ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 725/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 164 din 31 octombrie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmbovița și de către inculpata O.C.M., împotriva Sentinței penale nr. 358 din 09 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița. A desființat în parte în latură penală și civilă sentința penală mai sus menționată și în consecință; A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului M.A., în pedepsele componente. A majorat pedeapsa principală aplicată acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen.

rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. și art. 74 lit. a) - 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la 3 ani de închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului M.A. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani. A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S.F., în pedepsele componente. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic.

art. 74 lit. a) și 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.F., la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare. A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului S.F. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani. A aplicat prevederile disp. art. 71, 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

teza a II-a și lit. b) C. pen. A înlăturat disp. art. 81, 82 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului. A reținut la încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul C.I.B., în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, disp. art. 37 lit. b) C. pen. A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului M.C.F., în pedepsele componente. În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe acest inculpat la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului M.C.F.

urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 3 luni închisoare. A menținut dispozițiile art. 81, art. 82 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, dar a redus termenul de încercare la 3 ani și 3 luni. A aplicat disp. art. 83 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii. A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului N.I., în pedepsele componente. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a) și 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

a condamnat pe inculpatul N.I., la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare. A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a recontopit pedepsele aplicate inculpatului N.I. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani. A aplicat prevederile disp. art. 71, 64 alin. (1) lit. a) C. pen. teza a II-a și lit. b) C. pen. A înlăturat disp.

art. 81, 82 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului. A înlăturat dispoziția privind confiscarea de la inculpați în temeiul disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a sumelor de bani obținute prin săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 348 C. proc. pen. a dispus desființarea totală a înscrisurilor folosite de inculpați la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și anume: adeverințele de salariu emise de SC F.E.C. SRL; nr. 62 și 81 emise de SC F.P.T. SRL; nr. 47 și 104 emise de SC K.S.G. SRL; nr. 29 și 117, emise de SC F.E.M. SRL; nr. 79 și 93 emise de SC T.V.

SRL ; nr. 22 și 24 emise de SC A.D.C. SRL; nr. 26 emisă de SC P.D.V.P.C. SRL; nr. 34 emisă de SC M.A.S.

SRL; contractele individuale de muncă nr. 9510; 1129; 1016; 1860; 1850; 1980; 9010; 8135; 1986; 1981; 8150; 3891; 9575; 2159; 5403; biletul numerotat cu cifra 3 cu mențiunea „dulceag ” , listele nominale numerotate 1 și 2, agenda cu coperte de culoare neagră, precum și a contractelor de credit încheiate de către inculpați cu partea civilă C.E.C.B., respectiv: din data de 20 august 2007 pe numele inculpatului S.I.; din data de 30 iulie 2007 pe numele inculpatului I.F.; din data de 05 septembrie 2007 pe numele inculpatei D.M.C.; din data de 07 septembrie 2007 pe numele inculpatei C.A.; din data de 27 iulie 2007 pe numele inculpatului N.I.; din data de 20 august 2007 pe numele inculpatului U.D.; din data de 04 iunie 2007 pe numele inculpatului M.D.; din data de 20 iunie 2007 pe numele inculpatului A.M.; din data de 12 iulie 2007 pe numele inculpatului C.I.B.; din data de 09 iulie 2007 pe numele inculpatei S.M.; din data de 06 septembrie 2007 pe numele inculpatei T.M.; din data de 20 august 2007 pe numele inculpatului S.F.; din data de 07 august 2007 pe numele inculpatului D.M.

și din data de 04 septembrie 2007 pe numele inculpatei S.B.V. A respins apelurile declarate de către inculpații B.D., B.C., N.M., M.A., C.M., N.I., I.F., S.B.V. și C.I.B., în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, ca nefondate. În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive din durata pedepselor aplicate, de la data de 12 mai 2009 la data de 06 septembrie 2010 inclusiv pentru inculpatul B.D.; de la data de 06 iunie 2009 la data de 06 septembrie 2010 inclusiv pentru inculpata O.C.M.; de la data de 12 mai 2009 la data de 06 septembrie 2010 inclusiv pentru inculpatul N.M.; de la data de 12 mai 2009 la data de 06 septembrie 2010 inclusiv pentru inculpatul B.C.; de la data de 23 aprilie 2010 la data de 09 iulie 2010 inclusiv pentru inculpatul S.F.; de la data de 12 mai 2009 la data de 15 mai 2009 inclusiv pentru inculpatul S.I.

și de la data de 15 februarie 2010 la data de 18 martie 2010 inclusiv pentru inculpata S.B.V. În baza art. 381 alin. (2) C. proc. pen. a luat act că inculpatul C.I.B. este arestat în altă cauză. La data de 19 decembrie 2012, în Dosarul nr. 3013/120/2009/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a soluționat recursurile declarate împotriva deciziei susmenționate, prin Decizia penală nr. 4208, dispunând următoarele: A admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești împotriva Deciziei penale nr. 164 din 31 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

A casat în parte decizia penală atacată și sentința penală nr. 358 din 9 noiembrie 2010 a Tribunalului Dâmbovița și rejudecând: A înlăturat în privința inculpatului C.I.B. dispozițiile art. 81-82 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare și ale art. 71 alin. (5) C. pen. privind suspendarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal față de inculpata S.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen.

și art. 291 C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. A constatat că inculpatul C.I.B. este arestat în altă cauză. A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului M.A., durata arestării preventive de la 16 octombrie 2012 la 19 decembrie 2012. A respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.D., B.C., N.M., O.C.M., M.A., C.M. și N.I. și intimații inculpați S.B.V. și S.F. împotriva aceleiași decizii penale. A obligat recurenții inculpați S.B.V., B.D., N.M., S.F., la plata sumei de câte 900 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați, C.I.B., S.I., S.M., D.M.C., T.M., C.A., D.M., A.M., U.D., M.D., N.I., M.C.F.

și I.F., în sumă de 400 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. A obligat recurenții inculpați B.C., O.C.M., M.A., C.M. și N.I. la plata sumei de câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. La data de 26 septembrie 2013, inculpatul S.F. a mai formulat un recurs împotriva Deciziei penale nr. 164 din 31 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Recursul este inadmisibil și va fi respins pentru următoarele considerente: Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice. Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul II, Capitolul III, Secțiunile I și II C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate. Astfel, potrivit art. 385 1 C. proc. pen., sunt susceptibile de reformare pe calea recursului, exclusiv hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege. Așadar, limitând calea de atac menționată exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de lege, Codul de procedură penală a stabilit principiul unicității acesteia, în raport de care posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă, dreptul la această cale procesuală stingându-se prin exercitare.

În cauză, se constată că recurentul a formulat o cerere de recurs împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, noul recurs declarat neîntrunind cerințele textului de lege menționat, încălcând principiul unicității acestei căi de atac și, ca atare, nefiind admisibil. Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru considerentele ce preced, constatându-se că, în cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri pronunțate în soluționarea unui recurs, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., recursul va fi respins, ca inadmisibil, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul S.F. împotriva Deciziei penale nr. 164 din 31 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 28 februarie 2014.