ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 208/2014

Deliberând asupra cauzei de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 117/S din 25 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. 13932/62/2012,

a fost condamnat inculpatul P.F. la:

-

25 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, infracțiune prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) și e) C. pen.;

-

12 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru comiterea tenetativei la infracțiunea de omor deosebit de grav - parte vătămată U.l., prevăzută de art. 20 alin. (1) raportat Ia art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen.;

-

4 pedepse a câte 10 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru comiterea a patru tentative Ia infracțiunea de omor calificat - părți vătămate P.A., F.M.N., T.L.l. și D.G. - prevăzute de art. 20 alin. (1) raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen.

-

7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice în varianta agravantă, prevăzută de art. 321 alin. (1), (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de port fără drept de armă albă, prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991;

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. și s-a aplicat un spor de 2 ani închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 27 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 18 octombrie 2012 la 03 septembrie 2012 și din data de 7 decembrie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 2/2012 emis de Tribunalul Brașov.

În baza art. 113 C. pen. s-a dispus luarea față de inculpatul P.F.D. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice de sânge, prelevare ce se va realiza la eliberarea din penitenciar la finalizarea pedepsei.

S-a constatat că următoarele obiecte - aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov - constituie mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului: un cuțit de 24 cm cu mâner maro; un pieptene galben; material textil alb cu flori și material textil verde; telefon; un topor fără coadă; o bucată de lemn coadă de topor de 10 cm și coadă de topor ruptă 60 cm; o foarfecă metalică cu mâner din plastic negru de 26 cm; pantaloni tip blugi de culoare albastru, tricou alb, probe de referință A.D.N. recoltate de la inculpatul P.F.D.; sutien roz și pantaloni gri aparținând victimei, tricou și chiloți aparținând victimei.

S-a luat act că nicio unitate medicală și nici părțile vătămate L.T.l., U.l., F.N.M. și P.A. nu au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate D.G. echivalentul în lei la data plății a sumei de 3.000 euro cu titlu de

daune morale, instanța respingând restul pretențiilor formulate de D.G.

În baza art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească părții civile P.F.A. prin reprezentant A.M. suma de 1.750 lei cu titlu de prestație periodică globală pentru perioada 17 iulie 2012 la 25 aprilie 2013, lunar minorului P.F.A. suma 175. lei cu titlu de prestație periodică începând cu data de 26 iulie 2013 și până la majoratul minorului - 20 decembrie 2028 - sau până la alte dispoziții ale instanței.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească minorului P.F.A., reprezentat de A.M., echivalentul în lei a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, fiind respinse restul pretențiilor formulate pentru această parte civilă.

În baza art. 189, 191 C. pen. s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorarii avocat oficiu de câte 200 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în data de 17 iulie 2012 între inculpat și victimă au intervenit discuții, amplificate și de sentimentul de gelozie al inculpatului. Datorită stării tensionate ce s-a creat, inculpatul a amenințat victima cu moartea și, ignorând prezența fiului său care plângea în locuință, a luat un cuțit de bucătărie cu care a încearcat să înjunghie pe D.N.M. Loviturile aplicate de inculpat victimei s-au centrat în zona abdomenului - starea de graviditate fiind evidentă - și a gâtului, însă nu au intrat în corpul victimei. Din acest motiv inculpatul a pus mâna pe un topor și a început s-o izbească pe D.N.M. în cap și în zona abdomenului de mai multe ori, arma rupându-se. Cât victima se afla în viață, inculpatul a luat-o de păr și a izbit-o cu capul de pereți, alternând lovirea victimei cu toporul.

Toate aceste scene au fost comise în prezența fiului inculpatului în vârstă de doar un an și câteva luni, care stătea pe pat și plângea, speriat de zgomotele și țipetele produse și îi privea. Inculpatul i-a spus fiului său să nu plângă și să fie ca el, „adică tare".

După ce a constatat că victima nu mai mișcă, inculpatul a luat din locuință un foarfece cu o lungime de aproximativ 30 de cm, a mânjit lama cu sângele victimei, l-a luat pe fiul său din locuință și au ieșit din casă intenționând să părăsească localitatea.

Hainele pline de sânge ale inculpatului, precum și prezența acestuia cu o foarfecă în mână, au determinat persoanele care se aflau în apropiere și pe lângă care trecea să reacționeze, speriate fiind.

Pe strada G.R. din localitatea Feldioara, în dreptul imobilului cu nr. 13, inculpatul, care se deplasa cu fiul său pe care îl ținea pe spate, s-a întâlnit cu P.A. care se afla împreună cu G.P. în vârstă de 84 de ani. Ajuns în dreptul numitei P.A. inculpatul a determinat-o să îngenuncheze în fața lui, poziție în care a reușit să o înjunghie în zona fesieră de trei ori, după care a împins-o într-o râpă din apropiere; din râpă urcau T.L.l. și tatăl său, alertați de strigătele de ajutor ale numitei G.T., care, alarmată de strigătele de pe stradă, a ieșit la poarta și, observând agresarea lui P.A., a intervenit, împreună cu martorul T.L.l., în ajutorul acesteia.

Martora T.G. a susținut în fața instanței că inculpatul era conștient de ceea ce făcea și chiar proceda la selecții în rândul celor pe care îi ataca: "inculpatul s-a repezit cu foarfecele și asupra mătușii lui, însă " recunoscând-o nu a mai lovit-o.

Inculpatul l-a văzut pe T.L.l. urcând râpa în care fusese aruncată P.A. și a încercat să-l înjunghie și pe acesta, cu foarfecele, în zona pieptului, însă nu a reușit rănirea părții vătămate T.L.l. Situația creată a determinat ca acesta din urmă, dar și alte persoane din Iocalitate,deranjate de comportamentul inculpatului și de faptul că acesta și fiul său erau plini de sânge - să-l urmărească pe inculpat prin localitate.

În aceste condiții, inculpatul a intrat pe strada 1 Mai, unde s-a întâlnit cu F.N.M. care;a observat că inculpatul era plin de sânge și își ținea copilul în spate; speriată de situația creată, F.N.M. îl întreabă pe inculpat ce a făcut însă acesta o amenință: "pleacă de aici, că te omor". F.N.M. s-a întoars cu spatele la inculpat și s-a lipit de o remorcă din apropiere, iar inculpatul a venit spre ea și, cu foarfecele pe care îl avea asupra lui, a lovit partea vătămată în zona spatelui. Situația creată a fost observată de fratele părții vătămate F.N.M. - S.I. - care împreună cu celelalte persoane aflate în spatele inculpatului, au continuat să-l urmărească.

Pe strada O.G., inculpatul s-a intersectat cu tatăl numitei D.N., partea vătămată D.G., care

inițial a crezut că inculpatul este "victima" acestei mase de oameni. Speriat că ginerele său ar putea păți ceva, D.G. se apropie de inculpat în ideea.de a-l ajuta și de a-i lua copilul din brațe. Inculpatul I-a înjunghiat și pe acesta cu foarfecele în brațul drept; lovitura aplicată a fost puternică, astfel încât lama a pătruns prin biceps atingând coastele părții vătămate. în tot acest timp inculpatul striga Ia D.G.:„la și ție ca și lui fie-ta". Datorită lui T.l.L. care a intervenit și I- a împins inculpatul cu un par, D.G. a fost lovit doar la braț.

În continuare inculpatul P.F. s-a deplasea înspre centrul orașului, fiind urmat de localnicii care, deranjați de cele întâmplate, doreau să-l prindă. Aproape de centrul localității, inculpatul s-a întâlnit cu U.l., despre care știa că este polițist acesta intenționând să-l oprească; polițistul a ezitat să uzeze arma din dotare din cauza minorului pe care inculpatul îl purta în spate, astfel că inculpatul a încercat, de mai multe ori, să-l înjunghie pe U.l., rănindu-l ușor în zona palmei; polițistul a reușit să pulverizeze spray lacrimogen asupra inculpatului și, cu ajutorul altor persoane din localitate, au reușit să-l imobilizeze.

Potrivit concluziilor raportului de autopsie, decesul N.D. s-a datorat hemoragiei și diiacerării cerebrale consecutive plăgii tăiate - despicate frontal dreapta; moartea victimei a fost violentă, victima era gravida în 36-37 de săptămâni, iar fătul, de sex feminin, a fost găsit mort intrauterin.

A considerat prima instanță că, în drept, fapta inculpatului P.F.D. care, Ia data de 17 iulie 2012, în jurul orelor 19.00, a aplicat multiple lovituri cu ajutorul unui obiect tăietor - înțepător și a unui obiect despicător (topor), precum și prin izbirea victimei de pereții locuinței în prezența minorului P.F.A. în vârstă de aproximativ 1 an și 6 luni, acțiuni ce au condus la suprimarea vieții concubinei sale D.N.M. (persoană însărcinată - 36 - 37 săptămâni), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzut de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) și e) C. pen.

Starea de graviditate a victimei a fost cunoscută inculpatului, acesta din urmă susținând că fătul ce urma a fi născut nu era conceput cu el . Indiferent dacă această susținere este sau nu adevărată, inculpatul cunoștea că starea fizică a victimei nu permitea acesteia să se apere, iar modalitatea de agresare - prin utilizarea foarfecelui și mai apoi a toporului asupra abdomenului victimei - conduc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenția vădită de a ucide atât victima cât și pe fătul pe care aceasta T.I. purta. Inculpatul a recunoscut de la urmărire penală că a dorit pur și simplu uciderea victimei, însă acțiunile sale ulterioare dovedesc că a acest fapt s-a produs prin întrebuințare de cruzimi deosebite care au fost determinate de sentimente de gelozie, răzbunare, slaba gestionare a problemelor familiale.

S-a reținut că fapta inculpatului de a încerca, prin înjunghiere, suprimarea vieții polițistului U.l., polițist aflat la momentul respectiv în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu ajutorul unei perechi de foarfece, faptă petrecută în loc public realizează elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 alin. (1), raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen.

Faptele aceluiași inculpat care, prin întrebuințare de violențe fizice, a încercat suprimarea vieții numiților F.N.M., P.A., D.G. și T.L.l., prin înjunghiere cu ajutorul unui foarfece, fapte petrecute în loc public (traseul: strada Grivița Roșie, strada 1 Mai, strada O.G. și proximitatea Primăriei - Feldioara), întrunesc elementele constitutive a patru tentative la infracțiunea de omor calificat, prevăzute de art. 20 alin. (1), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

A considerat prima instanță că, în drept, fapta aceluiași inculpat care, în public - pe străzi din localitatea Feldioara (până în centrul comunei Feldioara), pe timp de zi, de față fiind un număr impresionant de persoane indignate de comportamentul său - a încercat suprimarea vieții numiților U.l., F.N.M., P.A., D.G. și T.L.l., producând o stare de temere comunității locale, tulburând prin aceasta în mod grav ordinea și liniștea publică, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice în varianta agravată prevăzută de art. 321 alin. (1), (2) C. pen. iar fapta aceluiași inculpat care a purtat în public (în locurile arătate mai sus și în împrejurările aferente) un foarfece - obiect tăietor - cu care a atacat pe numiții U.l., F.N.M., P.A., D.G. și T.L.l., punându-le în pericol acestora și altor persoane prezente viața și integritatea corporală, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de port fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau

integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate- sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor pe care Ie-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere gradul de pericol social generic și concret al faptelor comise și persoana inculpatului.

Instanța a reținut că fapta de omor deosebit de grav s-a produs asupra unei persoane însărcinate, o persoană cunoscută și apropiată inculpatului, cu care acesta a intenționat să dezvolte o relație de familie - mama copilului său. Starea de graviditate a victimei era nu doar evidentă, dar și unul dintre motivele pentru care inculpatul a comis fapta: a susținut că victima îl înșelase. Fapta s-a comis în locuința comună a inculpatului și a victimei, de față la incident a fost fiul celor doi concubini și se pare că inculpatul a dorit ca fiul său - de doar 1 an și 6 luni la acel moment - să fie martor al acestor evenimente pentru a-i produce astfel victimei suferințe psihice deosebite.

Numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei - persoană aflată într-o evidentă inferioritate fizică față de agresor - denotă împrejurarea că inculpatul a comis fapta pentru a se răzbuna pe concubina sa despre care credea că-l înșeală și că-i transmisese diverse boli, concubină care nu era de acord cu dorința sa de a pleca în străinătate.

Referitor la tentativele la infracțiunea la omor deosebit de grav și tentativă la omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, port fără drept de arma alba în loc public, instanța a reținut că faptele s-au produs în public, de față fiind mai multe persoane care au fost indignate de comportamentul inculpatului, inculpat care prin acțiunile sale putea vătăma mai multe persoane. Utilizarea în spațiul public a obiectului - armă albă -denotă periculozitate sporită din partea autorului.

Au fost luate în considerare vârsta de 32 de ani a inculpatului, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale și concluziile referatului de evaluare socială. Cu privire la discernământul avut de inculpat la data faptelor, prima instanță a analizat coroborat

rapoartele de expertiză psihiatrică cu celelalte mijloace de probă, respectiv cu declarațiile inculpatului, manifestările sale în cursul judecății, declarațiile martorilor și lipsa oricăror alte dovezi în sensul unor probleme psihice ale inculpatului anterior comiterii faptelor și a concluzionat că inculpatul a avut discernământ la momentul comiterii faptei, discernământ ce a fost ușor diminuat, pe fondul marilor carențe educative și sociale.

În ceea ce privește latura civilă, prima instanța a constatat că prin acțiunile sale inculpatul a creat suferințe fizice și psihice părții vătămate D.G. astfel că l-a.obligat la plata sumei de 3.000 euro cu titlu de daune morale precum și că i s-a produs părții civile P.F.A. o traumă psihică care se impune a fi remediată prin acordarea unei satisfacții materiale pe care a apreciat-o la echivalentul în lei a sumei de 10.000 euro. Totodată a acordat minorului suma de 1.750 Iei cu titlu de prestație periodică globală pentru perioada 17 iulie 2012 la 25 aprilie 2013 și lunar suma de 175 lei începând cu data de 26 aprilie 2013 și până la majoratul minorului - 20 decembrie 2028.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, inculpatul P.F.D. și partea civilă P.F.A.

În dezvoltarea motivelor Parchetul a arătat în esență că apelul vizează nelegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțate de Tribunalul Brașov.

Aspectele de nelegalitate invocate au vizat omisiunea instanței de a deduce perioada reținerii din data.de 6 decembrie 2012, dată la care inculpatul a fost reținut pentru a doua oară, urmare extinderii urmăririi penale pentru alte fapte decât cele care făcuse inițial obiectul urmăririi penale.

Un alt motiv de nelegalitate a constat în omisiunea instanței de a confisca toporul și foarfecele folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Referitor la aspectele de netemeinicie acestea au vizeat pedeapsa rezultantă de 27 de ani închisoare pe care a considerat-o insuficientă raportat la împrejurările reale de comitere a infracțiunilor .în subsidiar, în situația în care instanța va considera că nu este necesară aplicarea detenției pe viață s-a solicitat orientarea acesteia către pedeapsa maximă potrivit dispozițiilor art. 53 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și aplicarea unui spor mai consistent.

Suplimentar față de motivele scrise de apel s-a solicitat extinderea ariei drepturilor civile care să îi fie interzise inculpatului, printre acestea urmând să fie evidențiate și drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza I, d) și e) C. pen. considerând că un cetățean care atentează la viața semenilor săi îl fac nedemn de exercitarea dreptului de vota, precum și exercitarea drepturilor de a fi părinte, tutore sau curator.

Partea civilă a solicitat în latură civilă majorarea cuantumului daunelor materiale la echivalentul în lei a sumei de 200.000 euro.

Inculpatul, prin apărător a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii acesteia, cu motivarea că a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul cercetărilor, a recunoscut și regretat faptele comise, iar din actele existente la dosar se naște un dubiu cu privire la discernământul pe care l-a avut la momentul comiterii faptelor.

Prin Decizia penală nr. 90/AP din 14 august 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a

fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr. 117/S din 25 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Brașov în a fost desființată în parte sentința și în rejudecare:

În baza art. 88 C. pen.a fost dedusă din pedeapsa stabilită și durata reținerii de 24 de ore, din data de 06 decembrie 2012.

În baza art. 118 alin. (1) lit b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a toporului și foarfecele folosite la săvârșirea infracțiunilor.

Au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă complementară, și drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I, d) și e) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie, și drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza I, lit. d) și e) C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de partea civilă P.F.A. și inculpatul P.F.D.

A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului P.F.D. și dedusă prevenția la zi.

În baza art. 189 C. proc. pen. suma de 350 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpat și partea civilă, s-a dispus a fi plătită din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin. (2). C. proc. pen. apelantul inculpat P.F.D. a fost obligat Ia plata sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. apelantul partea civilă P.F.A. a fost obligat la plata sumei de 150 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.

Instanța de control judiciar a reținut că prima instanță a stabilit corect limitele de pedeapsă pentru infracțiunile deduse judecății, aplicând o pedeapsă legală și că la stabilirea acestor pedepse s-au avut în vedere atât circumstanțele reale în care au fost comise faptele, respectiv modalitatea de săvârșire, calitatea de concubină și de mamă a copilului inculpatului, urmărire faptelor (atingerea minimă adusă integrității fizice a părților vătămate în cazul infracțiunilor rămase în faza tentativei) și pluralitatea de părți vătămate precum și cele personale, privind lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, fiind analizate inclusiv, mențiunile din referatul de evaluare întocmit și că nu s eimpune mejorarea acesteia în sesnul celor solicitate de parchet.

Cu privire la existența discernământului la data faptelor,instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o atentă analiză a celor două rapoarte de expertiză psihiatrică, și a mijloacelor de probă constând în declarația dată de inculpat imediat după faptă, în care a relatat în detaliu modalitatea de săvârșire a faptelor, declarația martorei G.T. ce a precizat că acesta își alegea victimele, toate conducând la concluzia adoptată și de medicii specialiști în raportul de nouă expertiză medico legală din 2012 avizat de I.N.M.L. Mina Minovici București că la momentul comiterii faptelor inculpatul a avut ușor scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor social negative ale faptelor sale și față de care discernământul a fost ușor diminuat.

Această diminuare a discernământului nu poate constitui un aspect care să impună o reducere a pedepsei, astfel cum a solicitat inculpatul prin apărătorul său, din moment ce, din nicio probă de la dosar, nu rezultă că victima l-ar fi adus în această stare. Inculpatul a invocat că ar fi văzut un bărbat care tocmai ieșise din locuința sa în acea zi, bărbat cu care soția ÎI înșela, aspecte nedovedite și fiind greu de crezut că victima s-ar fi pretat la un astfel de comportament cu

câteva zile înainte de a naște, când actul sexual este interzis cu desăvârșire.

Inculpatul, pe fondul unei gelozii extreme, gelozie ce nu avea un fundament real, astfel cum rezultă îndeosebi din declarația tatălui victimei, și-a indus această stare de agitație și nervozitate, ce a condus la diminuarea discernământului, acesta fiind orbit de gelozie, nemaigândindu-se la consecințele faptelor sale. Un astfel de comportament nu poate fi privit în favoarea inculpatului, astfel că a fost respinsă solicitarea acestuia de reducere a pedepsei pornind de la aspectul diminuării discernământului în momentul săvârșirii faptelor.

Cu privire la criticile de nelegalitate aduse de Parchet, instanța de apel Ie-a considerat întemeiate, văzând, pe de-o parte, dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., iar pe de altă parte dispozițiile art. 88 C. pen. și ordonanța de reținere a inculpatului aflată la fila nr. 24 dosar de urmărire penală.

Cu privire la necesitatea interzicerii, ca pedeapsă complementară și accesorie și a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I, lit. d) și e) C. pen., instanța de apel a apreciat că, raportat la infracțiunea de omor deosebit de grav săvârșită asupra concubinei însărcinate în săptămâna 37, infracțiune ce a avut ca urmare și decesul intrauterin al fătului, fiind săvârșită și în prezența copilului minor de 1 an și câteva luni, ce plângea în aceeași cameră, inculpatul nu este demn să-și mai exercite drepturile părintești sau acelea de a fi tutore sau curator, având în vedere că a manifestat, prin fapta săvârșită, un dispreț profund față de proprii săi copii.

Luând în "considerare multitudinea de fapte săvârșite, toate cu un grad de pericol social abstract foarte mare și pedepsite de legea penală foarte aspru, instanța de apel a apreciat că inculpatul nu este demn să mai voteze, să mai participe" alături de ceilalți cetățeni onești, unii fiind chiar victimele infracțiunilor sale, la exercitarea acestui drept. Prin gravitatea faptelor săvârșite, inculpatul și-a atras oprobriul societății ce nu trebuie să-i mai permită să participe la alegerea conducătorilor acestei societăți, la nivel central, dar mai ales la nivelul comunității locale pe care a îngrozit-o cu faptele sale.

Împotriva acestei decizii, inculpatul P.F.D. declarat, în termen legal, recursul de față, solicitând o reindividualizare a cuantumului pedepsei aplicate în sensul reducerii acestuia.

Examinând recursul declarat de inculpatul P.F.D. prin raportare la dispozițiile art 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385

6

C. proc. pen. stabilește, în alin. (2), că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385

9

din același cod.

Rezultă, așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenții și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le-ar putea cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385

9

C. proc. pen.

Instituind, totodată, o altă limită a devoluției recursului, art. 385

10

C. proc. pen. prevede, în alin. (2)

1

, că instanța de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385

9

C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deși se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu singura excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. procedură penală, se iau în considerare din oficiu.

Înalta Curte urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.F.D. împotriva Deciziei penale nr. 90/AP din 14 august 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.F.D. împotriva Deciziei penale nr. 90/AP din 14 august 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 18 iulie 2012 la 3 septembrie 2012 și de la 6 decembrie 2012 la 22 ianuarie 2014.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2014.