ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Conform ștampilei

Registraturii generale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 15

martie 2010, numitul A.I. a formulat prezenta plângere împotriva rezoluției cu nr.

839/761/VIII/1/2010 clin 2 martie  2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție.

Prin

rezoluția cu nr. 839/761/VIII/1/2010 din 2 martie 2010 a Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă ca neîntemeiată o

plângere a numitului A.I. împotriva rezoluției nr. 27394/09/23/VIII/1/2010 din

06 ianuarie 2010 a aceleiași unități de parchet.

Din

examinarea dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. rezultă

însă că plângerea adresată instanței trebuie să aibă ca obiect, exclusiv o

rezoluție sau ordonanță de netrimitere în judecată, iar nu un alt act al

procurorului, chiar dacă aceasta poartă denumirea de „rezoluție".

În

acest sens, s-au pronunțat și Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și

Justiție prin decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 (M. Of. nr. 283 din 11

aprilie 2008).

Față

de cele reținute, Înalta Curte - în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit.

a din C. proc. pen. - va respinge ca inadmisibilă plângerea petentului.

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen. și deciziei nr. 82 a Secțiilor Unite ale Înaltei

Curți de Casație și Justiție (M. Of. nr. 780 din 21 octombrie 2008), petentul

va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca

inadmisibilă plângerea formulată de petentul A.I.

Obligă petentul la

plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința

publică, azi 27 aprilie 2010