ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2046/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 480/ C din 4 mai 2007, Tribunalul Comercial Argeș admite acțiunea așa cum a fost precizată și completată formulată de contestator SC R.A. SA Curtea de Argeș, cu sediul în strada Industriilor nr. 25, Județul Argeș împotriva intimatei SC A.S.O.C.O.M. Curtea de Argeș, cu sediul în strada Victoriei, Județul Argeș. Obligă pe pârâtă să întocmească și să comunice reclamantei, în original, procesul verbal de licitație din data de 15 decembrie 2005, privind vânzarea la licitație publică a spațiului comercial de 69,57 m.p., situat în Curtea de Argeș, str. B-dul Basarabilor, în care să se regăsească prețul de 132.000 lei RON oferit în mod real de către reclamantă.

Obligă pe pârâtă să întocmească și să-i comunice reclamantei, în original, toate actele de proprietate necesare, potrivit legii, cu privire la spațiul adjudecat la prețul de 132.000 lei. Obligă pârâta la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea celor de mai sus. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 199 Ron cheltuieli de judecată. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Vânzarea la licitație publică a imobilului în litigiu nu s-a efectuat ca urmare a solicitării executorului judecătoresc, potrivit procedurii civile, sau vreunui creditor, potrivit procedurii fiscale, aceasta s-a realizat de către pârâtă potrivit dreptului comun.

Vânzarea imobilului respectiv, referitor la regulile aplicabile, se apreciază ca o vânzare pură și simplă, prin oferirea imobilului spre vânzare la licitație publică, în scopul obținerii celui mai mare preț posibil și nu ca o vânzare prin acordul direct dintre vânzător și cumpărător. Imobilul în cauză a fost adjudecat la licitația publică din 15 decembrie 2005 de către SC R.M.R. Argeș SA, prețul de pornire a licitației fiind de 120.000 lei RON, cu un salt de 5 %, mențiuni ce se regăsesc în cuprinsul procesului - verbal de licitație întocmit de către pârâtă și depus la dosarul cauzei. Pasul de licitație de 5 % înseamnă câte 6000 lei RON la fiecare nouă strigare, respectiv prima strigare 120.000 lei RON, a doua strigare 126.000 lei RON și a treia strigare 132.000 lei RON.

Prin urmare, prețul de adjudecare a fost cel de 132.000 lei RON și nu cel de 1.320.00 lei RON, cum în mod greșit s-a consemnat în procesul verbal de licitație din 15 decembrie 2005. Pârâta nu era îndrituită să anuleze vânzarea efectuată, în speță găsindu-și aplicabilitatea dispozițiile art. 1295 și urm. C. civ. și art. 60 și urm. C. com. Mențiunea greșită din cuprinsul procesului verbal de licitație se datorează culpei pârâtei și cum, potrivit art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege pentru părțile în cauză, pârâta nu putea proceda la denunțarea unilaterală a vânzării. Potrivit art. 970 C. civ., convențiile legal făcute se execută cu bună – credință și acestea obligă nu numai la ceea ce este expres prevăzut, ci și la ceea ce echitatea, obiceiul sau legea obligă, raportat la obiectul obligației.

Cum daunele cominatorii nu reprezintă despăgubiri în bani, instanța reține că solicitarea făcută de reclamantă se referă exclusiv la caracterul sancționator al neexecutării obligației și la stimularea pârâtei de a-și îndeplini corespunzător obligația ce-i revine. Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 115/ A-C din 19 octombrie 2007 ia act de renunțarea reclamantei – intimate la judecarea capătului 3 din cererea completatoare (daune cominatorii). Respinge, ca nefundat, apelul declarat de intimata SC A.S.C.M. Curtea de Argeș împotriva sentinței comerciale nr. 480/ C din 4 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr. 356/1259/2007, în contradictoriu cu intimata – contestatoare SC R.M.R.

Argeș SA Curtea de Argeș. Instanța de apel a reținut că la data de 15 decembrie 2005, urmare a licitației organizată de pârâtă, reclamanta a adjudecat spațiul comercial situat în Curtea de Argeș, b-dul Basarabilor, pentru suma de 132.000 lei (RON). Consecință a examinării contestațiilor formulate, Consiliul de administrație și comisia de cenzori au decis reluarea procedurii de licitație, fapt comunicat în scris și reclamantei, iar sumele de bani ce fuseseră achitate de aceasta cu titlu de taxă de înscriere, garanție și preț la prima licitație i-au fost restituite. Reclamanta s-a înscris și a participat la cea de-a doua licitație, adjudecând spațiul la prețul de 193.000 lei, preț ce a fost achitat, iar părțile au preluat contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 543 din 9 februarie 2006, la B.N.P.

D.D. Prin cererea depusă la data de 5 ianuarie 2006, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să întocmească și să-i comunice, în original procesul – verbal de licitație din data de 15 decembrie 2005, în care să se regăsească prețul de 132.000 lei, oferit în mod real de către reclamantă, obligarea pârâtei să întocmească și să-i comunice în original toate actele de proprietate necesare, potrivit legii, cu privire la spațiul adjudecat la prețul de 132.000 lei. S-a mai reținut că pretențiile reclamantei sunt legate exclusiv de desfășurarea și de finalitatea licitației din data de 15 decembrie 2005, iar intervenirea ulterioară și în alte condiții decât cele din data de 15 decembrie 2005 a vânzării – cumpărării imobilului nu face ca aceste pretenții să nu mai existe.

Prin cererea de recurs formulată, pârâta SC A.S.C.M. Curtea de Argeș a susținut că decizia instanței de apel și sentința instanței de fond sunt date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii și cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății, sub aspectul obligării de a preda intimatei – reclamante, în original, procesul – verbal de licitație din data de 15 decembrie 2005, în care să se regăsească prețul de 132.000 lei RON, în locul prețului efectiv consemnat, de 1.320.000 lei. Instanța de apel a reținut greșit că, la licitația din 15 decembrie 2005, reclamanta a adjudecat pentru suma de 132.000 lei RON spațiul comercial scos la vânzare de către pârâtă. În realitate, astfel cum rezultă din procesul verbal de licitație din data de 15 decembrie 2005, semnat de toți participanții, inclusiv de intimata – reclamantă, suma de adjudecare consemnată este de 1.320.000 lei RON.

Acest proces verbal a fost anulat de recurenta – pârâtă prin procesul verbal din 19 decembrie 2005 în urma contestației formulate de către intimata – reclamantă dar și de un alt participant la licitație. Ambele instanțe fac o apreciere greșită asupra relevanței anulării primului proces verbal de licitație, insistând pe faptul că proprietatea spațiului comercial s-a transferat oricum către reclamantă încă din momentul ajudecării. Decizia instanței de apel și sentința instanței de fond sunt date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii și cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății, sub aspectul obligării de a întocmi și comunica intimatei – reclamante, în original, toate actele de proprietate necesare cu privire la spațiul adjudecat la prețul de 132.000 lei RON, în locul prețului de 193.000 lei RON, la care s-a perfectat vânzarea.

Instanța de apel apreciază în mod greșit că, după a doua licitație, când intimata – reclamantă a devenit deja proprietara spațiului în litigiu prin act autentic de vânzare – cumpărare, mai poate „valorifica pretenții legate de desfășurarea și finalitatea licitației din data de 15 decembrie 2005”. Instanța ignoră situația de fapt care rezultă din interpretarea actelor depuse în probatoriu, respectiv că, la data de 5 ianuarie 2006, după anularea primei licitații, a avut loc a doua licitație, intimata – reclamantă participând și adjudecând spațiul comercial în cauză, conform procesului verbal semnat și de reprezentantul său, din care rezultă că spațiul este adjudecat de către SC R.M.R. Curtea de Argeș la prețul de 1.930.000.000 ROL sau 193.000 RON și că „ofertanții confirmă că licitația a fost legală”.

Temeiul de drept indicat de recurentă îl constituie art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Intimata SC R.M.R.A. SA Curtea de Argeș, prin întâmpinarea depusă potrivit art. 308 alin (2) C. proc. civ., a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată. Intimata precizează că primul motiv de recurs vizează reținerea greșită a unei situații de fapt și nu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, susținându-se de către recurentă că prețul real la care s-a adjudecat spațiul comercial prin procesul verbal de licitație din 15 decembrie 2005 ar fi fost de 1.320.000 lei RON și nu doar 132.000 lei RON. Nici cel de-al doilea motiv de recurs încadrat tot în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., nu este întemeiat. Prețul de 193.000 lei RON cu care s-a adjudecat spațiul comercial la a doua licitație organizată de recurenta - pârâtă a fost oferit de intimata – reclamantă pentru a nu pierde spațiul comercial, și nu pentru că și-ar fi însușit acest preț din moment ce a contestat desfășurarea și finalitatea primei licitații din 15 decembrie 2005. Părțile nu au depus înscrisuri în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. Recursul nu este fondat. Înalta Curte, analizând decizia recurată în raport de motivele invocate, de înscrisurile dosarului și de dispozițiile incidente constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii. În ceea ce privește prima critică a recurentei aceasta nu poate fi primită, întrucât instanța nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nu s-a substituit părților contractante, modificând sau înlocuind clauzele contractuale, ori a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut.

Anularea procesului - verbal de licitație pe cale administrativă de către societatea pârâtă nu prezintă relevanță, având în vedere faptul că proprietatea asupra imobilului spațiu comercial a fost transferată la momentul adjudecării, prețul fiind și încasat de pârâtă. Aceasta nu putea ulterior, invocându-și propria culpă să procedeze la desființarea administrativă a procesului – verbal de adjudecare. De asemenea, menționarea greșită a prețului de vânzare din cuprinsul procesului – verbal de licitație nu este de natură să atragă denunțarea unilaterală a convenției de către părți, cu consecința organizării unei noi licitații în cadrul căreia reclamanta a adjudecat același imobil la un preț superior (193.000 lei).

De altfel, întocmirea defectuoasă a procesului verbal de licitație este un fapt imputabil pârâtei și nu poate conduce la sancționarea societății reclamante. Împrejurarea că reclamanta a participat și la a doua licitație, cumpărând din nou imobilul la un preț superior celui convenit inițial nu privează pe aceasta de dreptul de a-și valorifica pretențiile legate de desfășurarea și finalitatea licitației din data de 15 decembrie 2005. Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, Înalta Curte constată că și acesta este nefondat, întrucât hotărârea pronunțată nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Ambele instanțe au apreciat corect că pârâta nu putea denunța unilateral vânzarea realizată la data de 15 decembrie 2005, încălcând astfel dispozițiile art. 969, 970 C. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de pârâta SC A.S.C.M. Curtea de Argeș împotriva deciziei nr. 115/ A-C din 19 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., se va obliga recurenta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către intimată, reprezentând onorar de avocat, potrivit chitanței nr. 750 din 25 martie 2008. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.S.C.M. Curtea de Argeș împotriva deciziei nr. 115/ A-C din 19 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Obligă recurenta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.