ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cauzei penale
de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe sub nr. 5701/1/2009 din 2 iulie 2009, condamnatul V.C. a solicitat
revizuirea Deciziei nr. 2464 din 26 iunie 2009 pronunțată de Secția penală a
Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a rămas definitivă sentința
penală nr. 47 din 10 iunie 2008 a Tribunalului Teleorman, invocând incidența în
cauză a prevederilor art. 394 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
S-a arătat de către
condamnat că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa
și că verdictul pronunțat în cauză a fost influențat de actele de cercetare
penală efectuate de ofițerul de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O București,
numitul D.C.V. împotriva căruia a formulat plângere penală pentru infracțiuni
comise în instrumentarea dosarului. Cercetările în cauză formează obiectul Dosarului
penal nr. 1532/P72008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în
curs de soluționare la data formulării cererii de revizuire.
De asemenea,
condamnatul a solicitat ca la rejudecarea cauzei în revizuire să se țină seama
de situația sa personală, vârsta și experiența redusă de viață, lipsa
antecedentelor penale, situația materială precară și capacitatea de redresare,
astfel încât pedeapsa aplicată să-i fie redusă la cea deja executată până în
prezent.
A fost atașat Dosarul
nr. 3765.1/87/2006 al Tribunalului Teleorman în care s-a pronunțat hotărârea de
condamnare ce face obiectul cererii de revizuire de față.
Din oficiu, în
ședința publică de astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus în
discuția părților regularitatea sesizării instanței în raport de dispozițiile art.
397 alin. (1) C. proc. pen., conform cărora cererea de revizuire se adresează
procurorului de la instanța care a judecat cauza în primă instanță.
Cu privire la
aspectul invocat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține:
Prin sentința penală nr.
47 din 10 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă prin
Decizia nr. 2464 din 26 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, revizuientul V.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare
și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
pentru săvârșirea infracțiunilor concurente prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2)
lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74-76 C.
pen., art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) și art. 74-76 C. pen. și art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu
aplicarea art. 74-76 C. pen.
S-a reținut în fapt
că revizuientul a făcut parte într-un grup infracțional organizat care în
perioada 2004-2006 a traficat mai multe persoane, inclusiv minore, pe care le-a
exploatat sexual sau au fost vândute în scopul practicării prostituției, pe
teritoriul Italiei.
Potrivit art. 393 C.
proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii în
ceea ce privește latura penală, cât și cu privire la latura civilă, pentru
cazurile prevăzute în art. 394 alin. (1) lit. a)-e) C. proc. pen.
Conform art. 397 alin.
(1) C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la
parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță. Cererea
se face în scris, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a
mijloacelor de probă în dovedirea acestuia.
De asemenea, conform art.
397 alin. (3) și art. 399 C. proc. pen., după introducerea cererii de
revizuire, procurorul ascultă dacă este cazul persoana care a făcut cererea în
vederea completării sau precizării acesteia și poate dispune efectuarea de
cercetări pentru verificarea temeiniciei cererii.
După efectuarea
cercetărilor, procurorul înaintează întregul material al cauzei împreună cu
concluziile sale instanței competente.
Din conținutul
acestor reglementări rezultă că efectuarea actelor de cercetare de către
procuror este prevăzută ca o condiție obligatorie, prealabilă sesizării
instanței, concluziile procurorului asupra cererii de revizuire constituind
actul de sesizare al instanței competente să judece cauza.
În cauză, cererea de
revizuire formulată de condamnat a fost adresată direct instanței, fără
respectarea procedurii prevăzute de art. 397 și art. 399 C. proc. pen.
Ca urmare, Înalta
Curte de Casație și Justiție, sesizată direct cu cererea de revizuire,
verificând regularitatea actului de sesizare și constatând că nu a fost legal
sesizată, va dispune trimiterea cauzei privind cererea de revizuire formulată
de condamnatul V.C. la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman spre
competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen.,
dispune trimiterea cauzei privind cererea de revizuire formulată de condamnatul
V.C. împotriva Deciziei penale nr. 2464 din 26 iunie 2009 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 3765.1/87/2006 la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, spre competentă soluționare.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință
publică, azi 14 septembrie 2009.