ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.10.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2928/2014

HOTĂRÂRE
29.10.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2928/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Maramureș la data de 23 septembrie 2013, reclamantul T.V. a solicitat, în temeiul

art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 și în contradictoriu cu Primăria comunei

P., ca prin hotărârea pronunțată să i se reconstituie vechimea în muncă pentru activitatea

desfășurată în cadrul Cooperativei Agricole de Producție P. în perioada 1968-1969,

1980-1981, 1986-1990.

Prin sentința nr. 917

din 24 iunie 2014, Tribunalul Maramureș, secția I civilă, a admis excepția necompetenței

teritoriale a instanței, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare

a acțiunii, pentru constatare timp util la pensie, în favoarea Tribunalului Timiș,

secția litigii de muncă și asigurări sociale, în raport de dispozițiile art. 154

alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 17 alin. (3) din Legea nr. 163/2010,

art. 121 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011

și potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 și art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 2187/PI

din 25 septembrie 2014, Tribunalul Timiș, secția civilă, a admis excepția de necompetență

teritorială a tribunalului, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare

a cererii în favoarea Tribunalului Maramureș. A constatat ivit conflictul negativ

de competență și a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea

soluționării acestuia, în raport de prevederile art. 269 alin. (2) și art. 279

alin. (2) C. muncii coroborate cu cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011 și de

faptul că reclamantul își are domiciliul în raza de competență a Tribunalului Maramureș.

Analizând conflictul negativ

de competență dedus judecății, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul solicită,

în contradictoriu cu deținătorul legal al arhivelor fostului CAP, recunoașterea,

ca vechime în muncă, a perioadei în care a lucrat ca membru cooperator, în vederea

stabilirii stagiului de cotizare pentru calculul pensiei. Această perioadă care

este denumită, în cazul unui agricultor, timp util la pensie, se calculează în ani

și se determină prin raportarea numărului de norme realizate în întreaga perioadă

în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic

număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit

de adunarea generală a cooperatorilor.

Conflictul de competență

a fost generat de calificarea diferită dată acestui litigiu, de către instanțe,

respectiv litigiu de muncă (ceea ce atrage competența tribunalului de la domiciliul

reclamantului, potrivit art. 269 C. muncii) sau litigiu privind asigurările sociale

(ceea ce atrage competența tribunalului de la sediul pârâtei, conform art. 154

alin. (2) din Legea nr. 263/2010 - legea pensiilor).

Verificând normele juridice

incidente, Înalta Curte reține că, în procesul de stabilire a vechimii în muncă,

situația fostului cooperator a fost asimilată, de legislația în vigoare la data

derulării raportului juridic, celei a unui salariat.

Astfel, potrivit art.

3 din Legea nr. 4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale

membrilor CAP, pensia membrilor CAP se stabilește în funcție de vechimea în muncă

în CAP, definită de art. 13, ca totalul anilor în care cooperatorul a lucrat cel

puțin 200 zile în unitatea agricolă. Actul doveditor al vechimii în muncă era carnetul

de pensii, prevăzut la art. 38 din lege. Potrivit art. 121 alin. (4) din H.G.

nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010,

timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor

conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în actele doveditoare

eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste,

întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor

doveditoare.

Legislația asigurărilor

sociale nu prevede o procedură expresă pentru reconstituirea vechimii în muncă,

întrucât aceasta este o etapă prealabilă stabilirii drepturilor de pensie și se

bazează pe verificarea raportului avut cu fostul angajator, respectiva situație

fiind reglementată de jurisdicția muncii. În acest sens, procedura de reconstituire

a vechimii în muncă a fost reglementată inițial de dispozițiile Decretului nr. 92/1976

privind carnetul de muncă și, după abrogarea acestui act normativ, de prevederile

art. 279 alin. (2) C. muncii care dispun următoarele:

După data

abrogării Decretului

nr. 92/1976

privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în

muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei

care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze

conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte

existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei

abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit

dispozițiilor acestui act normativ”.

Prin urmare,

chiar dacă finalitatea acțiunii prin care membrul cooperator solicită a i se stabili

perioada lucrată în cadrul CAP, pe baza arhivelor acesteia, este aceea de a calcula

stagiul de cotizare în vederea determinării drepturilor de pensie, procedura propriu

- zisă a reconstituirii vechimii este reglementată de C. muncii, cooperatorul fiind

asimilat, astfel cum s-a menționat, din punctul de vedere al consecințelor muncii

depuse, unui salariat.

Cum acțiunile

având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă se judecă de către instanța judecătorească

competentă a soluționa conflictele de muncă, potrivit art. 269 alin. (1) și (2)

își are domiciliul sau reședința.

Din cuprinsul

cererii de chemare de chemare în judecată se constată că reclamantul T.V. este domiciliat

în județul Maramureș.

Prin urmare, pe calea

regulatorului de competență pronunțat potrivit art. 135 C. proc. civ., se va stabili

că Tribunalul Maramureș este competent în soluționarea pricinii.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 29 octombrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-06-11
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1605/2015
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, la data de 28 ianuarie 2014, reclamanta C. (fostă B.) M.J. a chemat în judecată pârâtele SC C. SA Timișoara, SC C. SA, în
ÎCCJ 2017-02-22
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2017
prezenta cauză. Dosarul a fost repartizat aleatoriu la Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, complet specializat pe dreptul muncii - sub nr. x/100/2015. La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2016, Completul A10 specializat în mat
ÎCCJ 2014-04-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1949/2014
Decizia nr. 1949/2014 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3827 din 17 octombrie 2014, Tribunaul Timiș, secția contencios administrativ și fis
ÎCCJ 2014-10-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2495/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 16 noiembrie 2012, S.A. a solicitat, în contradictoriu cu A.R.I.A., să se constate că are o vechime totală în munca prestată în ca
ÎCCJ 2016-09-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 275/2017
Decizia nr. 275/2017 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, la data de 24 septembrie 2015, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta A. a solicitat,
Sursă