ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5387/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2388 din 3 octombrie 2012, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul P.A., în contradictoriu cu Județul Iași și Președintele Consiliului Județean Iași și, pe cale de consecință, a dispus anularea H.C.J. nr. 3 din 16 martie 2011 și a hotărârilor subsecvente H.C.J. 37 și H.C.J. 38 din 11 februarie 2011 sub aspectul stabilirii cuantumului despăgubirii pentru expropriere pentru cauză de utilitate publică în sumă de 74.566 RON. A stabilit cuantumul despăgubirilor ce i se cuvin reclamantului P.A. la suma de 355.000 RON și a obligat pârâtul la plata către reclamant a acestei sume. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Reclamantul P.A.

este proprietarul unei suprafețe de 5.000 mp teren situată în extravilanul municipiului Iași, identificat cadastral sub nr. 18843 UAT Iași. Prin Adresa nr. 131 din 5 ianuarie 2011 acesta a fost notificat de către Consiliul Județean Iași, în conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, despre intenția de expropriere a acestui teren în vederea realizării obiectivului de investiții „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Iași”, comunicându-i-se că valoarea despăgubirilor stabilită conform legii este de 74.566 RON. La data de 14 martie 2011 s-a încheiat Procesul-verbal nr. 12 între reclamant și Consiliul Județean în care s-a consemnat că acesta nu este de acord cu valoarea despăgubirilor acordate, motiv pentru care în termen legal s-a adresat instanței de judecată.

Analizând raportul de expertiză efectuat în cauză având în vedere obiecțiunile formulate de părți, răspunsul la obiecțiuni și concluziile finale, instanța a considerat că valoarea de 17 euro/mp, stabilită de expertul numit de instanță ing. R.A. și expertul desemnat de expropriator ing. M.A., este cea care reflectă situația din teren, asigurând expropriatului o justă și reală despăgubire pentru imobilul în suprafață de 5.000 mp.

Pentru evaluare au fost astfel alese cinci proprietăți comparabile, selectate dintre diverse oferte de vânzare terenuri extravilane din zonele Ciric, Șorogari și Aroneanu, oferte înregistrate în perioada decembrie 2011 - februarie 2012. Cât privește punctul de vedere al expertului desemnat de reclamant, potrivit căruia valoarea metrului pătrat de teren în zonă este de 38 euro/mp, instanța a reținut că acesta face doar o simplă referire la o expertiză efectuată în alt dosar raportată la condițiile de piață, fără o argumentare care să se refere la standardele internaționale în Evaluare. Prin Decizia civilă nr. 2 din 14 ianuarie 2013, Curtea de Apel Iași, secția I civilă a respins apelul declarat de Județul Iași, Consiliul Județean Iași, prin președinte, împotriva Sentinței civile nr. 2388 din 3 octombrie 2012 Pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Reclamantul P.A. este proprietarul unei suprafețe de 5.000 mp teren situată în extravilanul municipiului Iași, identificat cadastral sub nr. 18843 UAT Iași. Prin Adresa nr. 131 din 5 ianuarie 2011 acesta a fost notificat de către Consiliul Județean Iași în conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, despre intenția de expropriere a acestui teren în vederea realizării obiectivului de investiții „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Iași”, comunicându-i-se că valoarea despăgubirilor stabilită conform legii este de 74.566 RON. Terenul, care constituie obiectul exproprierii, are un caracter special deoarece este amplasat în zona de dezvoltare a Aeroportului Internațional Iași.

Sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele” din cuprinsul art. 26 din Legea nr. 33/1994 are semnificația de preț plătit efectiv, respectiv prețul de tranzacționare a bunului, consemnat ca atare în contractul de vânzare-cumpărare, el neputând fi raportat la ofertele de preț ale agențiilor imobiliare sau ale rubricilor de vânzări din anunțurile de mică publicitate sau de pe internet. Din Raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză, rezultă că experții au avut în vedere, pentru evaluare „cinci proprietăți comparabile selectate dintre diverse oferte de vânzare terenuri extravilane din zonele Ciric, Șorogari și Aroneanu”. Așa fiind, experții aveau obligația de a face verificări în acest sens, la agenții imobiliare, notari, publicații de specialitate din zonă etc. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 21 din H.G.

nr. 525/1996, “Autorizarea executării construcțiilor în vecinătatea terenurilor aferente aeroporturilor și a culoarelor de siguranța stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.” Avându-se în vedere evenimentele aviatice produse în ultima perioadă, la obținerea acestui aviz sunt condiții ca aeroporturile să fie considerate „zone expuse la riscuri tehnologice”, în sensul prevederilor art. 11 din H.G. nr. 525/1996.

Terenul în litigiu (5.000 mp) a fost dobândit în anul 1992 în temeiul Legii nr. 18/1991, fiind folosit până la data litigiului doar pentru culturile agricole . În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (8) și (9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, pentru realizarea evaluării, expropriatorul - județul Iași a utilizat prețul pe mp din expertiza notarială publicată pentru județul Iași, anexa nr. 8. Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 37/2011 privind continuarea procedurilor de expropriere în vederea realizării lucrărilor de utilitate publica "Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Iași" și Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 38/2011 privind emiterea titlului de expropriere a proprietarilor privați, persoane fizice și juridice afectate de realizarea lucrării de utilitate publică “Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași” sunt acte administrative de autoritatea publică județeană - Consiliul Județean Iași, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată, a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Județul Iași - Consiliul Județean Iași, pentru motive de nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel: - Instanța de apel a respins apelul ca nefondat, considerând că pentru lămurirea împrejurărilor de fapt precizate în motivele de apel, instanța trebuia să cunoască părerea unor specialiști, părere care trebuia să fie concretizată într-o expertiză, solicitată de apelant. - Instanța de control judiciar era obligată să verifice, fie și din oficiu, în baza rolului activ, conform dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., pertinența susținerilor apelantului. - Aprecierea instanței de apel, în sensul că, nefiind solicitată efectuarea unei alte lucrări de către alți specialiști, se prezumă absolut că expertiza inițială trebuie reținută în cauză este, în mod evident, nelegală.

- Instanța de apel a înțeles să mențină dispozițiile din sentința apelată cu privire la anularea Hotărârii Consiliului Județean nr. 37/2011 și 38/2011, considerând că prima instanță a soluționat corect cererea de chemare în judecată. Examinând decizia recurată în raport de criticile formulate și de actele dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat. În ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că decizia atacată este dată cu aplicarea greșită a legii, se are în vedere nerespectarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, dar și a Legii nr. 225/2010. De asemenea, Titlul de proprietate nr. 181960 din 24 noiembrie 1992 al intimatului, rezultă că cei 5.000 mp teren sunt situați în extravilanul municipiului Iași, județul Iași, categoria de nefolosință arabil, învecinat la latura sudică cu Unitatea Militară din zona aeroportului.

De asemenea, din raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar A.R., rezultă că terenul intimatului este situat în extravilan - arabil și că este în imediata vecinătate a Aeroportului Iași existent. Deși rezultă cu claritate din chiar cuprinsul Titlului de proprietate nr. 181960 din 24 noiembrie 1992, că terenul este învecinat la latura sudică, cu însăși latura sudică a unității militare, experții judiciari au susținut că terenul în litigiu s-ar învecina cu drum de exploatare. Toate acestea conduc la o concluzie și anume că, la data exproprierii, terenul în litigiu era „extravilan agricol, și din cauza situării sale, atât în apropierea unității militare (UM … ) cât și a aeroportului, constituie un teren restricționat pentru construcții, doar cu avizele speciale ale Ministerului Apărării Naționale ale Autorității Aeronautice Civile, cu respectarea Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 493/2007 și al Legii nr. 50/1981.

Toate aceste elemente rezultă din probele dosarului, respectiv din înscrisuri. Astfel, apelantul susține că terenul face parte din categoria terenurilor pentru care sunt impuse anumite restricții, deoarece este situat în imediata vecinătate a aeroportului. În acest sens, terenul poate fi folosit numai pentru culturi, fiind interzisă amplasarea construcțiilor. Însă, pentru lămurirea acestor împrejurări de fapt, se impunea ca instanța de apel să cunoască părerea unor specialiști. Or, apelantul nu a solicitat efectuarea unei noi expertize în cauză pentru lămurirea aspectelor ce formează obiectul criticilor formulate de Consiliul Județean Iași. Motivele de apel formulate de Consiliul Județean Iași sunt în principal critici referitoare la raportul de expertiză întocmit de instanța de fond.

Din motivarea hotărârii instanței de apel se poate observa că în realitate nu se răspunde la criticile Consiliului Județean Iași. Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel situate în aceeași unitate administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia. Aspectul urbanistic al zonei, descris de expert, nu corespunde realității din teren, fiind vorba de o vale, experții reținând că terenul este ușor înclinat către nord, fără nicio construcție semnificativă și autorizată legal în apropierea terenului expropriat.

Imobilul expropriat are un caracter special, neputând fi utilizat decât pentru culturi agricole iar nu și pentru construcții. Valoarea de piață a acestuia este una similară terenurilor cu destinația agricolă. Că valoarea de preț, de 3,5 euro/mp, așa cum s-a stabilit inițial, era mai mult decât satisfăcătoare pentru această categorie de teren. De asemenea, expertul, la calcularea cuantumului despăgubirii, nu a ținut seama de criteriul „prețului cu care s-a vândut în mod obișnuit imobilele, prevăzut de același text legal - art. 26 din Legea nr. 33/1994. Or, instanța de apel a validat cuantumul despăgubirilor stabilit în primă instanță pe baza unui raport de expertiză, din care nu rezultă că experții au ținut seama de prețul cu care se vindeau în mod obișnuit terenurile de același fel, situate în aceeași unitate administrativ-teritorială la dat întocmirii raportului de expertiză.

În concluzie, terenul în litigiu, fiind extravilan, cu destinație agricolă și cu duble restricții, de eventuală construire (unitate militară, aeroport existent), despăgubirea nu ar putea fi făcută decât cu raportare la un teren agricol, de același fel, iar nu la un teren de altă natură, potrivit prețului obișnuit de tranzacționare, și cu respectarea art. 26 din Legea nr. 33/1994. Examinând considerentele hotărârii atacate este de reținut că aceasta este în realitate nemotivată. Obligația de a motiva hotărârile judecătorești și de a răspunde tuturor capetelor de cerere formulate de părți intră în conținutul dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru toate aceste considerente, se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea acesteia spre rejudecare instanței de apel, cu refacerea expertizei potrivit art. 315 C. proc. civ., art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul județul Iași - consiliul județean Iași împotriva Deciziei civile nr. 2 din 14 ianuarie 2013 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM