înalta Curte constată că reiterarea susținerilor revizuentului privind reglementarea drepturilor salariale și a pensiei de serviciu în raport de dreptul comunitar, precum și trimiterile la Legea contabilității nr. 82/1991 și alte acte normative, exced motivelor strict prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., fapt pentru care nu pot forma obiectul analizei în prezenta cauză, în considerarea prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. care stipulează cât se poate de clar că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca ambele hotărâri să fie pronunțate ori pe considerente procedurale, ori pe fond, pentru că dacă una este pronunțată în temeiul unei excepții procesuale, iar cealaltă este pronunțată în fond, nu există contrarietatea susceptibilă să facă admisibilă revizuirea. Condițiile indicate trebuie îndeplinite cumulativ, iar neîndeplinirea uneia dintre condiții duce la respingerea cererii de revizuire.

În cauza de față, chiar dacă sunt îndeplinite unele dintre acestea, nu este îndeplinită condiția ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Așa cum am arătat, această condiție presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de revizuent sunt neîntemeiate și nu pot fi primite. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de A.D. împotriva Deciziei nr. 5142 din 4 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2013. Procesat de GGC - LM