ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3255/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3255/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 592 din 23 noiembrie

2012, Tribunalul Galați, pronunțată în Dosarul nr. 13279/121/2011 a condamnat

pe inculpatul B.S.E. la pedeapsă cea mai grea, de 3 (trei) ani și 4 (patru)

luni închisoare, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru o perioadă de

2 (doi) ani.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului B.S.E., pe perioada executării

pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În temeiul art. 14 și

346 C. proc. pen., în referire la art. 998 - 999 C. civ., a fost obligat

inculpatul B.S.E., la plata de despăgubiri civile în cuantum de 224.003,10 RON

către partea civilă SC K.I. SA Galați.

În temeiul art. 348

C. proc. pen., în referire la art. 445 C. proc. pen., a dispus anularea

înscrisurilor falsificate, respectiv adresele aflate la dosarul de urmărire

penală și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 600 RON cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Tribunalul a reținut că inculpatul B.S.E. a fost

administrator la SC G. SRL Galați, societate cu sediul social în Galați,

faptuitoarea B.O.I. (sora inculpatului B.S.E.) a fost administrator la SC T.

SRL Galați cu sediul social în Galați, iar făptuitorul B.E. a fost

administrator la SC G. SRL Galați, societate cu sediul social în Galați (dosar

urmărire penală volumul II).

În cadrul SC T. SRL

Galați și SC GR. SRL Galați, inculpatul B.S.E. a îndeplinit funcția de director

adjunct, respectiv director general, (dosar urmărire penală).

În virtutea bunelor

relații dintre SC G. SRL Galați și partea vătămată, aceasta din urmă a acceptat

să acorde mai multe împrumuturi SC T. SRL Galați administrată în drept de

faptuitoarea B.O.I., sora inculpatului B.S.E. dar de activitatea căreia s-a

ocupat în fapt acesta din urmă.

La data de 17

februarie 2010, între SC K.I. SA Galați în calitate de creditor și SC T. SRL

Galați în calitate de debitor, s-a încheiat contractul de credit semnat de

faptuitoarea B.O.I., administrator la SC T. SRL Galați, precum și de inculpatul

B.S.E. și făptuitorii B.A.G. (soția inculpatului) și B.E. administrator la SC

GR. SRL Galați, în calitate de fidejusori.

Contractul avea ca

obiect acordarea unui credit în valoare de 51.000 RON pentru desfășurarea

activității curente a SC T. SRL Galați, pe o perioadă de 76 zile, data scadentă

fiind 4 mai 2010.

La data de 8 martie

2010 s-a încheiat contractul de credit între SC K.I. SA Galați în calitate de

creditor și SC T. SRL Galați în calitate de debitor, SC GR. SRL Galați

administrată de făptuitorul B.E., SC G. SRL Galați administrată de inculpatul

B.S.E., în calitate de giranți și inculpatul B.S.E. și faptuitoarea B.A.G., în calitate

de fidejusori.

Obiectul contractului

l-a constituit un credit în sumă de 106.400 RON, cu scadența la data de 10 mai

2010 (prelungită ulterior până la data de 22 iunie 2010), credit ce urma a fi

utilizat pentru desfășurarea activității curente a SC T. SRL Galați.

La data de 10 martie

2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 19 mai 2010, între

SC K.I. SA Galați în calitate de creditor și SC T. SRL Galați în calitate de

debitor, SC GR. SRL Galați în calitate de garant și inculpatul B.S.E. și

faptuitoarea B.A.G., în calitate de fidejusori.

Obiectul contractului

l-a constituit un credit în sumă de 181.200 RON, acordat pe un termen de 70 de

zile, pentru desfășurarea activității curente a SC T. SRL Galați.

La data de 24 martie

2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 28 mai 2010, între

SC K.I. SA Galați în calitate de creditor și SC T. SRL Galați în calitate de

debitor, SC GR. SRL Galați și SC G. SRL Galați în calitate de garanți,

inculpatul B.S.E. și faptuitoarea B.A.G., în calitate de fidejusori.

Obiectul contractului

l-a constituit acordarea unui credit în valoare de 190.400 RON pe o perioadă de

65 de zile pentru desfășurarea activității curente a societății.

2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 4 iunie 2010, a fost

încheiat între SC K.I. SA Galați, în calitate de creditor, și SC T. SRL Galați,

în calitate de debitor, SC GR. SRL Galați în calitate de garant, SC G. SRL

Galați în calitate de garant, inculpatul B.S.E. și faptuitoarea B.A.G. în

calitate de fidejusori.

Obiectul contractului

l-a constituit acordarea unui credit în valoare de 53.350 RON, pe o durată de

31 zile pentru desfășurarea activității curente a societății.

2010 s-a încheiat contractul de credit, scadent la data de 17 mai 2010, a fost

încheiat între SC K.I. SA Galați în calitate de creditor și SC T. SRL Galați în

calitate de debitor, SC GR. SRL Galați în calitate de garant, SC G. SRL Galați

în calitate de garant, inculpatul B.S.E. și faptuitoarea B.A.G. în calitate de

fidejusori.

Obiectul contractului

l-a constituit acordarea unui credit în sumă de 56.500 RON pe un termen de 37

de zile, pentru desfășurarea activității curente a societății.

În luna iunie 2010,

înainte de a deveni scadentă fila CEC emisă de SC C. SA Constanța în favoarea

SC T. SRL Galați, inculpatul B.S.E. a contactat-o telefonic pe martora P.E.

căreia i-a cerut să nu introducă spre decontare instrumentul de plată mai sus

menționat arătând că societatea emitentă i-a comunicat că avea conturile

blocate de către organele fiscale și, pentru a o convinge că așa stau

lucrurile, inculpatul i-a prezentat martorei o adresă, în copie xerox, pretins

a fi emisă de SC C. SA Constanța care comunica SC T. SRL Galați imposibilitatea

decontării filei CEC (declarații de martor - dosar urmărire penală).

Instanța, prin actul

de inculpare a reținut că fapta inculpatului B.S.E. care, în mod repetat, dar

în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a indus în eroare pe

reprezentanții legali ai SC K.I. SA Galați prin folosirea atât la încheierea

celor 6 contracte de credit, cât și pe parcursul executării acestora, a unor

mijloace frauduloase, BO, file CEC și adrese cu date nereale cu consecința

producerii unui prejudiciu în valoare de 464.649,55 RON constituie infracțiunea

de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prev. de

art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a arătat că, prin emiterea BO și a filei CEC completate cu date nereale,

inculpatul a urmărit să determine pe partea vătămată, prin inducere în eroare,

să încheie contractele de credit, mențiunile privind contul, banca plătitoare,

suma de plată fiind elemente de natură a-i convinge pe reprezentanții legali ai

părții vătămate cu privire la seriozitatea și posibilitățile de plată ale

inculpatului.

Instanța de fond a

reținut că fapta inculpatului B.S.E. care, în mod repetat, dar în baza

aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit în fals adresele pretins a fi

emise de SC S.D.G. SA București, SC B.A.D. SA Suceava, SC A.C. SRL Baia Mare,

SC S.C.I. SRL Oradea și SC C. SA Constanța, cu scopul menținerii în eroare a

reprezentanților legali ai SC K.I. SA Galați, constituie infracțiunea de fals

în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 alin.

(1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de judecată

a reținut că nu a fost sesizată decât cu infracțiunea de fals în înscrisuri sub

semnătură privată, doar în ceea ce privește adresele pretins a fi emise de SC S.D.G.

SA București, SC B.A.D. SA Suceava, SC A.C. SRL Baia Mare, SC S.C.I. SRL Oradea

și SC C. SA Constanța, fără a fi avute în vedere și biletele la ordin și filele

CEC, iar procurorul, pe parcursul judecății, nu a înțeles să extindă procesul

penal și pentru alte fapte, conform art. 336 C. proc. pen.

Împotriva sentinței

penale menționate a declarat apel inculpatul B.S.E..

Inculpatul B.S.E. a

arătat printre altele că nu a avut în vedere nici un moment posibilitatea

neachitării creditelor contractate, iar infracțiunea nu a fost săvârșită cu

forma de vinovăție cerută de lege - intenția, ci eventual din culpă,

impunându-se achitarea în baza disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Prin Decizia penală

nr. 82/A din data de 12 martie 2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul

B.S.E. împotriva Sentinței penale nr. 592 din 23 noiembrie 2012 a Tribunalului

Galați, pronunțată în Dosarul nr. 13279/121/2011.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut că, în mod corect prima instanță a stabilit

situația de fapt și vinovăția inculpatului B.S.E. pentru săvârșirea

infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură

privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

Curtea a mai

constatat că, atât la prima instanță cât și prin motivele de apel, inculpatul

nu contestă situația de fapt reținută în hotărârea apelată și la care s-a ajuns

inclusiv pe baza declarațiilor sale, ci a invocat lipsa intenției în comiterea

faptelor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat la fond.

S-a mai reținut că

inculpatul avea relații contractuale cu partea vătămată pe o anumită perioadă

de timp și a rambursat anterior alte credite, a făcut să sporească încrederea

reprezentanților părții vătămate în persoana sa și a facilitat activitatea

ilicită a inculpatului.

De asemenea, s-a

reținut că pedepsele principale aplicate inculpatului au fost individualizate

în mod corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C.

pen.

Curtea a reținut că

pedeapsa accesorie și cea complementară au fost stabilite în mod concret, cu

luarea în considerare a naturii, gravității și împrejurărilor în care au fost

comise infracțiunile, ținându-se cont și de jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului în materie, inclusiv de hotărârile Sabou și Pârcălab

împotriva României și Hirst contra Marii Britanii, precum și de calitatea de comerciant

a inculpatului.

Împotriva Deciziei

nr. 82/A din data de 12 martie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul B.S.E..

Examinând recursul

declarat de inculpatul B.S.E. prin raportare la dispozițiile art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru

următoarele considerente:

Instituind, totodată,

o altă limită a devoluției recursului, art. 385

10

C. proc. pen.

prevede în alin. (2

1

), că instanța de recurs nu poate examina

hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385

9

C.

proc. pen. dacă motivul de recurs, deși se încadrează în unul dintre aceste

cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen

de judecată, așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu singura

excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

În cauză, se observă

că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală

și pentru cauze cu minori, la data de 12 martie 2013, deci ulterior intrării în

vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru

degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă

casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385

9

C.

proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat,

dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la

aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen.

anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării

în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de

declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăsește în speță.

Prin Legea nr. 2/2013

s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele

cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial

sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17

2

al art. 385

9

C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin

amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar

realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de

atac, doar la chestiuni de drept.

Conform art. 385

10

alin. (2

1

) din C. proc. pen., în cazul în care nu sunt respectate

condițiile de mai sus, instanța de recurs ia în considerare numai cazurile de

casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) din C. proc. pen. trebuie

avute în vedere din oficiu.

În speță, recursul nu

a fost motivat în termenul prevăzut de lege și, așa cum s-a reținut, cu ocazia

dezbaterilor s-au invocat cazurile de casare prev. de art. 385 pct. 13 și pct.

14 C. proc. pen., care pot fi însă luate în considerare din oficiu.

În ce privește cazul

de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.,

invocat de apărătorul inculpatului B.S.E., oral, se constată că, în realizarea

aceluiași scop, de a include în sfera controlului judiciar exercitat de

instanța de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat și pct. 14 al art.

385

9

C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării

doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Or, în cauză, inculpatul B.S.E., a criticat decizia penală pronunțată sub

aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată de instanța de apel,

solicitând achitarea sub imperiul art. 11 pct. 2 coroborat cu art. 10 alin. (1)

lit. d) C. proc. pen., situație exclusă, însă, din sfera de cenzură a Înaltei

Curți de Casație și Justiție în calea de atac a recursului, potrivit art. 385

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.

2/2013.

În ce privește cazul

de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 13 C. proc. pen.,

invocat de apărătorul inculpatului B.S.E., oral, se constată că, într-adevăr,

acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul

conținutului prin Legea nr. 2/2013, făcând parte din cazurile de casare care

pot fi avute în vedere din oficiu, dar în mod corect instanța de fond a arătat

că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de

înșelăciune în formă agravantă și în mod corect s-a dispus condamnarea

inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune, iar critica recurentului apare

ca nefondată.

Ca urmare, având în

vedere toate aceste considerente anterior expuse, Înalta Curte de Casație și

Justiție, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.E. împotriva

Deciziei penale nr. 82/A din data de 12 martie 2013 a Curții de Apel Galați,

secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va obliga recurentul inculpat la plata

sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON,

reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la

prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Va obligă recurenta

parte civilă F.I. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.E. împotriva Deciziei penale

nr. 82 A din data de 12 martie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din

oficiu, până la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 24 octombrie 2013.

Procesat de GGC - CL