ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2546/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2546/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin
decizia nr. 106 din 22 ianuarie 2014,
Curtea
de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul declarat de SC CFR IRLU SA împotriva
sentinței civile nr. 5297 din 9 iulie 2013 a Tribunalului Dolj, secția conflicte
de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S.C. și,
schimbând în parte sentința menționată, a respins acțiunea având ca obiect plata
diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 12 aprilie 2012-09 iulie
2013 și acordarea salariului suplimentar pe anul 2010, ajutor material de Crăciun
2010, Paște 2010 și Ziua Feroviarului 2010.
La data de 10 februarie 2014,
revizuentul S.C. a înregistrat, pe rolul
Curții de Apel Craiova, cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 106
din 22 ianuarie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, întemeiată în drept
pe dispozițiile art. 509 pct. 1, 5 și 8 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 1092 din 01 aprilie 2014,
Curtea de Apel Craiova, secția I civilă,
a
respins cererea de revizuire formulată revizuentul S.C. în contradictoriu cu intimata
SC Intreținere și Reparații Locomotive și Utilaje „CFR IRLU" SA cu privire
la motivele prevăzute de art. 509 pct. 1 și 5 C. proc. civ. și a declinat competența
de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art.
509 pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
cauza a fost înregistrată cu nr. 248/54/2014, la data de 30 aprilie 2014.
Prin decizia civilă nr. 1809 din data de
10 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,
a constatat nulă cererea de revizuire formulată
de revizuentul S.C. împotriva deciziei nr. 106 din 22 ianuarie 2014 a Curții de
Apel Craiova, secția I civilă, întemeiată de prevederile art. 509 pct. 8 C. proc.civ.,
pe motivul că nu a fost motivată, înăuntrul termenului de exercitare a căii de atac.
Înalta Curte a reținut că, potrivit dispozițiilor
art. 511 alin. (4) C. proc. civ., „revizuirea se motivează prin însăși cererea de
declarare a căii de atac sau înlăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub
sancțiunea nulității.
În
ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată în drept
pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., termenul înăuntrul căruia se poate
motiva cererea de revizuire în ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice
(...) este de o lună și curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Înalta Curte a constatat că, prin cererea
de revizuire depusă la 10 februarie 2014 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția
I civilă, a fost indicată decizia împotriva căreia a fost exercitată această cale
extraordinară de atac de retractare - nr. 106 din 22 ianuarie 2014 a Curții de Apel
Craiova, secția I civilă, fără a fi depuse motivele acestei cereri.
S-a mai reținut că motivarea în fapt și
în drept a cererii de revizuire a fost depusă la data de 19 martie 2014, iar în
ceea ce privește motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 pct. 8
C. proc. civ., revizuentul a invocat contradictorialitate a deciziei a cărei anulare
o solicită, în raport de deciziile nr. 6221 din 06 iunie 2013 și 5867 din 30 mai
2013 ale aceleiași instanțe.
S-a concluzionat că nu este motivată cererea
de revizuire cu respectarea termenului de o lună, socotit, potrivit art. 511 alin.
(1) pct. 8 C. proc. civ., a curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri
(22 ianuarie 2014) și, care s-ar fi împlinit la 22 februarie 2014, calculat conform
art. 181 (1) pct. 3 C. proc. civ.
La data de 11 iulie 2014, reclamantul S.C.
a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1809 din data de 10 iunie
2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,
în temeiul dispozițiilor art. 503
alin. (2) pct. 2 șt art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând anularea
deciziei pronunțate și, în consecință, rejudecarea cauzei de revizuire.
Revizuentul a invocat faptul ca decizia
nr. 1809 din data de 10 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția I civilă, este rezultatul unei erori materiale. Astfel, din motivarea deciziei
atacate rezultă faptul că Înalta Curte a considerat nulă cererea de revizure motivat
de faptul că motivele de revizuire au fost depuse la data de 19 martie 2014, peste
termenul prevăzut de lege pentru motivarea revizuirii.
A invocat contestatorul faptul că instanța
de revizuire nu a observat faptul că la dosarul cauzei au mai fost depuse și alte
motive de revizuire, anterior, respectiv înainte de data de 20 februarie 2014, motive
pe care Curtea de Apel le-a disjus și și-a declarat necompetența materială.
În
consecință, motivele de revizuire sunt depuse în termenul
prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., considerent pentru
care se impune admiterea contestației în anulare.
A mai invocat contestatorul faptul că hotărârea
instanței de revizuire este nulă deoarece nu este menționată, în cuprinsul hotărârii,
calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ.
Analizând contestația în anulare, Înalta
Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce succed:
Înalta Curte reține că revizuirea a fost
înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova Ia data de 10 februarie 2014, motivele
cererii de revizuire fiind depuse la aceeași instanță la data de 4 martie 2014,
conform mențiunilor făcute în încheierea de la aceeași dată.
Ulterior, având în vedere dispozițiile
art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a declinat competența de
soluționare pentru motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 509 pct. 8 C.
proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe rolul căreia a fost
înregistrată cauza la data de 30 aprilie 2014.
Față de faptul că cererea de revizuire
a fost înregistrată la instanța competentă la data de 30 aprilie 2014, iar motivele
de revizuire au fost depuse la data de 4 martie 2014, la Curtea de Apel Craiova,
în raport de dispozițiile art. 511 alin. (4) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile
art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a reține ca termenul de motivare
a cerererii de revizuire curge de la momentul înregistrării cererii la instanța
de judecată competentă.
Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază
ca întemeiată contestația în anulare, motiv pentru care urmează să o admită în temeiul
dispozițiilor art. 508 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația în anulare formulată
de contestatorul S.C.
Anulează decizia nr. 1809 din 10 iunie
2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, și fixează
termen de judecată în vederea judecării cererii de revizuire la data de 30 octombrie
2014.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2
octombrie 2014.