ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6703/2010

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor cauzei constată următoarele: Reclamantul Ministerul Administrației și Internelor prin Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație în Anglia pentru o perioadă de cel mult 3 ani a pârâtului T.D. Reclamantul a arătat că pârâtul a fost returnat din Franța la data de 16 octombrie 2009 în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, aprobat prin H.G. nr. 278/1994 și că în baza art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 România trebuie să își probeze capacitatea de a stopa migrația ilegală și prezența, fără respectarea condițiilor legale de intrare și ședere a pârâtului și a altor persoane aflate în situații similare pe teritoriul unor state străine.

Învestit cu soluționarea cererii,Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, prin sentința civilă nr. 213 din 1 februarie 2010 a admis cererea reclamantului și a restrâns dreptul la libera circulație a pârâtului pe teritoriul Franței pe o perioadă de 6 luni, începând cu 16 octombrie 2009. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, susținând că în mod greșit tribunalul a luat măsura restrângerii dreptului la liberă circulație de la data returnării pârâtului, respectiv 16 octombrie 2009 și solicitând ca această măsură să se dispună începând cu data rămânerii definitive a sentinței apelate, respectându-se astfel principiul neretroactivității legii civile.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 54 din 15 martie 2010 a admis apelul reclamantului, a schimbat în parte hotărârea și a dispus restrângerea dreptului la liberă circulație a pârâtului pe teritoriul Franței pe o perioadă de 6 luni, începând cu data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 213 din 1 februarie 2010 a Tribunalului Dâmbovița și a menținut restul dispozițiilor sentinței. Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs. Critica se referă la faptul că în mod eronat instanța de apel a dispus ca măsura restrângerii la dreptul de liberă circulație al pârâtului să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii și nu de la data pronunțării acesteia, încălcându-se astfel dispoz.

art. 39 din Legea nr. 248/2005 potrivit cărora exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea hotărârii instanței. Cererea de recurs nu a fost timbrată. Înalta Curte va analiza în baza dispoz. art. 137 C. proc. civ. excepția netimbrării recursului, aceasta având prioritate întrucât privește învestirea legală a instanței. Potrivit dovezii de citare a recurentului - fila 11 dosar recurs acesta a fost citat pentru termenul de judecată din 10 decembrie 2010, cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Recurentul nu s-a supus acestei exigențe legale.

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997, așa cum a fost modificată, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 30 din Normele de aplicare ale a acestui act normativ, alături de art. 9 din O.G. nr. 32 din 18 august 1995 privind timbrul judiciar, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate, cererea părții se anulează ca netimbrată.

La termenul de judecată din data de 10 decembrie 2010, Înalta Curte a constatat că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare, procedural comunicată acestuia și, în consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul Ministerul Administrației și Internelor, Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei civile nr. 54 din 15 martie 2010 a Curții de Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2010.