ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2970/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2970/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului de competență de față, constată
următoarele:
Prin
acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tîrgu Jiu, la data de 30 octombrie 2013,
reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâta C.E., solicitând instanței desfacerea
căsătoriei încheiate în anul 1977 și revenirea pârâtei la numele purtat anterior
căsătoriei, respectiv „M.”.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că
relațiile de căsătorie au fost tensionate încă de la început, datorită comportamentului
pârâtei, care în anul 1979 a părăsit domiciliul comun, astfel că sunt despărțiți
în fapt de 34 de ani.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile
art. 373 lit. c) C. civ.
Prin sentința civilă nr. 3682 din data de 4 iunie
2014 Judecătoria Tîrgu Jiu a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
În motivare, instanța a reținut că în speță sunt
incidente prevederile art. 914 C. proc. civ., instanța competentă fiind cea de la
domiciliul pârâtei C.E., care este în Caransebeș col. B.S., județul Caraș Severin.
Prin încheierea nr. 1867 din 26 septembrie 2014
Judecătoria Caransebeș a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența
teritorială de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu și a dispus
înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării
conflictului de competență.
În motivare, a reținut că dovezile de citare cu
pârâta, la ultimul domiciliu din Caransebeș, col. B.S., jud. Caraș Severin au fost
restituite cu mențiunea „mutat de la adresă”, aspect față de care judecătoria a
concluzionat că pârâta are în prezent domiciliul necunoscut.
Acest aspect a fost constatat și de Judecătoria
Târgu Jiu, prin încheierea de ședință din data de 7 mai 2014, când s-a dispus citarea
pârâtei prin mica publicitate și când s-a dispus desemnarea unui curator a cărei
remunerație a fost de altfel și achitată de către reclamant.
Judecătoria a reținut, așadar, că
pârâta nu mai are locuința
în țară, fiind incident art. 3 din Regulamentul nr. 2201/2003 al CE, competența
teritorială de soluționare a prezentei cauze revenind Judecătoriei Târgu Jiu, instanță
în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului.
Cu privire la conflictul negativ de competență,
cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la
art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 914 alin. (1) C. proc. civ. „cererea
de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția
căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință
comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei
în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea
în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința
în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria
în circumscripția căreia își are locuința reclamantul”.
În speța de față, ultimul domiciliul comun al
soților a fost în localitatea C. județul Gorj, conform declarației date de reclamant,
unde însă nu mai locuiește nici unul dintre soți.
Așadar, conform textului de lege citat mai sus,
competența de soluționare revine instanței în circumscripția căreia își are domiciliul
pârâtul.
Conform adresei din 4 aprilie 2014 emisă de Direcția
de Evidență a Persoanelor a Județului Caraș - Severin, domiciliul pârâtei C.E. este
în Caransebeș col. B.S., județul Caraș Severin.
Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente
prevederile art. 90 alin. (2) C. civ., conform cărora „În lipsă de reședință, persoana
fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta
nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește.”
Așadar, împrejurarea că dovezile de citare cu
pârâta au fost returnate de la adresa de mai sus cu mențiunea „destinatar mutat
de la adresă” nu sunt de natură să ducă la concluzia că ar fi incidente prevederile
art. 3 din Regulamentul nr. 2201/2003 al CE, în sensul că pârâta nu mai are locuința
în țară.
Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte
constată că ultimul domiciliu al pârâtei este în Caransebeș col. B.S., județul Caraș
Severin, față de care se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Caransebeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 octombrie
2014.