Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2014
respins

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3519/2014

HOTĂRÂRE
11.11.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3519/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor, constată următoarele: Prin încheierea din 21 mai 2013 a Tribunalului lași înregistrată la Tribunalul lași sub nr. 7159/99/2013 s-a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare, autentificat din 14 iunie 2006 la B.N.P. B.D., cerere formulată de lichidatorul judiciar C.I.T. Sprl Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâții SC M.T. SA lași și SC S.A.D.I. SRL și trimiterea spre competență soluționare a cauzei, Tribunalului lași. Prin sentința nr. 1403 din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului lași, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SC S.A.D.I.

SA prin întâmpinare. S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C.I.T. Sprl Cluj Napoca, societate civilă profesională, în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA în faliment invocate de pârâta SC S.A.D.I. SA. S-a respins acțiunea formulată de C.I.T. Sprl Cluj Napoca, societate civilă profesională, în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA în faliment în contradictoriu cu SC M.T. SA și SC S.A.D.I. SRL ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei SC S.A.D.I. SA cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat. Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul lași a reținut prin sentința apelată că nu există autoritate de lucru judecat, întrucât nu există și identitate de cauză.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, s-a reținut că lichidatorul judiciar nu are un drept propriu la acțiune, ci acționează în numele și în folosul debitorului în scopul reîntregirii patrimoniului. Lichidatorul judiciar are astfel posibilitatea de a introduce doar acele acțiuni care fac referire dispozițiile art. 25 și cele ale art. 79-80 din Legea nr. 85/2006. Împotriva sentinței nr. 1403 din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului lași, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a declarat apel C.I.T. Sprl în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA lași.

S-a criticat sentința apelată în esență pentru faptul că: instanța a considerat în mod nelegal că lichidatorul judiciar în calitatea sa de reprezentant legal al debitorului are dreptul de a promova acțiuni cu privire la actele încheiate de către debitor numai în temeiul Legii nr. 85/2006, neavând calitate procesuală activă de a promova o acțiune pe drept comun. Curtea de Apel lași, secția civilă, prin Decizia nr. 72 din 2 aprilie 2014, a admis apelul formulat, a anulat în parte sentința apelată, a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului lași, secția I civilă, păstrând dispoziția de respingere a excepției autorității de lucru judecat.

În fundamentarea acestei decizii instanța de control judiciar a reținut, în esență, că, în litigiu, lichidatorul judiciar C.I.T. Sprl Cluj Napoca a formulat o acțiune nu în temeiul Legii nr. 85/2006, ci pe drept comun, exercitând o acțiune pe drept comun în numele și folosul debitorului SC M.T. SA, calitatea procesuală activă aparținând celui care se poate prevala de un interes, în speță lichidatorul având atribuția legală care corespunde principiului maximizării averii recuperării creanțelor, acoperirea pasivului debitorului. A mai avut în vedere instanța că transpunerea acestei obligații legale a lichidatorului prin formularea unei acțiuni de drept comun și nu a unei acțiuni în condițiile Legii nr. 85/2006 nu este o chestiune de calitate procesuală activă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC S.A.D.I. SA solicitând admiterea recursului, și modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și a menținerii sentinței primei instanțe, cu obligarea, în solidar, a debitoarei în faliment SC M.T. SA și a lichidatorului judiciar C.I.T. Sprl Cluj-Napoca, la plata cheltuielilor de judecată conform prevederilor art. 274 C. proc. civ. din 1865. Recurenta-pârâtă își subsumează criticile motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prima critică vizează greșita aplicare a normelor Noului C. proc. civ. de către instanța de control judiciar. Susține recurenta, sub acest aspect, că acțiunea din dosarul de față a fost promovată de către lichidatorul judiciar al SC M.T.

SA anterior datei de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Noului C. proc. civ. iar acțiunea lichidatorului judiciar al SC M.T. SA a fost promovată în cursul anului 2012, în Dosarul nr. 086/99/2005 al Tribunalului lași, astfel că întâmpinarea recurentei la prima instanță a fost depusă la data de 23 octombrie 2012, deci în perioada aplicării Codului de procedură civilă de la 1865. Consideră recurenta că extinzând domeniul acțiunilor pe care le-ar putea promova lichidatorul societății aflate în faliment, instanța de apel a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Într-o a doua critică recurenta-pârâtă arată că hotărârea a fost pronunțată în condițiile în care apelanta a făcut referire la dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2006.

Consideră recurenta că este vădit nefondat motivul de apel în care se susține că deși sesizat judecătorul sindic în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2006 (text invocat pentru prima dată în motivarea apelului -iar nu în cererea de chemare în judecată), pentru rezolvarea unei probleme în dosarul de faliment, lichidatorul ar fi câștigat calitatea procesuală activă de a promova o acțiune care nu este întemeiată pe vreun temei din Legea insolvenței, ci pe texte ale C. civ. de la 1864. O a treia critică vizează nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva confuziei pe care instanța a făcut-o între acțiunea din dosarul de față, pe de-o parte, și acțiunile promovate pentru recuperarea creanțelor bănești ale debitoarei aflate în faliment, pe de altă parte.

Consideră recurenta că în mod vădit greșit, instanța de apel a considerat că principalele atribuții ale lichidatorului prevăzute la art. 25 din Legea insolvenței conferă dreptul lichidatorului judiciar de a promova acțiuni în justiție. În ceea ce privește dreptul lichidatorului judiciar de a promova acțiuni în justiție, se arată, acesta vizează numai dreptul la acțiunile expres și limitativ descrise de dispozițiile art. 25 și ale art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, în privința acțiunilor în justiție pe care le poate introduce lichidatorul judiciar, fiind clară dispoziția de la lit. c) din art. 25 al Legii insolvenței. Or, acțiunea din dosarul de față nu se încadrează sub nici o formă în acele acțiuni.

Consideră recurenta-pârâtă că extinzând domeniul acțiunilor pe care le-ar putea promova lichidatorul societății aflate în faliment, instanța de apel a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Înalta Curte, examinând decizia recurată din perspectiva criticilor formulate constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta: Calitatea procesuală activă a fost analizată de instanță prin prisma interesului, a calității procesuale a părții, a dispozițiilor din Legea privind procedura insolvenței (art. 25 și ale art. 79-80 din Legea nr. 85/2006) ce vizează atribuțiile lichidatorului judiciar și finalitatea demersurilor judiciare pe care acesta le întreprinde (art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006) referirea instanței de apel la dispozițiile art. 36 și 480 din Noul C. proc.

civ. vizând calitatea procesuală, respectiv autoritatea de lucru judecat fiind absolut formală, astfel că din această perspectivă prima critică se dovedește a fi nefondată. Nici cea de-a doua critică nu poate fi primită întrucât acțiunea a fost promovată de C.I.T. Sprl Cluj Napoca nu în nume propriu ci în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA lași în temeiul art. 948, 949, 953-961, 966 C. civ., nu exercitarea atribuțiilor prevăzute enunțiativ la art. 25 din Legea nr. 85/2006 privind insolvență, demersul judiciar având ca finalitate maximizarea valorii averii debitoarei aflate în insolvență în vederea recuperării creanțelor. Așadar, în condițiile în care SC M.T.

SA se află în faliment în condițiile art. 24 alin. (1) din Legea privind procedura insolvenței, activitatea administratorului judiciar fiind preluată de lichidatorul judiciar, este evident că în aplicarea art. 25 lit. g) din Legea nr. 85/2006 lichidatorul societății este singura persoană abilitată de lege să inițieze demersuri judiciare în vederea maximizării valorii creanțelor debitoarei. Se reține așadar că dezlegarea dată de instanța de apel excepției calității procesuale active este conformă cu legea, nefiind susținută de temeiuri străine de natura pricinii, respectiv de art. 25 lit. k) din Legea nr. 85/2006 cum susține recurenta.

Nici ultima critică nu poate fi primită întrucât instanța a reținut în mod corect că litigiul are ca obiect o acțiune de drept comun promovată de lichidatorul judiciar în numele și folosul debitoarei, aflată în faliment, raportându-se în mod corect la întinderea atribuțiilor pe care lichidatorul le are prin efectul legii din perspectiva demersurilor judiciare pe care le poate întreprinde în scopul creșterii valorii averii debitoarei. În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, constatând că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi cenzurată din perspectiva criticilor formulate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul, ca nefondat.

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SC S.A.D.I. SRL lași prin administrator judiciar C.I. Ipurl împotriva Deciziei nr. 72 din 2 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi, 11 noiembrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-04-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1036/2015
ioară. Și din acest punct de vedere dispozițiile art. 1020-1021 din vechiul C. civ. aplicabile contractului de vânzare-cumpărare din 15 mai 2006 nu sunt incidente în cauză. Pentru aceste motive, Tribunalul Specializat Cluj prin sentința civ
ÎCCJ 2016-12-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2089/2016
Decizia nr. 2089/2016 Prin Sentința nr. 1403 din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului Iași a fost respinsă excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâta SC A. SA, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamante
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3949/2014
susține valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare. Interesul în promovarea cererii s-a motivat pe faptul majorării averii debitorului, acțiunea formulată fiind în detrimentul intereselor creditorilor înscriși, la masa credală. Instanț
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3949/2014
susține valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare. Interesul în promovarea cererii s-a motivat pe faptul majorării averii debitorului, acțiunea formulată fiind în detrimentul intereselor creditorilor înscriși, la masa credală. Instanț
ÎCCJ 2014-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1691/2014
anterioară, a obligat reclamanta pârâtă la plata către pârâții reclamanți a prețului în cuantum de 2.694.399,06 lei, a respins cererea pârâtelor reclamante de obligare a reclamantei pârâte la plata dobânzii legale ca neîntemeiată, a respins
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă