ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Conform ștampilei Registraturii generale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 15 martie 2010, numitul A.I. a formulat prezenta plângere împotriva rezoluției cu nr. 839/761/VIII/1/2010 clin 2 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin rezoluția cu nr. 839/761/VIII/1/2010 din 2 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă ca neîntemeiată o plângere a numitului A.I. împotriva rezoluției nr. 27394/09/23/VIII/1/2010 din 06 ianuarie 2010 a aceleiași unități de parchet. Din examinarea dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen. rezultă însă că plângerea adresată instanței trebuie să aibă ca obiect, exclusiv o rezoluție sau ordonanță de netrimitere în judecată, iar nu un alt act al procurorului, chiar dacă aceasta poartă denumirea de „rezoluție". În acest sens, s-au pronunțat și Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 (M. Of. nr. 283 din 11 aprilie 2008). Față de cele reținute, Înalta Curte - în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a din C. proc. pen. - va respinge ca inadmisibilă plângerea petentului. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. și deciziei nr. 82 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (M. Of. nr. 780 din 21 octombrie 2008), petentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul A.I. Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședința publică, azi 27 aprilie 2010