ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3519/2014

HOTĂRÂRE
11.11.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3519/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor,

constată următoarele:

Prin

încheierea din 21 mai 2013 a Tribunalului lași înregistrată la Tribunalul lași

sub nr. 7159/99/2013 s-a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect

constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare,

autentificat din 14 iunie 2006 la B.N.P. B.D., cerere formulată de lichidatorul

judiciar C.I.T. Sprl Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâții SC M.T. SA lași

și SC S.A.D.I. SRL și trimiterea spre competență soluționare a cauzei,

Tribunalului lași.

Prin sentința nr. 1403 din 12 noiembrie

2013 a Tribunalului lași, secția a II-a civilă contencios administrativ și

fiscal, s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SC

S.A.D.I. SA prin întâmpinare.

S-a admis excepția lipsei calității

procesuale active a reclamantei C.I.T. Sprl Cluj Napoca, societate civilă

profesională, în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA în faliment

invocate de pârâta SC S.A.D.I. SA.

S-a respins acțiunea formulată de

C.I.T. Sprl Cluj Napoca, societate civilă profesională, în calitate de

lichidator judiciar al SC M.T. SA în faliment în contradictoriu cu SC M.T. SA

și SC S.A.D.I. SRL ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate

procesuală activă.

Reclamanta a fost obligată să

plătească pârâtei SC S.A.D.I. SA cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei

reprezentând onorariu avocat.

Pentru a se pronunța astfel,

Tribunalul lași a reținut prin sentința apelată că nu există autoritate de

lucru judecat, întrucât nu există și identitate de cauză.

În ceea ce privește excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantului, s-a reținut că lichidatorul

judiciar nu are un drept propriu la acțiune, ci acționează în numele și în

folosul debitorului în scopul reîntregirii patrimoniului. Lichidatorul judiciar

are astfel posibilitatea de a introduce doar acele acțiuni care fac referire

dispozițiile art. 25 și cele ale art. 79-80 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva sentinței nr. 1403 din 12

noiembrie 2013 a Tribunalului lași, secția a II-a civilă, contencios

administrativ și fiscal a declarat apel C.I.T. Sprl în calitate de lichidator

judiciar al SC M.T. SA lași.

S-a criticat sentința apelată în

esență pentru faptul că: instanța a considerat în mod nelegal că lichidatorul

judiciar în calitatea sa de reprezentant legal al debitorului are dreptul de a

promova acțiuni cu privire la actele încheiate de către debitor numai în

temeiul Legii nr. 85/2006, neavând calitate procesuală activă de a promova o

acțiune pe drept comun.

Curtea de Apel lași, secția civilă,

prin Decizia nr. 72 din 2 aprilie 2014, a admis apelul formulat, a anulat în

parte sentința apelată, a respins excepția lipsei calității procesual active a

reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului lași, secția I

civilă, păstrând dispoziția de respingere a excepției autorității de lucru

judecat.

În fundamentarea acestei decizii

instanța de control judiciar a reținut, în esență, că, în litigiu, lichidatorul

judiciar C.I.T. Sprl Cluj Napoca a formulat o acțiune nu în temeiul Legii nr. 85/2006,

ci pe drept comun, exercitând o acțiune pe drept comun în numele și folosul

debitorului SC M.T. SA, calitatea procesuală activă aparținând celui care se

poate prevala de un interes, în speță lichidatorul având atribuția legală care

corespunde principiului maximizării averii recuperării creanțelor, acoperirea

pasivului debitorului. A mai avut în vedere instanța că transpunerea acestei

obligații legale a lichidatorului prin formularea unei acțiuni de drept comun

și nu a unei acțiuni în condițiile Legii nr. 85/2006 nu este o chestiune de

calitate procesuală activă.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta SC S.A.D.I. SA solicitând admiterea recursului, și modificarea

deciziei recurate în sensul respingerii apelului și a menținerii sentinței

primei instanțe, cu obligarea, în solidar, a debitoarei în faliment SC M.T. SA

și a lichidatorului judiciar C.I.T. Sprl Cluj-Napoca, la plata cheltuielilor de

judecată conform prevederilor art. 274 C. proc. civ. din 1865.

Recurenta-pârâtă își subsumează

criticile motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Prima critică vizează greșita aplicare

a normelor Noului C. proc. civ. de către instanța de control judiciar.

Susține recurenta, sub acest aspect,

că acțiunea din dosarul de față a fost promovată de către lichidatorul judiciar

al SC M.T. SA anterior datei de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a

Noului C. proc. civ. iar acțiunea lichidatorului judiciar al SC M.T. SA a fost

promovată în cursul anului 2012, în Dosarul nr. 086/99/2005 al Tribunalului

lași, astfel că întâmpinarea recurentei la prima instanță a fost depusă la data

de 23 octombrie 2012, deci în perioada aplicării Codului de procedură civilă de

la 1865.

Consideră recurenta că extinzând

domeniul acțiunilor pe care le-ar putea promova lichidatorul societății aflate

în faliment, instanța de apel a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii.

Într-o a doua critică recurenta-pârâtă

arată că hotărârea a fost pronunțată în condițiile în care apelanta a făcut

referire la dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2006.

Consideră recurenta că este vădit

nefondat motivul de apel în care se susține că deși sesizat judecătorul sindic

în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2006 (text invocat pentru

prima dată în motivarea apelului -iar nu în cererea de chemare în judecată),

pentru rezolvarea unei probleme în dosarul de faliment, lichidatorul ar fi

câștigat calitatea procesuală activă de a promova o acțiune care nu este

întemeiată pe vreun temei din Legea insolvenței, ci pe texte ale C. civ. de la

1864.

O a treia critică vizează

nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva confuziei pe care instanța a

făcut-o între acțiunea din dosarul de față, pe de-o parte, și acțiunile

promovate pentru recuperarea creanțelor bănești ale debitoarei aflate în

faliment, pe de altă parte.

Consideră recurenta că în mod vădit

greșit, instanța de apel a considerat că principalele atribuții ale

lichidatorului prevăzute la art. 25 din Legea insolvenței conferă dreptul

lichidatorului judiciar de a promova acțiuni în justiție.

În ceea ce privește dreptul

lichidatorului judiciar de a promova acțiuni în justiție, se arată, acesta

vizează numai dreptul la acțiunile expres și limitativ descrise de dispozițiile

art. 25 și ale art. 79-80 din Legea nr. 85/2006, în privința acțiunilor în

justiție pe care le poate introduce lichidatorul judiciar, fiind clară

dispoziția de la lit. c) din art. 25 al Legii insolvenței. Or, acțiunea din

dosarul de față nu se încadrează sub nici o formă în acele acțiuni.

Consideră recurenta-pârâtă că

extinzând domeniul acțiunilor pe care le-ar putea promova lichidatorul

societății aflate în faliment, instanța de apel a dat o hotărâre cu încălcarea

și aplicarea greșită a legii.

Înalta Curte, examinând decizia

recurată din perspectiva criticilor formulate constată că recursul este

nefondat pentru motivele ce se vor arăta:

Calitatea procesuală activă a fost

analizată de instanță prin prisma interesului, a calității procesuale a părții,

a dispozițiilor din Legea privind procedura insolvenței (art. 25 și ale art. 79-80

din Legea nr. 85/2006) ce vizează atribuțiile lichidatorului judiciar și

finalitatea demersurilor judiciare pe care acesta le întreprinde (art. 86 alin.

(1) din Legea nr. 85/2006) referirea instanței de apel la dispozițiile art. 36 și

480 din Noul C. proc. civ. vizând calitatea procesuală, respectiv autoritatea

de lucru judecat fiind absolut formală, astfel că din această perspectivă prima

critică se dovedește a fi nefondată.

Nici cea de-a doua critică nu poate fi

primită întrucât acțiunea a fost promovată de C.I.T. Sprl Cluj Napoca nu în

nume propriu ci în calitate de lichidator judiciar al SC M.T. SA lași în

temeiul art. 948, 949, 953-961, 966 C. civ., nu exercitarea atribuțiilor

prevăzute enunțiativ la art. 25 din Legea nr. 85/2006 privind insolvență,

demersul judiciar având ca finalitate maximizarea valorii averii debitoarei

aflate în insolvență în vederea recuperării creanțelor.

Așadar, în condițiile în care SC M.T.

SA se află în faliment în condițiile art. 24 alin. (1) din Legea privind

procedura insolvenței, activitatea administratorului judiciar fiind preluată de

lichidatorul judiciar, este evident că în aplicarea art. 25 lit. g) din Legea nr.

85/2006 lichidatorul societății este singura persoană abilitată de lege să

inițieze demersuri judiciare în vederea maximizării valorii creanțelor

debitoarei.

Se reține așadar că dezlegarea dată de

instanța de apel excepției calității procesuale active este conformă cu legea,

nefiind susținută de temeiuri străine de natura pricinii, respectiv de art. 25 lit.

k) din Legea nr. 85/2006 cum susține recurenta.

Nici ultima critică nu poate fi

primită întrucât instanța a reținut în mod corect că litigiul are ca obiect o

acțiune de drept comun promovată de lichidatorul judiciar în numele și folosul

debitoarei, aflată în faliment, raportându-se în mod corect la întinderea

atribuțiilor pe care lichidatorul le are prin efectul legii din perspectiva

demersurilor judiciare pe care le poate întreprinde în scopul creșterii valorii

averii debitoarei.

În considerarea celor ce preced,

Înalta Curte, constatând că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi

cenzurată din perspectiva criticilor formulate, în temeiul art. 312 C. proc.

civ. va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de

recurenta-pârâtă SC S.A.D.I. SRL lași prin administrator judiciar C.I. Ipurl

împotriva Deciziei nr. 72 din 2 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel lași,

secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi, 11 noiembrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-12-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2089/2016
Decizia nr. 2089/2016 Prin Sentința nr. 1403 din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului Iași a fost respinsă excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâta SC A. SA, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamante
ÎCCJ 2014-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1691/2014
anterioară, a obligat reclamanta pârâtă la plata către pârâții reclamanți a prețului în cuantum de 2.694.399,06 lei, a respins cererea pârâtelor reclamante de obligare a reclamantei pârâte la plata dobânzii legale ca neîntemeiată, a respins
ÎCCJ 2011-04-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1599/2011
Ședința publică de la 13 aprilie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea nr. 411 din 16 iunie 2009 Judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Iași a dispus înaint
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă
rea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL Cluj Napoca, cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata contravalorii în lei a sumei de 200.000 euro și a dobânzii legale aferente, potrivit art. 8 din contr
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 340/2015
, situație în care neexecutarea culpabilă se prezumă, revenindu-i debitorului obligația de a proba executarea contractului. În prezenta cauză, față de înscrisurile depuse la dosar s-a arătat de Tribunal că reclamanta nu a fost în măsură să
Sursă